Sociologie Juridică

Curs
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 56 în total
Cuvinte : 14700
Mărime: 294.18KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lect. dr. Cosmin Dariescu
(suport de curs) Anul I Semestrul I UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IASI FACULTATEA DE DREPT

Cuprins

1. DEFINIREA SOCIOLOGIEI SI SPECIALIZAREA EI.7

1.1. Obiectul si definirea sociologiei. 7

1.2. Metoda sociologică. 8

1.3. Domeniile de specializare. 9

1.4. Sociologia juridica – domeniu distinct al sociologiei.9

2. CONSTITUIREA SOCIOLOGIEI CA STIINłĂ.12

2.1. Evolutia ideilor sociologice. 12

2.1.1. Functia dreptului in conceptia lui Auguste Comte(pozitivismul).13

2.1.2. „Dreptul liber” – Eugen Ehrlich (întemeietorul sociologiei juridice).14

2.1.3. Constrângerea presiunea si normativitatea în conceptia lui Émile Durkheim.14

2.1.4. Rationalizare si legitimitate în conceptia lui Max Weber (1864–1920).15

2.2. Sociologia românească. 16

2.2.1. Dimitrie Gusti (1880–1955). 16

2.2.2. Petre Andrei (1891–1940). 17

2.3. Orientări sociologice contemporane. 18

2.3.1. Scoala jurisprudentei sociologiei americane (teoria sociologică a dreptului).18

2.3.2. Analiza functionalistă americană. 28

2.3.3. Pluralismul juridic si notiunea “dreptului social” în conceptia lui George Gurvitch (1894–1965).20

3. COMUNITĂłI GRUPURI SI INSTITUłII SOCIALE.22

3.1. Comunitatea. 22

3.2. Grupuri sociale. 23

3.3. Institutii sociale. 25

4. SISTEME POLITICE AUTORITĂłI SI FUNCłII PUBLICE.28

4.1. Statul. 28

4.2. Sisteme politice. 29

4.3. Autoritătile. 30

4.4. Functiile publice.32

5. ORDINE SOCIALĂ SI ORDINE JURIDICĂ.32

5.1. Ordinea sociala, norme si sanctiuni sociale. 32

5.3. Ordinea juridică, norme si sanctiuni juridice. 34

6. SOCIALIZARE SI INTEGRARE SOCIALĂ.36

6.1. Conceptul de socializare. 36

6.2. Tipurile de socializare si agentii socializării. 36

6.3. Integrarea socială.39

7. DEVIANłĂ SI DELINCVENłĂ.41

7.1. Delimitări conceptuale. 41

7.2. Orientări si teorii sociologice privind delincventa.43

8. RESPONSABILITATE SOCIALĂ SI RĂSPUNDERE JURIDICĂ.45

8.1. Precizări terminologice. 45

8.2. Răspunderea juridică.46

9. CRIMA ORGANIZATĂ.48

9.1. Definitie si caracteristic. 48

9.2. Mijloace de combatere.50

10. SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ.51

10.1. Deruta sociologilor români. 51

10.2. Fatalismul ca stare a societătii românesti în epoca comunistă. 51

10.3. Anomia de astăzi cauzele si manifestările ei.52

11. FENOMENE DE NON–DREPT.55

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ. 57

Extras din document

1. DEFINIREA SOCIOLOGIEI SI SPECIALIZAREA EI

1.1. Obiectul si definirea sociologiei

Prima definitie a sociologiei a fost data in secolul al XIX-lea, de către Auguste

Comte. Conform acestei definitii, sociologia este stiinta despre societate

(socius – comunitate umana; logos – stiintă).

Pentru Emile Durkheim, sociologia înseamnă stiinta care studiază faptele

sociale.

Max Weber considera sociologia ca fiind stiinta care studiază actiunea

sociala.

George Gurvitch afirma ca sociologia este stiinta fenomenelor sociale totale,

care are ca obiect studiul global al relatiilor sociale, societatea ca integralitate

de raporturi.

Pentru Dimitrie Gusti, sociologia este stiinta realitătilor sociale.

Petre Andrei considera ca sociologia studiază in mod obiectiv, in primul rând

existenta sociala sub aspectul ei static structural si apoi, sub aspectul dinamic

functional al ei, arătând fazele si tipurile sociale realizate.

Traian Herseni considera ca sociologia este stiinta societătii omenesti, este o

disciplina ce se ocupa cu studiul vietii sociale, al fenomenelor de comunicare

umana, de convietuire sociala.

