Sisteme Administrative Europene

Partea I . SUBSISTEMELE POLITICO-ADMINISTRATIVE CENTRALE DIN STATELE UNIUNII EUROPENE

Subsistemul politico-administrativ central dintr-o ţară este alcătuit, în principal, din : parlament, şef de stat, guvern, ministere şi alte autorităţi şi instituţii ale administraţiei publice centrale subordonate guvernului, organe ale administraţiei centrale de specialitate autonome, instituţii subordonate ministerelor1.

Studiul nostru se va limita doar la elementele cele mai importante: parlamentul, şeful de stat şi guvernul. Acestea vor fi abordate într-o viziune sistemică, prin plasarea lor în contextul ansamblului statal. Astfel, statele din Uniunea Europeană vor fi prezentate sub următoarele aspecte esenţiale: structura de stat, forma de guvernământ şi şeful de stat, organizarea şi funcţionarea parlamentului, organizarea şi funcţionarea guvernului, controlul constituţionalităţii legilor.

Ne facem datoria de onoare de a evidenţia faptul că o importantă sursă de documentare pentru această parte a manualului este cartea autorului francez Jacques ZILLER, Administrations comparées, Les systèmes politico-administratifs de l'Europe des Douze, Ed. MONTCHRESTIEN, Paris – 1993, singura lucrare de referinţă în acest domeniu, din câte cunoaştem.

1 A.IORGOVAN, op.cit., p.70.

STRUCTURA STATELOR DIN UNIUNEA EUROPEANĂ

SISTEME ADMINISTRATIVE EUROPENE 11

CAPITOLUL 1. STRUCTURA STATELOR DIN UNIUNEA EUROPEANĂ

Organizarea sarcinilor de învăţare:

1.1. Definiţie şi clasificare

1.2. Statele integrate într-un ansamblu cu caracter cvasiconfederal

1.2.1. Definiţia şi sfera de aplicare a noţiunii

1.2.2. Exemplul Olandei

1.3. Statele unitare

1.3.1. Exemplul Republicii Franceze

1.3.2. Exemplul regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

1.4. Statele federale

1.4.1. Exemplul Republicii Federale Germania

1.4.2. Exemplul Regatului Belgiei

1.5. Statele regionale

1.5.1. Exemplul Regatului Spaniei

1.5.2. Exemplul Republicii Italiene

1.6. Structura de stat a României în comparaţie cu structura celorlalte state comunitare

OBIECTIVE

Studierea acestui capitol vă permite:

• cunoaşterea clasificării statelor comunitare, după criteriul organizării puterii de stat în raport cu teritoriul;

• cunoaşterea caracteristicilor statelor integrate într-un ansamblu cu caracter cvasiconfederal;

• cunoaşterea caracteristicilor statelor unitare;

• cunoaşterea caracteristicilor statelor federale;

• cunoaşterea caracteristicilor structurii Statului Român, în raport cu structurile celorlalte state comunitare

STRUCTURA STATELOR DIN UNIUNEA EUROPEANĂ

12 SISTEME ADMINISTRATIVE EUROPENE

1.1. Definiţie şi clasificare

Prin structura de stat se înţelege modul de organizare a puterii de stat în raport cu teritoriul 1.

Clasificarea utilizată de dreptul constituţional, care împarte statele în unitare, federale şi confederale (dacă acceptăm că acestea din urmă constituie state de tip special), este insuficientă pentru caracterizarea ţărilor comunitare. Aceasta pentru că utilizează drept criteriu doar trăsăturile dominante ale organizării puterii de stat în raport cu teritoriul, fără a ţine cont de particularităţile unor state.