Sociologie Juridică

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 91 în total
Cuvinte : 47038
Mărime: 746.37KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof. dr. STAICULESCU Ana-Rodica
Universitatea Ovidius Constanţa Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative Tutorial ID-IFR

Extras din document

CURS.NR.2

RAPORTURILE SOCIOLOGIEI CU DREPTUL.

DEFINIŢII SOCIOLOGICE ALE DREPTULUI

I. RAPORTURILE SOCIOLOGIEI CU DREPTUL

Deşi nu sunt evidente, există numeroase afinităţi şi puncte convergente între sociologie şi drept.

- Haouriou declara că „puţină sociologie te îndepărtează de drept, multă sociologie te readuce la el”.

- Parafrazându-l, Gurvitch sublinia la rândul său că „puţin drept te îndepărtează de sociologie, mult drept te readuce la ea.”

A. Sintetizând, diferenţele între sociologie şi drept sunt următoarele:

1. - Sociologia este o disciplină socială care se ocupă cu analiza, explicarea şi diagnoza faptelor, fenomenelor şi structurilor sociale. Sociologii adoptă un punct de vedere explicativ şi, pentru a stabili regularităţi, tendinţe şi legităţi în evoluţia fenomenelor sociale, ei utilizează metoda inductivă.

- Dreptul este o disciplină normativă, juriştii traducând în limbaj tehnico – legislativ realitatea socială. Dreptul NU studiază acţiunile sociale propriu – zise, ci persoanele ce efectuează acţiunile respective(aceste persoane sunt subiecte de drept). Juriştii adoptă un punct de vedere normativ şi utilizează metoda deductivă. Ei analizează forma juridică pe care o îmbracă relaţiile şi raporturile sociale.

2. – Din punct de vedere al apariţiei în timp, dreptul are o anterioritate de câteva milenii faţă de sociologie.

3. – Din punct de vedere al modului de concepere, există diferenţe între sociologie şi drept, diferenţe concretizate în următoarele caracteristici proprii dreptului:

- Dreptul este o disciplină unitară din punct de vedere teoretic şi

metodologic, reunind cercetări cu caracter teoretic – juridic, filosofic –

sociologic şi tehnico – juridic.

- Fenomenele juridice, ca fenomene sociale, nu trebuie analizate izolat, ci

reinserate şi raportate la un sistem de drept.

- La baza oricărui sistem de drept stă un sistem de valori la care juristul se

raportează atunci când elaborează regula de drept.

4. - Din punct de vedere al metodei de investigare a faptelor şi fenomenelor sociale şi juridice, există diferenţe semnificative, dar complementare, între acţiunile întreprinse de către legislator, judecător şi sociolog. Astfel:

- Legislatorul construieşte prescripţii şi norme juridice într-o manieră impersonală, dar raportându-se la un sistem de valori.

- Judecătorul intervine pentru a controla conformitatea rolurilor efectiv jucate cu rolurile prescrise, sancţionându-i pe cei cere deviază de la ele.

- Sociologul observă normele şi rolurile. El NU fixează aceste norme şi roluri şi nu judecă comportamentele, ci descifrează semnificaţiile lor sociale, înţelege procesele de interacţiune socială pentru a face previziuni.

5. – Sociologul evidenţiază evoluţia relaţiilor sociale, în timp ce juristul răspunde modificărilor din sfera relaţiilor sociale.

6. – Sociologul asigură cadrul legitim al aplicării normelor juridice.

7. – Faptul juridic este, în esenţă, un fapt social. Faptul juridic este un fapt social dacă şi numai dacă acţiunile indivizilor modifică raporturile juridice (naşterea, căsătoria sunt fapte juridice).

B. De ce considerăm că dreptul şi sociologia sunt interdisciplinare?

Există cel puţin trei argumente .

1. Primul argument plecă de la faptul că sociologul ajută juristului să cunoască reacţia individului faţă de regula de drept ce îi este impusă, precum şi receptivitatea probabilă a individului faţă de o eventuală modificare a legii.

2. Din punct de vedere teoretic şi metodologic, este dificil de realizat o sudură între cercetările ce fac obiectul de studiu al unei discipline ce utilizează o metodă deductivă – şi ne referim aici la drept – cu una ce utilizează o metodă inductivă, respectiv sociologia. Nu se pot realiza cercetări comune cu validitate recunoscută dacă nu există specialişti cu dublă pregătire: sociologică şi juridică.

3. Din punct de vedere psihologic, există anumite dificultăţi cauzate de scepticismul unor jurişti şi al unor sociologi cu privire la utilitatea unor cercetări interdisciplinare ale căror rezultate nu sunt întotdeauna luate în considerare de către factorii legislativi sau judecătoreşti. Există, de asemenea, un anumit grad de neîncredere manifestat de către jurişti faţă de cercetările de teren, faţă de munca în echipe complexe şi faţă de unele ipoteze de lucru formulate de către sociologi.

