Sociologie Juridică

Curs
9/10 (4 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 78 în total
Cuvinte : 42767
Mărime: 490.62KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof.Univ.Dr. Nicolae Bujdoiu
Universitatea Transilvania Braşov Facultatea de Drept şi Sociologie Drept - Frecvenţă Redusă

Cuprins

1.Unitatea de învăţare nr.1

- Introducere.1

- Obiectivitatea cursului.1

- Motivaţia curriculară.1

- Scopul unităţilor de învăţare.1

- Tematica unităţiilor de învăţare.2

- Bibliografie.4

2.Unitatea de învăţare nr.2

- Metodologie sociologică.5

- Specificul cunoaşterii credităţii sociale.5

- Rolul ipotezei în cercetarea sociologică.7

- Niveluri şi etape ale cercetării sociologice.8

- Metode şi tehnici de cercetare.10

3.Unitatea de învăţare nr.3

- Geneza sociologiei juridice.16

- Precursori ai sociologiei juridice.16

4.Unitatea de învăţare nr.4

- Constituirea şi evoluţia sociologiei juridice.19

- Contribuţii ale sociologiei juridice româneşti.23

- Raporturile sociologiei juridice cu alte discipline socio-umane.25

- Funcţiile sociologiei juridice.26

5.Unitatea de învăţare nr.5

- Structuri sociale.28

- Comunităţi şi colectivităţi umane.28

- Grupurile sociale.29

- Grupul mic (microgrupul).32

- Status şi rol.33

6.Unitatea de învăţare nr.6

- Instituţii sociale.35

7.Unitatea de învăţare nr.7

- Fenomene, fapte şi raporturi juridice.39

8.Unitatea de învăţare nr.8

- Societatea –reţea de relaţii.42

- Socialitatea şi sociabilitatea.42

- Sistemul social.42

- Relaţii sociologice şi nonsociologice.43

9.Unitatea de învăţare nr.9

- Controlul social.45

- Dreptul instrument al controlului social.45

- Norme şi sancţiuni sociale şi juridice.46

10.Unitatea de învăţare nr.10

- Socializarea şi integrarea socială.49

- Instanţe şi tipurile de socializare.49

11.Unitatea de învăţare nr.11

- Reacţia societăţii la criminalitate.52

12.Unitatea de învăţare nr.12

- Reacţia societăţii la pedeapsa capitală.54

13.Unitatea de învăţare nr.13

- Devianţă şi crimă.57

- Tipologia devianţei.57

- Relativitatea devianţei.58

14.Unitatea de învăţare nr.14

- Teorii despre devianţă.60

15.Unitatea de învăţare nr.15

- Delicvenţa infantilă-juvenilă.68

- Definiţie şi concept.68

- Starea de minoritate sub raport juridic.68

- Limitele răspunderii penale a minorilor.70

- Fenomenul „copii străzii“.72

- Mijloace de raportare şi înregistrare a crimei.73

Extras din document

Unitatea de învăţare nr.1

INTRODUCERE

Obiectivitatea cursului

Problematica cursului de „sociologie juridică“ cuprinde teme de sociologie

generală, metodologie sociologică şi aplicaţii teoretice şi practice din aceste

perspective în ştiinţa dreptului.

Cele mai multe explicaţii şi exemplificări se referă la specificul cunoaşterii şi identificării

faptelor şi proceselor sociale, evaluarea impactului legilor şi activităţiilor de legiferare asupra

colectivităţii lor şi comunităţii umane, analiza socio-juridică a fenomenului devianţei şi delicvenţei

(cu referi ample la delicvenţe infantilo-juvenilă) precum şi reacţia societăţii la criminalitate.

Aspecte generare ale problematici şi sociologiei au fost selectate şi prezentate în lucrare în

scopul creeri la studenţi în drept a echipamentului intelectual de înţelegere şi analiza completă a

faptelor şi proceselor sociale în vederea utilizărilor în procesul practicii juridice şi de legiferare.

