Sociologie

Imagine preview
(8/10 din 8 voturi)

Acest curs prezinta Sociologie.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 80 de pagini .

Profesor: Iorga Marin

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Drept

Cuprins

CUPRINS:
Capitolul I
SOCIOLOGIA -TEORIA GENERALA A VIETII SOCIALE, STIINTA DESPRE OM SI SOCIETATE.4
1. Dezvoltarea teoriei generale. Premisele aparitiei sociologiei ca stiinta.5
2. Aparitia sociologiei ca stiinta.7
2.1. Definitii ale sociologiei8
3. Obiectul si problematica sociologiei9
4. Structura societatii si structurarea interna a sociologiei.11
5. Raporturile sociologiei cu stiintele sociale particulare12
5.1. Criterii si conditii generale de realizare a raporturilor sociologiei cu stiintele sociale particulare12
5.2. Raporturile sociologiei cu antropologia13
5.3. Relatiile sociologiei cu istoria.14
5.4. Raporturile sociologiei cu demografia14
5.5. Raporturile sociologiei cu psihologia si psihologia sociala.14
5.6. Raporturile sociologiei cu geografia.15
5.7. Raporturile sociologiei cu economia politica si stiintele economice16
5.8. Raporturile sociologiei cu stiintele politice si practica sociala16
Capitolul II
REALITATEA SOCIALA CA OBIECT AL SOCIOLOGIEI18
1. Orientari în definirea obiectului sociologiei18
2. Specificul analizei sociologice a obiectelor si faptelor sociale.24
3. Caracteristici fundamentale ale obiectului sociologiei.26
Capitolul III
CONCEPTE FUNDAMENTALE ALE SOCIOLOGIEI.29
1. Fapte, fenomene, relatii si procese sociale29
2. Notiunea de fapt social29
3. Fenomenele sociale.31
4. Relatiile sociale31
5. Procesele sociale33
5.1. Tipuri de procese în societate34
5.2. Mecanisme ale proceselor sociale.35
6. Realitatea sociala38
7. Functia practica si rolul prospectiv al sociologiei.38
7.1. Functia expozitiva39
7.2. Functia explicativa si interpretativa39
7.3. Functia de ordonare a activitatii de cercetare stiintifica, de integrare dar si de diviziune a activitatilor în cadrul celorlalte stiinte sociale39
2
7.4. Functia de diagnoza si prognoza sociala39
7.5. Functia aplicativa, creativa, transformatoare39
7.6. Functia ideologica.40
Capitolul IV
METODOLOGIA SOCIOLOGICA. METODE, TEHNICI SI PROCEDEE DE CERCETARE SOCIOLOGICA CONCRETA A FAPTELOR SI FENOMENELOR SOCIALE41
1. Operationalizarea conceptelor41
2. Metode, tehnici si procedee de cercetare sociologica44
3. Tehnicile de esantionare.45
4. Ancheta sociologica47
Capitolul V
SOCIOLOGIA GRUPULUI.49
1. Tipuri de colectivitati sociale49
2. Grupul social - grup primar de sarcina.50
3. Fenomenul de absorbtie a personalitatii. Modelele grupului.51
4. Procesul de socializare si integrare sociala52
5. Notiunile de status si rol53
6. Trasaturi caracteristice ale grupurilor sociale.54
Capitolul VI
MANAGEMENTUL ORGANIZATIILOR61
1. Echipa manageriala61
2. Stiluri de conducere.62
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVA64
TESTE66

Extras din document

Capitolul I

SOCIOLOGIA  TEORIA GENERALA A VIETII SOCIALE, STIINTA

DESPRE SOCIETATE SI OM

Sociologia, mai mult decât alte domenii de cunoastere si de actiune practica, îmbina reflectia teoretica si abordarea empirica în studiul societatii si omului.

Reflectiile teoretice despre societate si om, încercarile de abordare empirica, îmbinarea lor în sisteme explicative unitare si coerente au raspuns întotdeauna cerintelor concrete de întelegere si solutionare a problemelor vietii sociale a oamenilor.

Interesul pentru aceste probleme a sporit în epocile de profunde schimbari sociale, în perioadele de progres stiintific, tehnologic, tehnic, economic, politic, moral si în alte domenii ale vietii sociale.