C. În concluzie, de unde provine apropierea dintre drept şi sociologie?

Fondatorul sociologiei, A. Comte (1839) considera dreptul ca fiind „un vestigiu metafizic, pe cât de vetust, pe atât de absurd”. De aceea, sociologul francez propune înlocuirea dreptului cu morala bazată pe armonie socială şi iubire, considerând că „nimeni nu are alt drept decât pa acela de a-şi face mereu datoria”.

Pe de altă parte, însă, E. Durkheim realizează sudura dintre sociologie şi drept printr-o serie de concepte şi noţiuni, precum cele de constrângere socială, de sancţiune, anomie, drept restitutiv, drept represiv, etc. Durkheim considera că un bun sociolog trebuie să fie un bun jurist. De altfel, Şcoala de Sociologie înfiinţată de către Durkheim a avut deviza „nimeni nu intră aici decât dacă este jurist”.

D. Cum interferează obiectul de studiu al dreptului cu cel al sociologiei?

1. - Definim dreptul ca fiind ansamblul normelor şi regulilor cu caracter obligatoriu, legiferate de către puterea de stat, în virtutea cărora este impusă ordinea socială şi este asigurată legitimitatea relaţiilor şi acţiunilor umane.

Importanţa dreptului ca fenomen social rezidă pe de o parte din rolul dreptului ca instituţie fundamentală a societăţii ce facilitează controlul normativ al comportamentelor prin impunerea unui sistem de drepturi şi obligaţii permanente. Pe de altă parte, legile sunt modele ideale de conduită constituite în reguli obligatorii cu caracter etatic.

Există mai multe perspective interpretative asupra dreptului ca fenomen social. Sociologia evidenţiază căile şi modalităţile prin care idealurile şi valorile colective

sunt încorporate în normele juridice. Sociologia estimează utilitatea şi raţionalitatea normelor juridice pentru ordinea socială.

Preview document

Sociologie Juridică - Pagina 1
Sociologie Juridică - Pagina 2
Sociologie Juridică - Pagina 3
Sociologie Juridică - Pagina 4
Sociologie Juridică - Pagina 5
Sociologie Juridică - Pagina 6
Sociologie Juridică - Pagina 7
Sociologie Juridică - Pagina 8
Sociologie Juridică - Pagina 9
Sociologie Juridică - Pagina 10
Sociologie Juridică - Pagina 11
Sociologie Juridică - Pagina 12
Sociologie Juridică - Pagina 13
Sociologie Juridică - Pagina 14
Sociologie Juridică - Pagina 15
Sociologie Juridică - Pagina 16
Sociologie Juridică - Pagina 17
Sociologie Juridică - Pagina 18
Sociologie Juridică - Pagina 19
Sociologie Juridică - Pagina 20
Sociologie Juridică - Pagina 21
Sociologie Juridică - Pagina 22
Sociologie Juridică - Pagina 23
Sociologie Juridică - Pagina 24
Sociologie Juridică - Pagina 25
Sociologie Juridică - Pagina 26
Sociologie Juridică - Pagina 27
Sociologie Juridică - Pagina 28
Sociologie Juridică - Pagina 29
Sociologie Juridică - Pagina 30
Sociologie Juridică - Pagina 31
Sociologie Juridică - Pagina 32
Sociologie Juridică - Pagina 33
Sociologie Juridică - Pagina 34
Sociologie Juridică - Pagina 35
Sociologie Juridică - Pagina 36
Sociologie Juridică - Pagina 37
Sociologie Juridică - Pagina 38
Sociologie Juridică - Pagina 39
Sociologie Juridică - Pagina 40
Sociologie Juridică - Pagina 41
Sociologie Juridică - Pagina 42
Sociologie Juridică - Pagina 43
Sociologie Juridică - Pagina 44
Sociologie Juridică - Pagina 45
Sociologie Juridică - Pagina 46
Sociologie Juridică - Pagina 47
Sociologie Juridică - Pagina 48
Sociologie Juridică - Pagina 49
Sociologie Juridică - Pagina 50
Sociologie Juridică - Pagina 51
Sociologie Juridică - Pagina 52
Sociologie Juridică - Pagina 53
Sociologie Juridică - Pagina 54
Sociologie Juridică - Pagina 55
Sociologie Juridică - Pagina 56
Sociologie Juridică - Pagina 57
Sociologie Juridică - Pagina 58
Sociologie Juridică - Pagina 59
Sociologie Juridică - Pagina 60
Sociologie Juridică - Pagina 61
Sociologie Juridică - Pagina 62
Sociologie Juridică - Pagina 63
Sociologie Juridică - Pagina 64
Sociologie Juridică - Pagina 65
Sociologie Juridică - Pagina 66
Sociologie Juridică - Pagina 67
Sociologie Juridică - Pagina 68
Sociologie Juridică - Pagina 69
Sociologie Juridică - Pagina 70
Sociologie Juridică - Pagina 71
Sociologie Juridică - Pagina 72
Sociologie Juridică - Pagina 73
Sociologie Juridică - Pagina 74
Sociologie Juridică - Pagina 75
Sociologie Juridică - Pagina 76
Sociologie Juridică - Pagina 77
Sociologie Juridică - Pagina 78
Sociologie Juridică - Pagina 79
Sociologie Juridică - Pagina 80
Sociologie Juridică - Pagina 81
Sociologie Juridică - Pagina 82
Sociologie Juridică - Pagina 83
Sociologie Juridică - Pagina 84
Sociologie Juridică - Pagina 85
Sociologie Juridică - Pagina 86
Sociologie Juridică - Pagina 87
Sociologie Juridică - Pagina 88
Sociologie Juridică - Pagina 89
Sociologie Juridică - Pagina 90
Sociologie Juridică - Pagina 91

