Sistemul Științei Dreptului

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 60 în total
Cuvinte : 27573
Mărime: 503.33KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Costica Voicu
Facultatea de Drept

Extras din document

PRELEGEREA I

SISTEMUL ŞTIINŢEI DREPTULUI

LOCUL TEORIEI GENERALE A DREPTULUI ÎN SISTEMUL ŞTIINŢEI DREPTULUI

Cuvinte cheie: ştiinţă socio-umană, tip nomotetic, epistemologie

Ştiinţa este un sistem de cunoştinţe despre natură, societate şi gândire, cunoştinţe obţinute prin metode corespunzătoare şi exprimate în concepte, categorii, principii şi noţiuni.

Ştiinţa trebuie privită atât ca sistem de idei, reprezentări, teorii (imagine statică), cât şi ca sistem care se dezvoltă continuu, producând noi cunoştinţe (imagine dinamică).

Conceptul de ştiinţă presupune o clasificare trihotomică în:

Ştiinţe ale naturii

Ştiinţe despre gândire

Ştiinţe despre societate – scopul acestora: de a cunoaşte legile generale ale existenţei şi ale dezvoltării societăţii, de a studia formele de organizare socială şi diversele componente ale realităţii sociale (politicul, eticul, juridicul).

Ştiinţa dreptului aparţine ştiinţelor despre societate (ştiinţă socio-umană).

Sistemul ştiinţelor sociale:

1. Ştiinţe de tip nomotetic – au ca obiect activităţile umane (economia, politologia, psihologia, sociologia, demografia).

2. Ştiinţe istorice – îşi propun reconstituirea şi interepretarea trecutului.

3. Ştiinţele juridice – studiază aspectele normative ale activităţii umane.

4. Cercetarea epistemologică a ştiinţei – disciplină filosofică care cercetează activitatea cognitivă, ca activitate esenţial umană.

Ştiinţele juridice în sistemul ştiinţelor sociale

Jurisprudentia est divinarum atque humanorum rerum notitia iusti atque injusti scientia (Ulpian, D.1,1,10,10.2) (stiinţa dreptului este cunoaşterea lucrurilor divine şi umane, ştiinţa de a deosebi ce este drept de ceea ce este nedrept)

- ocupă un loc distinct, prin specificitatea obiectului său de cercetare – realitatea juridică, parte componentă a realităţii sociale – cât şi prin relativa sa autonomie metodologică.

- este eo ipso ştiinţă social-umană: studiază juridicul în toate formele sale de manifestare, dar, în primul rând, ca o dimensiune inalienabilă a existenţei umane în condiţii social-istorice determinate.

- dimensiunea juridică a societăţii este obiect de cercetare şi al altor ştiinţe (istoria, sociologia, etica, politologia)

- ştiinţa dreptului (ştiinţele juridice) studiază legile existenţei şi ale dezvoltării statului şi dreptului, instituţiile politice şi juridice, formele lor concret-istorice, corelaţia cu celelate componente ale sistemului social, modul în care instituţiile politico-juridice influenţează societatea şi suportă, la rândul lor, influenţa societăţii.

- ca ştiinţă explicativă, ştiinţa dreptului studiază natura juridicului, caracteristicile sale, raporturile cu alte ştiinţe, legăturile interne ale sistemului juridic (reprezintă o generalizare a experienţei umane într-un anumit domeniu de activitate).

- ştiinţa dreptului nu studiază doar norma juridică, jurisprudenţa, contractul, ci analizează contextul socio-cultural în care aceste instituţii apar şi evoluează.

- ştiinţa dreptului nu are numai o funcţie explicativă, ci şi o funcţie normativă: trebuie să ofere nu doar explicaţii, ci şi soluţii practice, trebuie să studieze nu doar legislaţia, ci şi practica judecătorească; dreptul nu urmăreşte să constate doar ceea ce este, ci caută să descopere şi ceea ce trebuie să fie

- dreptul analizează domeniul participării oamenilor la circuitul juridic, ca titulari de drepturi şi obligaţii, dirijează comportamenul uman, impune reguli normative, modele şi limitează libertatea individuală spre a asigura coexistenţa libertăţilor (are şi o funcţie morală).

- astfel, dreptul reprezintă o tentativă de disciplinare, de coordonare a relaţiilor sociale, în vederea receptării unor valori ca proprietatea, siguranţa juridică, libertatea individuală, societatea civilă.

