Stiinta Administratiei

Imagine preview
(8/10 din 5 voturi)

Acest curs prezinta Stiinta Administratiei.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 131 de pagini .

Profesor: Liviu COMAN-KUND

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domenii: Drept, Stiinta Administratiei

Cuprins

CAPITOLUL 1
ADMINISTRAtIA PUBLICÃ – FENOMEN COMPLEX 1
1.1. Definitii si caracteristicii administratiei publice 2
1.2. Abordarea sistemicã a administratiei publice: sistemul
politico – administrativ
4
1.3. Unghiuri sub care poate fi privitã administratia publicã 8
1.3.1. Administratia ca activitate 8
1.3.2. Administratia ca organizatie 11
1.3.3. Administratia ca institutie 13
Întrebãri si teste de autoevaluare 14
CAPITOLUL 2
CONCEPtII PRIVIND sTIINtA ADMINISTRAtIEI 17
2.1. Aparitia stiintei administratiei 18
2.2. Conceptia principiilor rationale 18
2.3. Conceptia stiintei politice 19
2.4. Conceptii sociologice si economice 19
2.5. Conceptia organizãrii stiintifice a muncii 20
2.6. Conceptia tehnico-organizatoricã 20
2.7. Conceptia teoriei generale sau a filozofiei administratiei 23
2.8. Conceptia vocationalã 24
2.9. Conceptia negativistã 25
Întrebãri si teste de autoevaluare 25
CAPITOLUL 3
PROBLEME EPISTEMOLOGICE PRIVIND sTIINtA
ADMINISTRAtIEI
27
3.1. Consideratii preliminare 28
3.2. Obiectul stiintei administratiei 32
3.3. Metoda în stiinta administratiei 33
3.3.1. Câteva aspecte de metodologie 33
3.3.2. Metode de cunoastere 34
3.3.3. Metode de actiune 36
3.4. Câteva concluzii 50
Întrebãri si teste de autoevaluare 51
CAPITOLUL 4
PRINCIPII ALE ADMINISTRAtIEI PUBLICE
55
4.1. Definirea si clasificarea principiilor administratiei publice 56
4.2. Principiul autonomiei functionale a administratiei publice 56
4.3. Principiul conducerii centralizate 58
4.4. Principiul constituirii si exercitãrii democratice a puterii
executive
58
II
4.5. Principiul stabilitãtii si specializãrii structurilor
administratiei publice
59
4.6. Principiul egalitãtii cetãtenilor în fata administratiei
publice
59
4.7. Principiul legalitãtii în activitatea executivã 60
4.8. Principiul responsabilitãtii administratiei publice 61
Întrebãri si teste de autoevaluare 62
CAPITOLUL 5
ELEMENTE DE ANALIZÃ ORGANIZAtIONALÃ A
ADMINISTRAtIEI PUBLICE
64
5.1. Clasificarea si elementele organizatiilor 65
5.2. Mediul organizatiei si relatia organizatie-mediu 67
5.3. Diagnosticarea si conducerea organizatiilor 69
5.4. Strategia organizatiei si particularitãti ale strategiei
organizatiilor publice
73
5.5. Controlul si coordonarea organizatiilor 77
5.6. Eficienta, eficacitatea si birocratia 81
5.7. Puterea si conflictele în cadrul organizatiilor 86
5.8. Cultura organizationalã 91
Întrebãri si teste de autoevaluare 95
CHEIA TESTELOR DE AUTOEVALUARE 105
BIBLIOGRAFIE 120

Extras din document

CAPITOLUL 1

ADMINISTRAtIA PUBLICÃ – FENOMEN COMPLEX

Organizarea sarcinilor de învãtare:

1.1. Definitii si caracteristici ale administratiei publice

1.2.Abordarea sistemicã a administratiei publice:

sistemul politico-administrativ

1.3. Unghiurile sub care poate fi privitã administratia

publicã

1.3.1. Administratia ca activitate

1.3.2. Administratia ca organizatie

1.3.3. Administratia ca institutie

OBIECTIVE

Studierea acestui capitol vã permite:

• Întelegerea fenomenului de administratie publicã, în calitatea lui de

specie a fenomenului administrativ;

• Întelegerea caracteristicilor definitorii ale administratiei publice;

• Întelegerea sistemului politico-administrativ

• Întelegerea celor trei modalitãti de abordare a administratiei

publice: activitate, organizatie si institutie

ADMINISTRAtIA PUBLICÃ – FENOMEN COMPLEX

2 sTIINtA ADMINISTRAtIEI PARTEA I

1.1. Definitii si caracteristici ale administratiei publice

Conceptul de administratie publicã face obiectul unor controverse

analizate pe larg de autorii de drept administrativ1.

