Sociologia Dreptului

Curs
8.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 86 în total
Cuvinte : 51576
Mărime: 402.80KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Catalin Bordeianu
UNIVERSITATEA „PETRE ANDREI” IASI FACULTATEA DE DREPT

Extras din document

INTRODUCERE ÎN SOCIOLOGIE

Obiectul si definirea sociologiei

Termenul de sociologie provine din cuvântul latin „socius”, în traducere, social sau societate, si cuvântul grec „logos” care înseamna stiinta. La un nivel foarte general, sociologia este stiinta despre social.

Sociologia a fost definita de-a lungul timpului în diferite moduri. Termenul de sociologie apare pentru prima oara, în 1838, la filosoful francez Auguste Comte în Cours de philosophie postive, 1830-1842. Au urmat dupa aceea încercari de definire a sociologiei, la care facem referire mai jos. Astfel, Émile Durkheim a conferit sociologiei statutul de „stiinta a faptelor sociale”. Max Weber a considerat sociologia ca stiinta care studiaza actiunea sociala. George Gurvitch a dat urmatoarea definitie: „sociologia este stiinta fenomenelor sociale totale, care are drept obiect studiul global al relatiilor sociale, societatea ca integralitate de raporturi”. Dimitrie Gusti considera ca „sociologia este stiinta realitatilor sociale”. În viziunea unui alt sociolog român, Petre Andrei „sociologia studiaza în mod obiectiv, în primul rând, existenta sociala sub aspectul ei staticstructural, si apoi sub aspectul dinamic-functional al ei, aratând fazele si tipurile sociale realizate”. Traian Herseni a sustinut ca: „sociologia este stiinta societatilor omenesti, este o disciplina ce se ocupa cu studiul vietii sociale, al fenomenelor de comunicare umana, de convietuire sociala”.

Sociologul american Alex Inkeles, în lucrarea sa What is sociology? (p. 2), apreciaza ca exista trei cai principale pentru circumscrierea obiectului sociologiei, prin care cautam sa descoperim problematica proprie de studiu:

1. calea istorica, cu ajutorul careia descoperim problemele centrale ale fondatorilor sociologiei;

2. calea empirica, prin care studiem cercetarile sociologice concrete pentru a depista acele subiecte sau probleme carora sociologii contemporani le dau cea mai mare atentie;

3. calea analitica, prin care decelam capitole si domenii ale sociologiei.

Din studiul mostenirii sociologice si din cunoasterea modului cum sociologii studiaza realitatile sociale s-a constatat ca anumite procese, institutii si fenomene sociale: familia, stratificarea sociala, raporturile dintre componentele societatii, mecanismele de functionare a societatii nu au fost obiect al unei anumite discipline decât din momentul constituirii sociologiei ca stiinta. Domeniul sociologiei este realitatea sociala în procesualitatea devenirii si stabilitatii ei. În mod concret, obiectul sociologiei îl constituie studiul colectivitatilor umane si al relatiilor interumane din cadrul acestora, precum si examinarea comportamentului uman în grupuri si comunitati umane.

Am amintit ca obiectul sociologiei cuprinde o arie de probleme de o mare complexitate si diversitate. Studiul acestor teme s-a diferentiat si s-a aprofundat, conturându-se un sistem de discipline sociologice, care s-a extins treptat, ajungându-se pâna la aproape 100 de discipline sociologice. Enumeram câteva dintre ele: sociologia culturii, sociologia politica, sociologia civilizatiilor, sociologia economica, sociologia cunoasterii, sociologia familiei, sociologia deviantei, sociologia comunitatilor, sociologia morala, sociologia juridica, sociologia limbii, sociologia artei, sociologia literaturii, sociologia educatiei, sociologia muncii, sociologia industriala, sociologia rurala, sociologia urbana, sociologia religiei, sociologia mass media etc.

Sociologia generala si disciplinele sociologice abordeaza problemele sociale în temeiul unei paradigme, al unui ansamblu de concepte, propozitii, metode si tehnici de cercetare, instituite ca un model de investigatie.

