Societăți Comerciale

Cap. II din titlul VIII al Codului Civil, intitulat: Despre diverse feluri de societăţi în care sunt prezentate societăţile universale şi cele particulare nu se mai regăseşte în Proiect (respectiv art. 1493 – 1500).

• Proiectul nu mai conţine dispoziţii privind posibilitatea asociaţilor de a apela la arbitrarea disputelor privind contribuţia la câştiguri şi la pierderi, fie că era vorba de un alt asociat care arbitra neînţelegerea sau de un terţ (respectiv art. 1512 alin.1 şi 2).

Instituţii, concepte modificate de Codul civil

Art. 1881 alin.1 din Proiect defineşte contractul de societate. Noutăţile faţă de art. 1491 Cod civil sunt:

• introducerea categoriilor de aporturi (preluate din legislaţia comercială) admise la constituirea societăţii: aporturi băneşti, în bunuri, în cunoştinţe specifice sau prestaţii (în muncă). Aceste categorii se regăseau în vechea reglementare în art. 1503 (în bunuri), art. 1504 (în bani) şi în art. 1505 (în muncă); ideea este reluată ca norma imperativă în art. 1882 alin. 3;

• în afară de scopul de a împărţi beneficiile Proiectul adaugă, ca alternativă, scopul asociaţilor de a se folosi de economia ce ar putea rezulta;

• în alin. 2 al art. 1881 se stipulează cota de participare la pierderile societăţii şi anume, în lipsa oricăror precizări în contractul de societate se va presupune că fiecare asociat contribuie la suportarea pierderilor proporţional cu participarea la distribuţia beneficiului.

În reglementarea anterioară, potrivit art. 1511 se preciza că în lipsa oricăror precizări, participarea fiecăruia la câştig sau la pierdere va fi proporţională cu suma adusă ca aport (deci pentru aportul în bani sau în bunuri), pe când în cazul aportului în muncă (în industrie) participarea era apreciată în funcţie de valoarea cea mai mică a aportului în numerar adus de fiecare dintre asociaţi. Observăm că noul regim juridic obligă la evaluarea aportului, oricare ar fi categoria acestuia (deci şi a celui în muncă), pentru ca participarea la pierderi să fie echitabilă, indiferent de natura bunului aportat.

• apare în alin.3 a art. 1881 posibilitatea ca societatea constituită să aibă, sau nu, personalitate juridică. Precizarea este foarte importantă pentru că doctrina juridică de specialitate dedicase sute de pagini teoriei privind lipsa personalităţii juridice a societăţilor civile faţă de cele comerciale (ca o dobândă chiar de la înmatriculare). Situaţia în practică s-a modificat faţă de anul 1865, iar Proiectul de cod reflectă această realitate;

• între condiţiile de valabilitate ale contractului de societate se enumera:

a) posibilitatea ca asociatul să fie persoană fizică sau juridică. Reglementarea anterioară nu rezolvă acest aspect; o suită de dispoziţii conduceau la interpretarea că numai persoanele fizice pot fi asociaţi (de ex. art. 1523 se enumera la pct.3 ca o cauză de încetare a societăţii moartea unui asociat sau art. 1526 ce reglementa clauza de continuitate cu succesorii);

b) situaţia unui soţ ce aportează un bun comun (a se vedea nr. 1 Concepte / instituţie nou introduse);

c) obiectul societăţii trebuie să fie determinat, licit şi în acord cu ordinea publică şi bunele moravuri (reluarea prevederilor art. 1492 din anteriorul Cod civil.);

d) obligativitatea fiecărui asociat de a aporta fie bani, bunuri, fie prestaţie sau cunoştinţe specifice (a se vedea şi art. 1881 alin.1.)

• în ceea ce priveşte regimul aporturilor Proiectul statuează:

e) transferul dreptului de proprietate asupra bunului aportat se face potrivit art. 1883 alin.1 astfel:

• când societatea are personalitate juridică, bunul trece în patrimoniul acesteia;

• când societatea nu are personalitate juridică proprie, aportul devine coproprietatea asociaţilor. Excepţia: bunul aportat rămâne în proprietatea asociatului aportator şi trece în folosinţa comună a asociaţilor doar dacă prin contract s-a prevăzut în mod expres acest lucru. Această excepţie este preluată din reglementarea dată societăţilor comerciale prin Legea 31/1990, respectiv prin art. 65 alin.1 (prescurtat L.S.C.).