Conținut arhivă zip

  • Sociologie Juridica.pdf

Alții au mai descărcat și

Regimul Juridic al Străinilor în România

I. NOTIUNEA DE CONDITIE JURIDICA A STRAINULUI Notiunea de strain persoana fizica. Notiunea de conditie juridica a strainului Potrivit...

Normele sociale și juridice în raport cu sancțiunile

1.Noțiuni introductive: Termenul de normă este o categorie general folosită de diferite științe, inclusive științele sociale, juridice. Termenul...

Drept Civil - Partea Generala - Notiuni Esentiale

Definitia dreptului civil: acea ramura care reglementeaza raporturile patrimoniale si nepatrimoniale stabilite intre persoane fizice si juridice...

Procedura Penala

Omisiunea sesizarii organelor judiciare Potrivit articolului 263 aliniatul 1, infractiunea consta in fapta functionarului public care luand...

Sociologie Juridică

Unitatea de învăţare nr.1 INTRODUCERE Obiectivitatea cursului Problematica cursului de „sociologie juridică“ cuprinde teme de sociologie...

Raspunderea Civila, Contraventionala si Raspunderea Penala

Raspunderea penala: reprezinta chiar consecinta nerespectarii dispozitiei normei juridice penale, respectiv raportul penal de constrangere nascut...

Drept Penal Partea Generală II

CURSUL NR. 1 „CAUZELE CARE ÎNLĂTURĂ CARACTERUL PENAL AL FAPTEI” a. Noţiuni generale: Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei constau în...

Introducere în Teoria Generală a Dreptului

OBIECTIVELE STUDIULUI Disciplina de învatamânt superior juridic intitulata Introducere în teoria generala a dreptului are ca principal obiectiv...

Te-ar putea interesa și

Sociologie Juridica

CAPITOLUL I OBIECTUL ŞI PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI DREPTULUI. ASPECTE METODOLOGICE Secţiunea I Sociologia generală şi sociologia juridică Chiar...

Sociologie, Sociologie Juridica, Sociologia Dreptului

Introducere Trăim zi de zi intr-o anumită societate; provenim sau intrăm in grupuri sociale, in colectivităţi; cooperăm sau suntem in conflict;...

Normativizarea juridică ca normă socială

CAPTOLUL I APARIŢIA SOCIOLOGIEI CA ŞTIINŢĂ 1.1. Întemeietorii sociologiei Sociologia ca ştiinţă a apărut relativ târziu: în deceniile 3-4 ale...

Metode de Cercetare în Sociologia Juridică

1. Consideratii generale Sociologia juridică este una dintre ramurile specializate ale sociologiei, care mai este denumită în doctrină şi...

Fondatorii Sociologiei Juridice

SECȚIUNEA I – Dezvoltarea sociologiei Sociologia este o știință relativ nouă. Deși unele idei sociologice își au originea în antichitate, efortul...

Metodele Sociologiei Juridice

Sociologia juridica foloseste metodele de cercetare ale stiintei mama care au fost adaptate la specificul obiectului sau de cercetare-realitatea...

Metode de Cercetare in Sociologia Juridica

1. METODOLOGIA CERCETARII SOCIOLOGICE Metodologia este un ansamblu de metode si tehnici, dar nu juxtapuse si amalgamate, ci integrate intr-o...

Metode de Cercetare - Ancheta, Interviul

Începutul cercetării sociologico-juridice este făcut de juristul Eugen Ehrlich (1862-1922) în celebra sa monografie „Bazele sociologiei dreptului"...

Ai nevoie de altceva?