Sinteze criminalistică

1. Metodologia identificarii criminalistice

Identificarea criminalistica poate fi definita ca un proces de constatare a identitatii unei persoane, obiecte sau fenomene aflate in legatura cauzala cu fapta ilicita, prin metode stiitifice criminalistice, in scopul stabilirii adevarului in procesul judiciar.

Obiectul material al identificarii poate fi orice pers, fiinta sau lucru, orice el al lumii materiale, susceptibil de a fi identificat dupa urmele create in campul infractional.

Obiectul identificarii este un obiect concret, nu numai prin natura sa, ci si prin insusi raportul cauzal cu fapta cercetata.

Clasificarea ob identificarii:

Criteriu:

- scop: obiecte scop si obiecte mijloc de identificare;

- cautarii si identificarii: ob. cautate si ob. verificate (includ numai ob suspecte, mai putin urmele create in campul infractional).

Principii: identitatii, delimitarii ob identificarii criminalistice in ob scop si ob mijloc de identificare, stabilirii relative a caracteristicilor de identificare, dinamicitatii caracteristicilor de identificare.

Metoda princp la care se recurge in identificarea criminalista a unei persoane, ob sau fenomen aflat in legatura cu un fapt juridic este examinarea comparativa. Compararea el caracteristice reflectate in urma descoperita la fata locului cu el caracteristice ale pers sau ob cuprinse in sfera cercetarii face necesara in prealabil o analiza si sinteza a acestora.

Faze: delimitarea grupului persoanelor sau ob suspectate, determinarea ob concret, identificarea p-z a ob scop.

2. Metode de examinare microscopica

Marea majoritate a investigatiilor criminalistice de laborator impun folosirea de metode sau mijloace tehnico stiitifice necesare revelarii unor detalii caracteristice pe baza carora se poate desfasura procesul de identificare a persoanelor si obiectelor, cat si efectuarii determinarilor calitative si cantitative. Asfel este necesar sa se apeleze la instrumente optice sau electronice de examinare.

Tipuri de microscoape optice: stereomicroscopul, microscopul comparator, microscopul de polarizare, etc...

Microscopul comparator: are sistemul optic format din 2 obiective si un singur ocular, impartit in 2 campuri. Imaginile celor 2 obiecte comparate sunt alaturate printr-un sistem de prisme in ocularul microscopului, compararea realizandu-se prin stabilirea continuitatii lineare.

Reguli:

- Este necesar ca cele 2 obiective sa aiba caracteristici identice;

- Obiectele cercetate sa fie asezate in aceeasi pozitie;

- Iluminarea sa se realizeze cu surse de lumina de acelasi tip si de intensitate egala.

Initial folosit pt compararea proiectilelor, acum nu numai in domeniul traseologiei, ci si in cercetarea unor urme materiale: fir de par, resturi de imbracaminte.

MEB este un alt tip de microscop care foloseste vizualizarea specimenului pe o placa fotografica gratie emisiei de electroni secundari care sunt realizati prin bombardarea primara cu electroni emisi de catod deasupra specimenului care in prealabil a fost acoperit cu metal pe suport de grafit. Concomitent cu bombardarea de electroni primari a suprafetei metalizate secundar se smulg alti electroni din structura metalului. Acestia ajung pe pelicula fotografica si avem desenul specimenului care se analizeaza de ex. firul de par. Puterea de marire este de 100.000x. imaginea se face prin scanare adica „maturare” (imaginea apare punct de punct si se misca), imaginea este bidimensionala sau pseudodimensionala

3. Metode de analiza spectrala

Aparatele spectrale se impart in: spectrale cu prisma(se bazeaza pe fen de dispersie a luminii) si cu retea (pe dispersia de catre o retea de defractie).

Componente mai importante: o sursa de lumina si un dispozitiv de observare si inregistrare a spectrului.