Motivaţia curriculară

Prezentul compendiu îşi propune formarea şi dezvoltarea cunoştinţelor de sociologie în

deplină corelaţie cu bagajul teoretic al celorlalte discipline juridice în vederea înţelegerii de către

studenţi a derulări dreptului in societate, evaluării percepţiei publice a dreptulu i şi a instituţiilor

legate de aceasta, precum şi analiza reactivităţii sociale faţă de infracţionalitate.

În conţinutul disciplinei de „sociologie juridică“ se regăsesc elemente specifice diferitelor

ramuri sociologice şi de drept (în special de drept penal, criminologie, drept execuţional penal).

Scopul unităţiilor de învăţare

În această privinţă am urmărit prin selectarea temelor ordinea şi logica argumentării şi

exemplificărilor practice ca aceste concepte, idei şi tehnici să ajute cursanţii în primul rând să

identifice locul şi rolul acestei discipline în ansamblul disciplinelor pe care le am de studiat. De

asemenea o importanţă susţinută am acordat aplicaţiilor practice sociologice în analiza impactului

dreptului cu societatea în asamblul ei cât şi în subsistemele acestei mergând până la indivizi umani.

Cursul de sociologie juridică se dovedeşte a fi o inţiere a studenţilor în drept în analiza şi

evaluarea faptelor şi proceselor sociale din perpectivă pluridisciplinară astfel încât să-i ajute pe

cursanţi în cariera lor juridică.

Unitatea de învăţare nr.2

METODOLOGIE SOCIOLOGICĂ

În prima etapă a istoriei sale, până în primele două decenii ale secolului XX-lea sociologia s-a

caracterizat prin elaborarea unor sisteme speculative şi a unor masive tratate, bazate îndeosebi pe

informaţii „de bibliotecă“ .

În etapa următoare (1920-1960) sociologia trece în extrema cealaltă a empirismului şi, în parte,

a operaţionalismului, sub acţiunea factorilor politici şi prin mijlocirea profesionalizării cercetărilor

şi a fărâmiţării tematicii şi problematicii investigate. În această etapă sociologia este caracterizată

prin empirism, sociografic şi fetişizarea analizelor cantitative.

Metodologia sociologică a fost puternic influenţată de apariţia şi larga răspândire a

investigaţiilor de masă (sondaje de opinie, măsurători demoscopice).

În ultimile decenii ale secolului XX se dezvoltă în sociologie analizele de tip calitativ.

Un indiciu sigur al maturităţii unei ştiinţe îl constituie existenţa unui ansamblu unitar şi riguros

de metode şi tehnici de cercetare şi formulare a rezultatelor.

2.1 Specificul cunoşterii

La începutul secolului al XX-lea se vehicula ideea că sociologia este ştiinţa cu cele mai multe

metode şi cu cele mai puţine rezultate în investigarea fenomenelor sociale. Afirmaţia, nu prea

departe de realitate, suprindea o situaţie determinată de domnia „cultului tehnicist“, de numărul

mare al metodelor empirice - dezvoltate mai ales în SUA – urmărind rezolvarea unor conflicte soci

ale. În primele decenii ale secolului XX-lea sociologia traversa o perioadă pe care ştiinţele naturii o

depăşiseră cu un veac în urmă. După primul război mondial s-au elaborat studii privind conceptul

de metodologie a cercetării vieţii sociale şi în acest context s-a dezvoltat şi metodologia sociologică

ştiinţifică.

Conceptul de metodologie desemnează un sistem de principii, norme de organizare a cercetării

prin intermediul cărora sunt elaborate metode, procedee şi tehnici de cercetare. Metodologia nu se

confunda cu teoria sociologică, deşi principiile care ghidează cercetarea îşi au izvorul în principiile

teoriei. Metodologia reprezintă de fapt, baza interacţiunii dintre teorie şi cercetarea empirică nefiind

reductibilă la ansamblul

metodelor şi tehnicilor utilizate în investigare. Cunoaşterea comună este realizată de către oameni

prin intermediul mijlocelor naturale (simţurile, gândirea, obijnuiţa, limbajul natural), în cadrul

experienţei cotidiene, pe baza activităţii practice nemijlocite.