Pentru a ne opri asupra unei definitii generale a administratiei publice,

vom utiliza rezultatele la care au ajuns, dupã analize complexe, doi autori

reprezentativi: Antonie Iorgovan si Ioan Vida.

Pornind de la premisa “Cunoasterea stiintificã a unei anumite materii

presupune, dupã cum este unanim admis, identificarea notiunilor (…)”2,

Antonie Iorgovan manifestã o scrupulozitate deosebitã fatã de rigorile logicii

formale, cercetând cu mare atentie genul proxim si diferenta specificã din

definitorul notiunii administratie publicã. Astfel, stabileste cã administratia

publicã este specia fenomenului administrativ care cuprinde faptele

administrative ce au ca finalitate realizarea valorilor politice.

În ceea ce priveste fenomenul administrativ, acelasi autor3, fãcând o

sintezã a doctrinei franceze, aratã cã acesta prezintã urmãtoarele trãsãturi:

a) este un fenomen social;

b) presupune organizarea unor mijloace pentru atingerea unor

obiective;

c) obiectivele sunt stabilite de o autoritate superioarã;

d) se extinde pânã la activitatea de înfãptuire materialã a obiectivelor.

În cazul administratiei publice, fiind vorba de valori politice, care sunt

de interes public, acestea se realizeazã în regim de putere publicã.

Rezultã cã, definitia administratiei publice are ca gen proxim sfera

faptelor administrative, iar ca diferentã specificã realizarea valorilor politice,

în regim de putere publicã.

Deci sfera notiunii “administratie publicã” contine faptele

administrative, îndeplinite în regim de putere publicã, având ca finalitate

realizarea valorilor politice.

Dacã explicitãm sintagma “fapte administrative” prin anumite trãsãturi

ale fenomenului pe care îl reflectã, putem s-o înlocuim cu expresia “activitate

organizatã de executare a unor comandamente stabilite de o autoritate

superioarã”. Dar autoritatea superioarã, în cazul administratiei publice, o

reprezintã institutiile politice.

Ajungem astfel la urmãtoarea definitie echivalentã: administratia

publicã este activitatea organizatã de executare, în regim de putere publicã,

a unor comandamente stabilite de institutiile politice.

Aceastã formulare ne aratã cã suntem în prezenta unei activitãti

specifice, realizate în mod organizat, în regim de putere publicã, adicã de

cãtre organe anume constituite, învestite cu autoritate publicã. Dupã cum

subliniazã Antonie Iorgovan, în functie de unghiul sub care este privit

fenomenul, notiunea administratie publicã se poate utiliza în douã sensuri:

formal-organic si material-functional. În sens formal-organic, prin

administratie publicã se întelege ansamblul organelor, autoritãtilor publice

1 Un bun exemplu în acest sens, îl reprezintã A. IORGOVAN, care, în Partea I ”Introducere

în dreptul administrativ si în stiintele administrative” a Tratatul sãu de drept administrativ,

dedicã definitiei notiunii de administratie publicã si stabilirii raportului dintre executiv si

administratia publicã Titlul I “Guvernarea si administratia publicã”, însumând 88 de pagini

(Antonie IORGOVAN, Tratat de drept administrativ, Editia a III-a restructuratã, revãzutã si

adãugitã, vol.I, Ed. ALLBECK, Bucuresti-2001, pp.3-91).

2 A. IORGOVAN, 2001, vol.I, precit., p.3.

3 Ibidem, p.6.

ADMINISTRAtIA PUBLICÃ – FENOMEN COMPLEX

sTIINtA ADMINISTRAtIEI PARTEA I 3

care o realizeazã. În sensul material-functional, administratia publicã

reprezintã activitatea executivã, în sensul de activitate prin care se executã

legea, fie prin emiterea de acte juridice unilaterale, fie prin organizarea sau

prestarea directã de servicii publice.1 Utilizarea acestor sensuri serveste la

delimitãrile necesare pentru cercetarea aprofundatã a unor probleme ale

administratiei publice. Ele nu exclud însã posibilitatea utilizãrii termenului în

sens global, ca unitate formatã din autoritatea administratiei publice si

activitatea pe care o desfãsoarã

Fisiere in arhiva (1):

  • Stiinta Administratiei.pdf

Alte informatii

In acest document se prezinta notiunea de "Administratie Publica" si din ce unghiuri poate fi privita aceasta, conceptii, probleme,principii, elemente de analiza ,toate acestea legate de Administratia Publica.