De regula, orice doctrina sociologica tinde spre conturarea unei paradigme de analiza a sociologiei sau a unui domeniu sociologic, iar studiul unei teme se întreprinde având la baza paradigma curentului sociologic în care se include demersul stiintific al chestiunii cercetate.

Relatia sociologiei cu alte stiinte

Întelegerea specificului sociologiei, ca stiinta, rezulta si din studiul relatiilor acestei discipline cu alte stiinte. Cercetând un domeniu al realitatii, cel social, sociologia se întâlneste, inevitabil, cu alte stiinte. Stiintele despre societate si om se împart în trei mari grupuri (A. Mihu, 1992, p. 26):

– stiintele sociale (antropologia, economia, psihologia sociala, istoria, sociologia);

– disciplinele umaniste (filozofia, teologia, literatura, muzica si arta);

– stiintele comportamentului (sociologia, antropologia, psihologia, aspecte comportamentale ale biologiei, economiei, geografiei, dreptului, psihiatriei, stiintelor politice).

Sociologia este inclusa, asadar, în doua grupuri de stiinte: sociale si ale comportamentului. Aceasta demonstreaza, pe de o parte, complexitatea obiectului ei de studiu, pe de alta parte, existenta unor moduri diferite în care poate fi abordata problematica sociala.

Sociologia comunica, practic, cu toate stiintele deoarece socialul – obiectul ei de cunoastere –, cuprinde elemente ce sunt studiate din toate perspectivele stiintei. Cum fiecare stiinta îsi delimiteaza obiectul la segmente ale realului este evident ca viziunea sociologiei este partiala, iar pentru explicarea acesteia se aduc argumente si din stiinte conexe. De aceea, granitele dintre stiintele socio-umane sunt fluide.

Circumscrierea sociologiei de alte stiinte socio-umane se reflecta în obiectul de studiu si în problematica specifica celorlalte stiinte. Cu ce se îndeletniceste sociologia?

Ea studiaza realitatea sociala dincolo de aspectele ei particulare. Finalitatea sociologiei sta în cunoasterea, explicarea si întelegerea stiintifica a structurii si functionarii societatii globale. În acelasi timp, sociologia cauta raspuns la o chestiune esentiala, si anume, relatia dintre individ si societate sub toate aspectele. Pentru delimitarea domeniului sociologiei este oportuna analiza raporturilor sociologiei cu celelalte stiinte socio-umane.