Indivizii umani în virtutea acestor mijloace naturale poseda o concepţie cu privire la diversele

laturi şi fenomene ale vieţii socio-umane, au explicaţii şi formuleaza predicţii în legătură cu ele.

Intervine aici cunoaşterea la nivelul constiinţei comune, al simţului comun, al bunului simţ

adică, sistemul de reprezentări, cunoştinţe, explicaţii si interpretări obţinute în mod spontan, fară o

cercetare sistematică, fara modele ştiinţifice ci doar pe baza activitaţilor şi în condiţiile obişnuite

(loc de muncă, familie, cercuri de prieteni, organizaţii, diverse asocieri etc.).

Imaginile şi interpretările noastre despre fenomenele şi instituţiile sociale obţinute la nivelul

mentalităţii cotidiene, al conştiinţei comune sunt rezultatul unor mecanisme psihologice şi

socioculturale complexe în care oamenii urmează legea minimului efort de gândire. Ei adopta

strategii euristice pentru a obţine informaţii care să fie în acelaşi timp, cât mai simple şi mai uşor de

obţinut şi de o cât mai mare precizie.

Preview document

Sociologie Juridică - Pagina 1
Sociologie Juridică - Pagina 2
Sociologie Juridică - Pagina 3
Sociologie Juridică - Pagina 4
Sociologie Juridică - Pagina 5
Sociologie Juridică - Pagina 6
Sociologie Juridică - Pagina 7
Sociologie Juridică - Pagina 8
Sociologie Juridică - Pagina 9
Sociologie Juridică - Pagina 10
Sociologie Juridică - Pagina 11
Sociologie Juridică - Pagina 12
Sociologie Juridică - Pagina 13
Sociologie Juridică - Pagina 14
Sociologie Juridică - Pagina 15
Sociologie Juridică - Pagina 16
Sociologie Juridică - Pagina 17
Sociologie Juridică - Pagina 18
Sociologie Juridică - Pagina 19
Sociologie Juridică - Pagina 20
Sociologie Juridică - Pagina 21
Sociologie Juridică - Pagina 22
Sociologie Juridică - Pagina 23
Sociologie Juridică - Pagina 24
Sociologie Juridică - Pagina 25
Sociologie Juridică - Pagina 26
Sociologie Juridică - Pagina 27
Sociologie Juridică - Pagina 28
Sociologie Juridică - Pagina 29
Sociologie Juridică - Pagina 30
Sociologie Juridică - Pagina 31
Sociologie Juridică - Pagina 32
Sociologie Juridică - Pagina 33
Sociologie Juridică - Pagina 34
Sociologie Juridică - Pagina 35
Sociologie Juridică - Pagina 36
Sociologie Juridică - Pagina 37
Sociologie Juridică - Pagina 38
Sociologie Juridică - Pagina 39
Sociologie Juridică - Pagina 40
Sociologie Juridică - Pagina 41
Sociologie Juridică - Pagina 42
Sociologie Juridică - Pagina 43
Sociologie Juridică - Pagina 44
Sociologie Juridică - Pagina 45
Sociologie Juridică - Pagina 46
Sociologie Juridică - Pagina 47
Sociologie Juridică - Pagina 48
Sociologie Juridică - Pagina 49
Sociologie Juridică - Pagina 50
Sociologie Juridică - Pagina 51
Sociologie Juridică - Pagina 52
Sociologie Juridică - Pagina 53
Sociologie Juridică - Pagina 54
Sociologie Juridică - Pagina 55
Sociologie Juridică - Pagina 56
Sociologie Juridică - Pagina 57
Sociologie Juridică - Pagina 58
Sociologie Juridică - Pagina 59
Sociologie Juridică - Pagina 60
Sociologie Juridică - Pagina 61
Sociologie Juridică - Pagina 62
Sociologie Juridică - Pagina 63
Sociologie Juridică - Pagina 64
Sociologie Juridică - Pagina 65
Sociologie Juridică - Pagina 66
Sociologie Juridică - Pagina 67
Sociologie Juridică - Pagina 68
Sociologie Juridică - Pagina 69
Sociologie Juridică - Pagina 70
Sociologie Juridică - Pagina 71
Sociologie Juridică - Pagina 72
Sociologie Juridică - Pagina 73
Sociologie Juridică - Pagina 74
Sociologie Juridică - Pagina 75
Sociologie Juridică - Pagina 76
Sociologie Juridică - Pagina 77
Sociologie Juridică - Pagina 78