Avantajele analizelor spectrale:

- Analiza spectrochimica se caract. prin precizie, sensibilitate si rapiditate;

- Pt efectuarea ei nu sunt necesare cantitati mari de substante, uneori chiar sunt de ajuns cantitati infime;

- Analiza spectrala este indispensabila in numeroase domenii ale criminalisticii: cercetarea urmelor materie (organica, anorganica) sau a resturilor de materiale intalnite in incendii, accidente de circulatie, in cercetare urmelor tragerilor cu armele de foc, a falsurilor, etc.

Precautii:

- Analiza spectrala prin emisie are caracter distructiv, se apeleaza la ac metoda dk nu este alta posibil de investigare stiitifica.

- Analiza spectrala prin absorbtie este indispensabila in analiza lichidelor, insa exista posibilitatea producerii unor erori in analiza din cauza proceselor fizico-chimice ce au loc in probe sau aparaturii.

4. Procedee de fotografiere la fata locului

Fotografia judiciara reprezinta un procedeu important de fixare a rezultatelor cercetarii. Cercetarii la fata locului i se adauga in cazul savarsirii unor infractiuni ca omor, accidente de circulatie, navale, aeriene, explozii soldate cu victime omenesti, talharii, etc filmarea sau inregistrarea pe banda videomagnetica.

Procedeele de fotografiere la fata locului includ : fotografia de orientare, fotografia schita, fotografia obiectelor principale, fotografia de detaliu, fotografia urmelor si masuratorilor fotografice.

1. FOTOGRAFIA DE ORIENTARE

Serveste la fixarea imaginii intregului loc al faptei in scopul identificarii zonei in care a fost savarsita infractiunea.

De asemenea, se urmareste surprinderea acelor aspecte care pot oferi o anumita imagine asupra raportului dintre locul faptei si zona inconjuratoare.

In ceea ce priveste fotografiile executate in locuri deschise punctele de orientare pot fi cladiri, poduri, diverse indicatoare, borne kilometrice, in general orice element cu o prezenta si infatisare stabila in zona.

In ceea ce priveste locurile inchise, fotografia de orientare va cuprinde exteriorul cladirii, cu diverse puncte de reper si anume partticularitatile strazii, cladirilor invecinate, etc.

2. FOTOGRAFIA SCHITA

Este executata in vederea redarii, in exclusivitate a intregului loc al faptei, cu toate caracteristicile lui.

Avem urmatoarele tipuri de fotografie schita:

- fotografia schita unitara- unde se reda totalitatea locului faptei intr-un singur cadru. ;

- fotografia schita panoramica – este executata in situatia in care locul faptei ocupa o suprafata mai mare si este imposibil de redat intr-o singura fotografie. La randul ei aceasta se imparte in fotografia panoramica liniara unde aparatul se deplaseaza paralel cu locul faptei, fotografia panoramica circulara care se realizeaza prin luarea de imagini prin rotirea aparatului situat intr-un punct central.

- fotografia schita pe sectoare – in care se reda pe portiuni locul faptei. Se executa acolo unde nu se poate executa o fotografie unita de exemplu apartamente.

- fotografia schita incrucisata – aparatul este situat succesiv in puncte diferite in scopul evitarii asa-numitelor « zone oarbe ».

3. FOTOGRAFIA OBIECTELOR PRINCIPALE

Modalitatea fotografierii obiectelor principale consta in consta in fixarea imaginilor acelor obiecte care sunt in legatura sau care reflecta urmele si rezultatele actului infractional.

Din grupa obiectelor importante pot face parte; corpul victimei, armele si instrumentele folosite la savarsirea infractiunii, obiectele care poarta urme, urmele ca atare, etc.

Fotografia obiectului principal va fi dublata de o fotografie ce va reda pozitia acestui obiect in campul infractional cat si in raport de pozitia fata de celelalte obiecte.

Obiectele sunt fotografiate astfel incat sa se redea elementele si detaliile sale caracteristice de identificare.