Sistemul ştiinţelor juridice cuprinde:

a) Ştiinţele juridice istorice

b) Ştiinţele juridice de ramură

c) Ştiinţele ajutătoare (participative)

d) Teoria generală a dreptului

a) Ştiinţele juridice istorice

- cercetează istoria dreptului dintr-o anumită ţară (istoria dreptului românesc) sau dezvoltarea generală a fenomenului juridic (istoria generală a dreptului).

- tot în această categorie intră şi istoria ideilor (a doctrinelor) juridice, a marilor curente şi şcoli de drept (şcoala dreptului natural, şcoala istorică a dreptului).

- importanţa:

• studiul apariţiei şi evoluţiei instituţiilor juridice subliniază ideea de progres juridic

• scoate la iveală existenţa unor legi ale apariţiei, evoluţiei sau ale dispariţiei unor forme în drept, în strânsă legătură cu legile generale ale dezvoltării sociale sau cu bazine de civilizaţie juridică în timp

• studiul istoriei dreptului românesc atestă continuitatea vieţuirii în spaţiul carpato-danubiano-pontic, vechile forme ale dreptului, durata convieţuirii poporului.

b) Ştiinţele juridice de ramură

- studiază fenomenele juridice particulare - ramurile dreptului- diferite în funcţie de anumite criterii: obiectul reglementării juridice şi metoda specifică de reglementare.

- ex: ştiinţa dr. constituţional, ştiinţa dr. civil, ştiinţa dr. penal.

- dreptul unui stat este alcătuit din numeroase norme şi instituţii juridice; acestea formează sistemul unitar al dreptului, sistem care cuprinde o diversitate de ramuri;

- fiecare ramură a sistemului juridic este alcătuită dintr-un grup de norme, organic legate între ele, ce reglementează o categorie de relaţii sociale, pe baza aceleiaşi metode şi în temeiul unor principii comune.

Ex: ramura dr. civil reglementează relaţiile sociale patrimoniale şi personal nepatrimoniale, utilizând metoda echivalenţei (egalităţii) părţilor.

Preview document

Sistemul Științei Dreptului - Pagina 1
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 2
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 3
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 4
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 5
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 6
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 7
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 8
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 9
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 10
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 11
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 12
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 13
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 14
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 15
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 16
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 17
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 18
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 19
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 20
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 21
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 22
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 23
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 24
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 25
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 26
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 27
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 28
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 29
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 30
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 31
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 32
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 33
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 34
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 35
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 36
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 37
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 38
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 39
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 40
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 41
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 42
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 43
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 44
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 45
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 46
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 47
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 48
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 49
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 50
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 51
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 52
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 53
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 54
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 55
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 56
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 57
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 58
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 59
Sistemul Științei Dreptului - Pagina 60

Conținut arhivă zip

  • Sistemul Stiintei Dreptului.pdf

Alții au mai descărcat și

Sistemul Stiintei Dreptului - Teoria Generala a Dreptului - Element al Sistemului Stiintei Dreptului

Consideratii generale asupra stiintei Într-o formulă generică, ştiinţa poate fi definită ca sistem de cunoştinţe despre existenţă (realitatea...

Teoria Generala a Dreptului

TEMA I TEORIA GENERALA A DREPTULUI SI LOCUL EI ÎN SISTEMUL STIINTELOR JURIDICE 1. Necesitatea studierii dreptului Fenomenul dreptului...

Efectele Actului Juridic Civil

§ 1. Noţiune şi principii Noţiune Reamintim că actul juridic civil este manifestarea de voinţă făcută cu intenţia de a produce efecte juridice....

Curs Istoria Dreptului Romanesc

În vremea lui Alexandra Ioan Cuza şi din dispoziţia sa, au fost elaborate Codul Civil, Codul penal, Codul de procedură civilă şi Codul de procedură...

Dreptul Afacerilor

Obiectul Dreptului Afacerilor 10. Definiţie Dreptul Afacerilor este ansamblul normelor juridice ce reglementează raporturile dintre oamenii de...

Drept Financiar

I.NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.Conceptul de finanţe Sunt rezultatul unui proces istoric complex, îndelungat, determinat de evoluţia vieţii sociale,...

Politicile Comune ale Uniunii Europene

CAPITOLUL I PRIVIRE SUCCINTĂ ASUPRA PRINCIPIILOR, ACŢIUNILOR ŞI INSTITUŢIILOR COMUNITARE DUPĂ TRATATUL DE LA NISA SECŢIUNEA I Principiile şi...

Precizari Preliminare. Pozitia Procesuala a Partilor

Partile Precizari preliminare. Pozitia procesuala a partilor Actiunea, pe de o parte, si fiecare mijloc procesual ce intra in componenta...

Ai nevoie de altceva?