Conținut arhivă zip

  • Sociologie Juridica.pdf

Alții au mai descărcat și

Uciderea din Culpă

Codul Penal În sistemul nostru de drept, persoana omului ocupa primul loc în ierarhia valorilor. În primul articol al Constitutiei se prevede ca...

Cauzele care Înlătură Caracterul Penal al Faptei

CAPITOLUL 1 ASPECTE GENERALE PRIVIND CAUZELE CARE ÎNLĂTURĂ CARACTERUL PENAL AL FAPTEI 1.1. Caracterul penal al faptei Caracterul penal sau...

Probleme de ordin criminologic privind traficul de ființe umane

NOŢIUNI INTRODUCTIVE Asociat şi cu denumirea de sclavie moderna, traficul de persoane reprezintă o ameninţare pentru libertatea, integritatea...

Metode de Cercetare în Sociologia Juridică

1. Consideratii generale Sociologia juridică este una dintre ramurile specializate ale sociologiei, care mai este denumită în doctrină şi...

Infracțiunea

1.Infractiunea, subiecţii răspunderii penale. 2 Obiectul infracţiunii. 3. Subiecţii infracţiunii. 4.Trăsăturile infracţiunii. 5 Prevederea...

Reacția socială față de delincvența juvenilă

1.Conceptul de minor.Comportamentul infractional al minorului In sistemele de drept a diferitor state, un minor este o persoana de o anumita...

Jurisprudența CEDO

Introducere CEDO între istorie şi actualitate Convenţia Europeană a Drepturilor Omului a fost precedată de Declaraţia Universală a Drepturilor...

Drept Internațional

1. NOŢIUNEA Şl TRASATURILE CARACTERISTICE ALE DREPTULUI INTERNATIONAL Dreptul internaţional reprezintă o emanaţie a statelor societăţii...

Te-ar putea interesa și

Sociologie juridică

CAPITOLUL I OBIECTUL ŞI PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI DREPTULUI. ASPECTE METODOLOGICE Secţiunea I Sociologia generală şi sociologia juridică Chiar...

Sociologie, Sociologie Juridica, Sociologia Dreptului

Introducere Trăim zi de zi intr-o anumită societate; provenim sau intrăm in grupuri sociale, in colectivităţi; cooperăm sau suntem in conflict;...

Normativizarea juridică ca normă socială

CAPTOLUL I APARIŢIA SOCIOLOGIEI CA ŞTIINŢĂ 1.1. Întemeietorii sociologiei Sociologia ca ştiinţă a apărut relativ târziu: în deceniile 3-4 ale...

Metode de Cercetare în Sociologia Juridică

1. Consideratii generale Sociologia juridică este una dintre ramurile specializate ale sociologiei, care mai este denumită în doctrină şi...

Fondatorii Sociologiei Juridice

SECȚIUNEA I – Dezvoltarea sociologiei Sociologia este o știință relativ nouă. Deși unele idei sociologice își au originea în antichitate, efortul...

Metodele Sociologiei Juridice

Sociologia juridica foloseste metodele de cercetare ale stiintei mama care au fost adaptate la specificul obiectului sau de cercetare-realitatea...

Metode de cercetare în sociologia juridică

1. METODOLOGIA CERCETARII SOCIOLOGICE Metodologia este un ansamblu de metode si tehnici, dar nu juxtapuse si amalgamate, ci integrate intr-o...

Metode de Cercetare - Ancheta, Interviul

Începutul cercetării sociologico-juridice este făcut de juristul Eugen Ehrlich (1862-1922) în celebra sa monografie „Bazele sociologiei dreptului"...

Ai nevoie de altceva?