Domeniul sociologiei:

Sociologia studiază doua categorii de fenomene:

 structurile sociale – diverse forme ale vietii colective umane, (teoria

grupurilor);

 transformările sociale – dezvoltarea si regresul comunitătilor umane,

(teoria transformărilor).

Altă viziune:

Sociologia are ca obiect:

1) socialul, ca formă generală a vietii umane (Aristotel);

2) societatea globala (în ansamblul ei);

3) diverse componente ale societătii globale.

1.2. Metoda sociologică (< gr. methodos – drum, cale)

Definitie: prin metoda se întelege ansamblul teoriilor si notiunilor utilizate

pentru explicarea fenomenelor studiate.

Pentru a descrie fenomenele sociale omenirea poate folosi trei metode:

A. metoda sistematica si analitică. Este folosită in scopuri practice.

Analizează un palier al societătii, dar desprins de celelalte fenomene

sociale. Această metoda este folosita si de alte stiinte: politice, juridice si

economice.

B. metoda singularizantă urmăreste legătura dintre elementele de structură si

ansamblul fenomenului social (metoda specifica istoriei si etnografiei);

C. metoda specifica sociologiei – este metoda tipologiei calitative si

discontinuiste. Prin această metodă, sociologia doreste să obtină

următoarele tipuri de relatii sociale:

1. tipuri microsociologice – relatii sociale stabilite cu alti indivizi

considerati separati

2. tipuri de grupări particulare (familia, clanul, colectivul de muncă,

sau alte fenomene sociale complexe);

3. tipuri de clase sociale si societăti globale (macrosociologice).

Metoda sociologiei este diferită de metoda de cercetare sociologica.

Obiectivul sociologiei: descrierea si analiza diverselor tipuri de relatii

functionale din societate pentru descoperirea unor legi sociologice care exprima

corelatiile existente intre aceste tipuri.

Legile sociologiei depind de timp si de spatiu, de structuri mentale, institutii

etc.

Ele nu sunt legi absolut generale, ci particulare care sunt valabile doar in

anumite circumstante.

Sociologia trebuie sa surprindă disfunctiile care intervin in interiorul

grupurilor si colectivitătilor si sa ofere solutii pentru corectarea acestor nereguli.

Pentru a descoperi si corecta anomaliile sociale, sociologia trebuie să-si

păstreze, întotdeauna obiectivitatea stiintifică.

Principiile de obiectivitate ale sociologiei

1. obiectul oricărei stiinte îl reprezintă fenomenele reale dintr-un domeniu de

referinta;

2. principiul determinismului (constituirea si dinamica fenomenelor din

domeniul de referinta asculta de anumite legi care trebuie descoperite);

3. functia descriptivă, explicativă a stiintei (orice stiintă trebuie să descrie

fenomenele din domeniul de referintă si să ofere predictii);

4. structura teoretica – metodologică a stiintei (folosirea teoriilor explicative

si a metodologiei de analiză si interpretare a datelor în scopul validării

practice a ipotezelor teoretice). Teoriile explicative si mai ales, metodele de

analiză si interpretare trebuie să fie imune fată de prejudecătile savantului.

Preview document

Sociologie Juridică - Pagina 1
Sociologie Juridică - Pagina 2
Sociologie Juridică - Pagina 3
Sociologie Juridică - Pagina 4
Sociologie Juridică - Pagina 5
Sociologie Juridică - Pagina 6
Sociologie Juridică - Pagina 7
Sociologie Juridică - Pagina 8
Sociologie Juridică - Pagina 9
Sociologie Juridică - Pagina 10
Sociologie Juridică - Pagina 11
Sociologie Juridică - Pagina 12
Sociologie Juridică - Pagina 13
Sociologie Juridică - Pagina 14
Sociologie Juridică - Pagina 15
Sociologie Juridică - Pagina 16
Sociologie Juridică - Pagina 17
Sociologie Juridică - Pagina 18
Sociologie Juridică - Pagina 19
Sociologie Juridică - Pagina 20
Sociologie Juridică - Pagina 21
Sociologie Juridică - Pagina 22
Sociologie Juridică - Pagina 23
Sociologie Juridică - Pagina 24
Sociologie Juridică - Pagina 25
Sociologie Juridică - Pagina 26
Sociologie Juridică - Pagina 27
Sociologie Juridică - Pagina 28
Sociologie Juridică - Pagina 29
Sociologie Juridică - Pagina 30
Sociologie Juridică - Pagina 31
Sociologie Juridică - Pagina 32
Sociologie Juridică - Pagina 33
Sociologie Juridică - Pagina 34
Sociologie Juridică - Pagina 35
Sociologie Juridică - Pagina 36
Sociologie Juridică - Pagina 37
Sociologie Juridică - Pagina 38
Sociologie Juridică - Pagina 39
Sociologie Juridică - Pagina 40
Sociologie Juridică - Pagina 41
Sociologie Juridică - Pagina 42
Sociologie Juridică - Pagina 43
Sociologie Juridică - Pagina 44
Sociologie Juridică - Pagina 45
Sociologie Juridică - Pagina 46
Sociologie Juridică - Pagina 47
Sociologie Juridică - Pagina 48
Sociologie Juridică - Pagina 49
Sociologie Juridică - Pagina 50
Sociologie Juridică - Pagina 51
Sociologie Juridică - Pagina 52
Sociologie Juridică - Pagina 53
Sociologie Juridică - Pagina 54
Sociologie Juridică - Pagina 55
Sociologie Juridică - Pagina 56

