Extras din document
1) Sensurile notiunii de “crima”
(a) sensul comun – desemneaza de regula o infractiune impotriva vietii persoanei, fie ca este vorba de omor (art 174 C. Pen.), de omor calificat (art 175 C. Pen.), omor deosebit de grav sau pruncucidere
- prin extensie, regasim aceeasi denumire utilizata de mai multe ori in cazul unor infractiuni care au un obiect juridic principal, dar care au ca rezultat moartea unei persoane – talharie/vatamare urmate de moartea victimei
(b) sensul penal – desemneaza o infractiune grava pt care legiuitorul stabileste pedepse diferite si proceduri speciale, in raport de celelalte infractiuni
- acest sens este dat de impartirea tripartita – crime, delicte, contraventii
- trebuie remarcat faptul ca notiunea de crima folosita in limbajul comun nu acopera categoriile crimelor din impartirea tripartita
- astfel, pe lg infractiuni contra vietii ori cele care au avut drept urmare moartea victimei, se adauga si faptele penale grave – infractiuni contra sigurantei statului, unele fapte de coruptie, talhariile, violurile, actele de terorism, traficul organizat de stupefiante
- in doctrina penala, notiunea de crima este utilizata in sensul general de infractiune, fapta penala
(c) sensul criminologic – notiunea de crima porneste de la conceptul de infractiune din dreptul penal si trebuie sa mearga dincolo de acesta
- art 17 alin (1) C. Pen. – cele 3 conditii pt existenta unei infractiuni
- fapta sa fie prevaz de legea penala – dpdv criminologic, se au in vedere faptele incriminate cu zeci de ani inainte sau cele recent dezincriminate, studierea, examinarea infractorului, a traseului ereditar al acestuia
- fapta sa fie savarsita cu V – dpdv criminologic, se studiaza si faptele care nu au fost savarsite cu vinovatie, dar care au insa un caracter de infractiune deoarece rezultatul socialmente se produce, fiind un motiv de studiu al faptelor
- criminalitatea aparenta = toate faptele comise fara Vinovatie
- fapta sa prezinte un pericol social – dpdv criminologic, sunt analizate si faptele ce intra sub incidenta art 181 C. Pen.
- pe langa sensul de crima, sunt analizate si comportamentele deviante – alcoolismul, prostitutia, consumul de substante stupefiante
- pericol social abstract – apreciat de legiuitor
- pericol social concret – apreciat de judecator
- sociologia criminala = analiza comportamentelor deviante
- cercetarea criminologica = analizarea comportamentelor deviante in raport de fenomenul criminal
2) Notiunea de Criminalitate. Clasificarea Obiectiva
Criminalitatea = ansamblul faptelor penale comise intr-un spatiu si intr-o perioada determinate
(a) criminalitatea reala = ansamblul faptelor penale comise efectiv, indiferent daca ele sunt cunoscute sau nu de organele justitiei penale
(b) cifra neagra a criminalitatii = ansamblul faptelor penale comise efectiv, dar care nu ajung la cunostinta organelor justitiei penale
- factorii ce o genereaza sunt:
- abilitatea infractorului
- ineficienta organelor de cercetare penala
- pasivitatea victimelor
(c) criminalitatea aparenta = totalitatea faptelor cu aparenta penala ajunse la cunostinta organelor de justitie penala
(d) criminalitatea legala = faptele penale pt care s-a pronuntat o hotarare de condamnare definitiva
- se face distinctie fata de hotararile de achitare aferente criminalitatii aparente
- in criminalitatea legala sunt incluse in mod artificial si condamnarile definitive nejustificate in urma unor erori judiciare
3) Cifra Neagra a Criminalitatii. Factorii ce o Genereaza. Posibilitati de Evaluare
Cifra neagra a criminalitatii = ansamblul faptelor penale care se comit efectiv, dar care nu ajung la cunostinta organelor de justitie penala
CN = CR – CA
- CR – criminalitatea reala
- CA – criminalitatea aparenta
Factorii ce o genereaza:
(a) abilitatea infractorului = comiterea unei fapte a. î. urmele materiale si rezultatul produs socialmente periculos sa nu fie sesizat de organele penale
(b) ineficienta organelor de cercetare penala – include si organele care au drept atributii controlul in diferitele domenii si care au obligatia de a sesiza organele de urmarire penala in cazul constatatii unor infractiuni
-ineficienta decurge din:
- organizarea deficitara a organelor prin lipsa unor mijloace tehnice sau alegerea gresita a unor obiective/prioritati in activitate
- incompetenta profesionala – incapacitatea functionarilor cu atributii in cercetarea penala de a depista unele fapte penale comise
- incorectitudinea unor functionari – aspecte de comoditate/coruptie
(c) pasivitatea victimelor – persoane care au suferit direct/indirect o vatamare produsa in urma savarsirii unor fapte penale
- ele nu sesizeaza organele de urmarire penala si acestea din urma nu ajung la cunoasterea autorului faptei
- situatii des intalnite:
- infractiuni contra patrimoniului - victimele nu sesizeaza organul pt ca acest lucru ar duce si la raspunderea penala a lor (detinere ilegala de substante toxice, stupefiante, materiale nucleare )
- infractiuni contra vietii sexuale – in particular viol, in urma carora persoanele nu dezvaluie faptele de teama produsa de publicitatea procesului penal, reactia sotului, a prietenilor, rudelor indepartate
Posibilitatile de evaluare a cifrei negre:
- anchetele de auto-confesiune – se realizeaza anumite chestionare personale pt stabilirea faptelor comise si ramase nedescoperite (prin ancheta trebuie sa se asigure secretul informatiilor deoarece, practic, persoanele isi marturisesc propriile infractiuni)
- anchetele de victimizare – desfasurarea in randul potentialelor victime pe baza chestionarelor, fara ca faptele sa fie reclamate sau sa ajunga la cunostinta organelor penale
Preview document
Conținut arhivă zip
- Subiecte Criminologie.doc