Reintegrarea Socială a Persoanelor Eliberate din Detenție

INTRODUCERE

Socializarea persoanelor eliberate din detenţie sau asistenţa post-penală vizează sensul valoric al societăţii. Scopul oricărei societăţi este de a-şi menţine echilibrul, ordinea socială şi normativă. Acest deziderat se poate atinge prin funcţionarea optimă a elementelor structurii sociale, a grupurilor, colectivităţilor. De aceea reintegrarea socială a persoanelor eliberate din detenţie - unul din efectele procesului socializării, reprezintă un proces fundamental care presupune acomodarea, adică soluţionarea conflictelor existente între aspiraţii şi atitudini comportamentale între indivizi.

Actualitatea temei reintegrării sociale şi supravegherii infractorilor părţi -componente ale aceluiaşi proces de combatere a infracţionalităţii şi construirii unei societăţi normale, bazate pe integrare, este una deosebită în Republica Moldova, în special în cotextul integrării europene şi a implementării Planului comun de acţiuni UE-Republica Moldova. În scopul modernizării şi eficientizării sistemului de justiţie penală, în Republica Moldova se perfecţionează cadrul normativ şi instituţional care să permită intervenţia psihosocială profesionistă a specialiştilor în domeniul reintegrării sociale a persoanelor liberate din locurile de detenţie, precum şi supravegherea lor după eliberare. Remarcăm că mulţi specialişti ce activează în instituţii responsabile de integrarea socială a ex-deţinuţilor nu sunt suficient documentaţi în această problemă.

Datele Ministerului Justiţiei şi Ministerului Afacerilor Interne demonstrează cu prisosinţă necesitatea schimbării de optică a politicii penale din Republica Moldova cu accent pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a persoanelor eliberate din locurile de detenţie, schimbare clar reflectată de experienţa practică susţinută de evoluţia legislativă în domeniu. De asemenea, rezultă clar rolul activ şi responsabil pe care şi-l asumă sistemul justiţiei în domeniul reintegrării sociale a persoanelor liberate din locurile de detenţie, atât la nivelul reformei penale, cât şi la nivelul implementării principalelor direcţii de acţiune. Este de remarcat că dezvoltarea mecanismelor reintegrării sociale a persoanelor liberate din locurile de detenţie se datorează într-o mare măsură suportului diverselor guverne europene care au oferit asistenţă tehnică şi logistică Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Interne şi reprezentanţilor societăţii civile.

Teza de faţă şi-a propus ca scop să reflecte şi să analizeze situaţia actuală în domeniul reintegrării sociale a persoanelor eliberate din locurile de detenţie, precum şi a supravegherii lor după eliberare, reieşind din normele europene privind drepturile omului. Rolul acestei analize este de a evidenţia în mod particular amploarea şi complexitatea activităţilor de asistenţă psihosocială post-penală desfăşurate în cadrul serviciilor de reintegrare socială şi supraveghere a persoanelor liberate din locurile de detenţie în parteneriat cu instituţiile publice şi societatea civilă.

Pentru atingerea scopului mai sus formulat, ne-am propus atingerea următoarelor obiective:

a) Estimarea condiţiilor, programelor şi necesităţilor actuale în domeniul reintegrării sociale a persoanelor liberate din locurile de detenţie în comunităţile Republicii Moldova,

b) Formularea de opţiuni şi alternative reale pentru eficienţizarea procesului de

reintegrare socială a persoanelor liberate din locurile de detenţie,

c) Evaluarea efectelor şi impactul realizat prin punerea în aplicare a unui nou

mecanism de reintegrare socială a persoanelor liberate din locurile de detenţie în comunităţile Republicii Moldova,

d) Analiza procesului de inserţie profesională a persoanelor integrate,

e) Analiza rolului organelor de stat, al societăţii civile în procesul reintegrării sociale a persoanelor eliberate din detenţie,

f) Examinarea procedurilor de supraveghere post-detenţie a persoanelor eliberate din detenţie, inclusiv a celor eliberate sub probaţiune.

În procesul cercetării am constatat că procesul de reintegrare socială a persoanelor eliberate din locurile de detenţie nu este abordat ca un proces complex. De asemenea, s-a identificat că nu este dezvoltat un ciclu asistenţialal persoanelor liberate din locurile de detenţie, care ar permite integrarea aspectelor asistenţiale particulare prestate de diverse instituţii/structuri sociale pentru această categorie de beneficiari.

Din păcate, în prezent nu există un mecanism reglementat juridic de supraveghere a persoanelor eliberate din detenţie, astfel încît, prin consiliere şi asistenţă, să fie prevenită săvîrşirea repetată de către ei a unor infracţiuni grave. Unicele mecanisme de supraveghere – anchilozate în timp, sunt cele de supraveghere penală a persoanelor eliberate din detenţie în regimul probaţiunii. La analiza acestui mecanism ne vom şi referi în cele ce urmează, încercînd a propune o analiză exhaustivă şi multisectorială a ceea ce înseamnă supraveghere a persoanelor eliberate din detenţie.

În sensul celor prezentate mai sus se cristalizează ceea ce specialiştii denumesc asistenţă post-penală, oferită de către serviciile de reintegrare, în baza unei cereri exprese din partea persoanelor liberate condiţionat, a persoanelor graţiate prin lege sau a minorilor a căror măsură educativă a fost înlăturată.

Realizarea scopurilor şi obiectivelor propuse de noi mai sus ar fi imposibile în lipsa unei baze documentare şi bibliografice adecvate. În acest context, am utilizat atît acte normative naţionale , cît şi internaţionale, precum şi rapoarte ale instituţiilor de specialitate.