Conținut arhivă zip

  • Sociologie Juridica.pdf

Alții au mai descărcat și

Dimensiunea Juridică a Răspunderii Sociale

INTRODUCERE Prin problematica abordată, prezenta lucrare se înscrie în contextul, mai larg al responsabilităţii sociale. De aceea, pornim în...

Sisteme Politice Comparate

I. Cuvânt înainte În contextul în care există mai multe categorii de regimuri politice respectiv: prezidenţialism, parlamentarism,...

Realizarea Dreptului și Răspunderea Juridică

1.INSERŢIA DREPTULUI ÎN VIAŢA SOCIALĂ Dreptul are ca obiect reglarea relaţiilor sociale în scopul realizării echilibrului social şi apărării...

Răspunderea juridică

1. NOTIUNI INTRODUCTIVE „Dreptul, - scria Hegel, - trece în existenta faptica mai întâi prin forma, prin faptul ca este pus ca lege...”....

Răspunderea Juridică

Secţiunea 1. Noţiune Răspunderea juridică interesează totalitatea ştiinţelor juridice şi a disciplinelor auxiliare,iar răspunderea se finalizează...

Istoria Dreptului Românesc

Definiţia pedepsei Pedeapsa este o măsură de represiune, sancţiune aplicată celui care a săvârşit o greşeală, în limbajul de specialitate...

Metode de Cercetare în Sociologia Juridică

1. Consideratii generale Sociologia juridică este una dintre ramurile specializate ale sociologiei, care mai este denumită în doctrină şi...

Dreptul proprietății intelectuale

I. Caracterele juridice ale drepturilor morale de autor Drepturile morale de autor reprezintă expresia juridică a legăturii existente între operă...

Te-ar putea interesa și

Sociologie juridică

CAPITOLUL I OBIECTUL ŞI PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI DREPTULUI. ASPECTE METODOLOGICE Secţiunea I Sociologia generală şi sociologia juridică Chiar...

Sociologie, Sociologie Juridica, Sociologia Dreptului

Introducere Trăim zi de zi intr-o anumită societate; provenim sau intrăm in grupuri sociale, in colectivităţi; cooperăm sau suntem in conflict;...

Normativizarea juridică ca normă socială

CAPTOLUL I APARIŢIA SOCIOLOGIEI CA ŞTIINŢĂ 1.1. Întemeietorii sociologiei Sociologia ca ştiinţă a apărut relativ târziu: în deceniile 3-4 ale...

Metode de Cercetare în Sociologia Juridică

1. Consideratii generale Sociologia juridică este una dintre ramurile specializate ale sociologiei, care mai este denumită în doctrină şi...

Fondatorii Sociologiei Juridice

SECȚIUNEA I – Dezvoltarea sociologiei Sociologia este o știință relativ nouă. Deși unele idei sociologice își au originea în antichitate, efortul...

Metodele Sociologiei Juridice

Sociologia juridica foloseste metodele de cercetare ale stiintei mama care au fost adaptate la specificul obiectului sau de cercetare-realitatea...

Metode de cercetare în sociologia juridică

1. METODOLOGIA CERCETARII SOCIOLOGICE Metodologia este un ansamblu de metode si tehnici, dar nu juxtapuse si amalgamate, ci integrate intr-o...

Metode de Cercetare - Ancheta, Interviul

Începutul cercetării sociologico-juridice este făcut de juristul Eugen Ehrlich (1862-1922) în celebra sa monografie „Bazele sociologiei dreptului"...

Ai nevoie de altceva?