Preview document

Sociologia Dreptului - Pagina 1
Sociologia Dreptului - Pagina 2
Sociologia Dreptului - Pagina 3
Sociologia Dreptului - Pagina 4
Sociologia Dreptului - Pagina 5
Sociologia Dreptului - Pagina 6
Sociologia Dreptului - Pagina 7
Sociologia Dreptului - Pagina 8
Sociologia Dreptului - Pagina 9
Sociologia Dreptului - Pagina 10
Sociologia Dreptului - Pagina 11
Sociologia Dreptului - Pagina 12
Sociologia Dreptului - Pagina 13
Sociologia Dreptului - Pagina 14
Sociologia Dreptului - Pagina 15
Sociologia Dreptului - Pagina 16
Sociologia Dreptului - Pagina 17
Sociologia Dreptului - Pagina 18
Sociologia Dreptului - Pagina 19
Sociologia Dreptului - Pagina 20
Sociologia Dreptului - Pagina 21
Sociologia Dreptului - Pagina 22
Sociologia Dreptului - Pagina 23
Sociologia Dreptului - Pagina 24
Sociologia Dreptului - Pagina 25
Sociologia Dreptului - Pagina 26
Sociologia Dreptului - Pagina 27
Sociologia Dreptului - Pagina 28
Sociologia Dreptului - Pagina 29
Sociologia Dreptului - Pagina 30
Sociologia Dreptului - Pagina 31
Sociologia Dreptului - Pagina 32
Sociologia Dreptului - Pagina 33
Sociologia Dreptului - Pagina 34
Sociologia Dreptului - Pagina 35
Sociologia Dreptului - Pagina 36
Sociologia Dreptului - Pagina 37
Sociologia Dreptului - Pagina 38
Sociologia Dreptului - Pagina 39
Sociologia Dreptului - Pagina 40
Sociologia Dreptului - Pagina 41
Sociologia Dreptului - Pagina 42
Sociologia Dreptului - Pagina 43
Sociologia Dreptului - Pagina 44
Sociologia Dreptului - Pagina 45
Sociologia Dreptului - Pagina 46
Sociologia Dreptului - Pagina 47
Sociologia Dreptului - Pagina 48
Sociologia Dreptului - Pagina 49
Sociologia Dreptului - Pagina 50
Sociologia Dreptului - Pagina 51
Sociologia Dreptului - Pagina 52
Sociologia Dreptului - Pagina 53
Sociologia Dreptului - Pagina 54
Sociologia Dreptului - Pagina 55
Sociologia Dreptului - Pagina 56
Sociologia Dreptului - Pagina 57
Sociologia Dreptului - Pagina 58
Sociologia Dreptului - Pagina 59
Sociologia Dreptului - Pagina 60
Sociologia Dreptului - Pagina 61
Sociologia Dreptului - Pagina 62
Sociologia Dreptului - Pagina 63
Sociologia Dreptului - Pagina 64
Sociologia Dreptului - Pagina 65
Sociologia Dreptului - Pagina 66
Sociologia Dreptului - Pagina 67
Sociologia Dreptului - Pagina 68
Sociologia Dreptului - Pagina 69
Sociologia Dreptului - Pagina 70
Sociologia Dreptului - Pagina 71
Sociologia Dreptului - Pagina 72
Sociologia Dreptului - Pagina 73
Sociologia Dreptului - Pagina 74
Sociologia Dreptului - Pagina 75
Sociologia Dreptului - Pagina 76
Sociologia Dreptului - Pagina 77
Sociologia Dreptului - Pagina 78
Sociologia Dreptului - Pagina 79
Sociologia Dreptului - Pagina 80
Sociologia Dreptului - Pagina 81
Sociologia Dreptului - Pagina 82
Sociologia Dreptului - Pagina 83
Sociologia Dreptului - Pagina 84
Sociologia Dreptului - Pagina 85
Sociologia Dreptului - Pagina 86

Conținut arhivă zip

  • Sociologia Dreptului.doc

Alții au mai descărcat și

Drept Constitutional si Institutii Publice

Sectiunea I - Drept constitutional Noţiunea de drept constituţional Dreptul este definit ca ansamblul regulilor de conduită, instituite sau...

Familie și Căsătorie

Sectiunea I- Consideraţii generale cu privire la familie şi căsătorie 1. Familia şi rolul ei pentru societate Sub aspect juridic, familia...

Dreptul Persoanei la Respectarea Vietii Private in Jurisprudenta Cedo

I. Consideratii generale Art. 8 parag. 1 din Conventia europeana se refera la dreptul oricarei persoane la respectarea vietii sale private si de...

Reinsercția Socială a Condamnaților

INTRODUCERE Actualitatea temei. Printre multiplele probleme ale societăţii contemporane una din cele mai dificile, care necesită o atenţie...

Sociologie Juridica

CAPITOLUL I OBIECTUL ŞI PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI DREPTULUI. ASPECTE METODOLOGICE Secţiunea I Sociologia generală şi sociologia juridică Chiar...

Consecințele psiho-sociale ale Privării de Libertate

. TRATATE. CURSURI. MONOGRAFII 89 II. LEGISLAŢIE ŞI DOCUMENTE JURIDICE INTERNAŢIONALE 92 INTRODUCERE Din punct de vedere psihosocial, libertatea...

Proceduri de Transparență Decizională

INTRODUCERE Lucrarea de făţă îşi propune să abordeze aspecte referitoare la transparenţa decizională reglementată în legislaţia prezentă atât în...

Considerații privind Europol

I. INTRODUCERE EUROPOL este autoritatea Uniunii Europene de aplicare a legii. Obiectivul acestei instituţi este să contribuie la asigurarea unei...

Ai nevoie de altceva?