Cauza acestui interes rezida din:

1. nevoia de explicare în raport cu schimbarile ce contraveneau marilor sisteme filosofice speculative; marile sisteme teoretice explicative pretindeau ca prin rationamente deductive sa se treaca la caracterizarea fenomenelor particulare, concrete acestea fiind doar o expresie a unor principii si legitati generale. Dezvoltarea societatii, complexitatea fenomenelor sociale impuneau însa cunoasterea concreta a acestora si gasirea unor solutii practice, eficiente pentru diversele probleme si activitati umane.

2. cerinta de a fundamenta practic  actional aceste schimbari dezirabile din punct de vedere economic, politic, moral, structural, functional. Indivizii , grupurile sociale, societatile resimt permanent nevoia de a creste gradul de constientizare a activitatilor si de a diminua actiunile spontane cu efecte imprevizibile, nedorite, negative.

3. aflarea unei (unor) legitati sociale obiective ce guverneaza istoria societatii si care sa dea garantia logic  rationala a devenirii istorice. Determinarea actiunilor si comportamentelor individuale si colective de catre legi si mecanisme sociale este o realitate a carei cunoastere stiintifica asigura certitudinea asupra înfaptuirii obiectivelor propuse si a eficientei instrumentelor construite si adoptate în diversele activitati sociale. În absenta garantiei ca exista o regula în toate, oamenii nu ar avea motivatia necesara de a actiona.

4. deslusirea rationala dar si empirica a evenimentelor si proceselor sociale care apar ca neîntelese pentru :

a) mentalitatea comuna

b) stiintele si cunostintele existente institutionalizate si oficializate, ambele incapabile sa ofere cu promptitudine solutii pertinente la marile probleme existentiale, la aspiratiile si idealurile umane.

Mentalitatea comuna a oamenilor (prejudecati, superstitii, practici, automatisme, obisnuinte, maniere si stiluri etc). ca si cunostintele devenite clasice, oficializate se caracterizeaza prin conservatorism incapabil de a se acomoda la schimbarile efective ce se produc în toate domeniile si activitatile 4

sociale. De aici nevoia de cercetare si explicare, de cunoastere a noilor fenomene si procese aparute în viata sociala a oamenilor.

1. Dezvoltarea teoriei sociale. Premisele aparitiei sociologiei ca stiinta

Sociologul german Ferdinand Tönnies afirma ca sociologia este mai veche decât numele sau. Gândirea sociala, studierea si explicarea societatii, începute înca din Antichitate, au primit diverse denumiri: fizica sociala,filosofie sociala,filosofie istorica. Aceeasi problematica a facut obiectul si altor doctrine politice, economice, juridice, morale. Toate încercau sa identifice substanta, esenta societatii cu un ideal considerat valid si posibil de a se înfaptui. Cunoasterea esentei omului si a relatiilor reciproce dintre oameni, definirea modalitatilor de organizare si a directiilor de dezvoltare a societatii, adica evidentierea specificitatii faptelor sociale, au fost tentative aparute în interiorul sistemelor mitologice, dar premisele ontologice, gnoseologice si logice s-au pus abia odata cu aparitia filosofiei.

Hesiod în Munci si zile abordeaza pentru prima data activitatile concrete ale omului (munca). Theogonia sa este nu numai o cosmogonie, ci si o etologie, mai concret o etogonie explicitând geneza faptelor sociale si totodata o etiologie, mai exact o etiogonie, punând problema cauzelor aparitiei si desfasurarii faptelor sociale.

Theogonia sa este si o sociogonie , fara a putea fi înca o sociologie. Cu Democrit si Tucidide apar primele idei despre progresul social, idei dezvoltate de stoici. Ei au înlaturat din explicatiile lor rolul fortelor supranaturale.

Cu Herodot se manifesta interesul special pentru colectarea, cercetarea sistematica si generalizarea materialului faptic. Tucidide formuleaza metoda critica de apreciere a adevarului istoric si de verificare a faptelor, de evidentiere a cauzelor lor.

Dincolo de deosebirea de sistem si metoda, Platon si Aristotel isi aduc contributia la dezvoltarea teoriei sociale normative, prin studiul filosofant speculativ, la Platon, si empiric la Aristotel asupra modului cum trebuie organizata societatea, viata oamenilor.

Fisiere in arhiva (1):

  • Sociologie.pdf