Succesiuni

Subsecţiunea I. Conţinutul testamentului.

Testamentul poate să conţină dispoziţii patrimoniale dar şi extrapatrimoniale.

§1. Dispoziţiile patrimoniale

Prin testament. se pot crea moştenitori, cum a fost arătat mai sus, căci obiectul testamentului îl reprezintă actele de dispoziţie pe care defunctul le v-a lăsa la moartea sa, denumite legate. De regulă, testamentul conţine dispoziţii patrimoniale. Acesta este efectul pe care legea îl are în vedere atunci când defineşte testamentul : „actul revocabil prin care testatorul dispune ... de tot sau de parte din averea sa” (art.802 Cod civil)

Aceste dispoziţii sunt în general pozitive, în sensul că testatorul desemnează prin ele persoana care primeşte bunurile. Ele pot fi însă şi negative în sensul că sunt înlăturate de la moştenire succesorii legali. În primul caz dispoziţiile testamentare se numesc legate. În al doilea caz se numesc stipulaţii de exheredare.

Aceste efecte sunt relative pentru că, legatele au efect pozitiv pentru beneficiarii lor dar efecte negative pentru cei care sunt privaţi de drepturile sau bunurile pe care, în lipsa legatului, le-ar fi dobândit .

Testamentul mai poate cuprinde şi alte dispoziţii, mai puţin uzitate: afectarea unui bun de către succesori, cu titlu de sarcină; obligarea succesorilor să vândă anumite bunuri, pentru a împărţi preţul, eventual vânzarea să se facă către o anumită persoană, desemnată de testator, etc.

I. Legatele.

1.1. Definiţia legatelor. Din interpretarea art. 802 C. civ. prin legat înţelegem dispoziţia testamentară, prin care testatorul desemnează o persoană care dobândeşte la decesul dispunătorului, cu titlu gratuit, întregul său patrimoniu, o fracţiune din acesta sau anumite bunuri.

Din definiţie rezultă că legatul este o liberalitate pentru cauză de moarte. Prin el testatorul urmăreşte să transmită un drept sau o universalitate de drepturi ori o fracţiune, legatarului, fără a primi un contraechivalent. In limita folosului pur gratuit, legatul este o liberalitate şi atunci când el este grevat de sarcini.

Legatul este un act juridic pentru cauză de moarte, deoarece produce efecte juridice numai din momentul morţii testatorului. Spre deosebire de donaţie, patrimoniul testatorului nu suportă modificări cât timp el este în viaţă.

1.2. Obiectul legatelor.

Legatarul poate să dispună prin legat, de toate ori de o parte din bunurile sale (art.802 şi 887 Cod civil). În ultimul caz succesiunea se atribuie după regulile devoluţiunii legale succesorilor legali şi după dispoziţiile testamentului succesorilor legatari.

Codul civil reglementează distinct legatele universale, cu titlu universal şi pe cele cu titlu particular (art.888-909).

1.3.Clasificarea legatelor

Legatele pot fi clasificate în funcţie de obiectul liberalităţii sau de modalităţile care afectează liberalitatea.

După cel de-al doilea criteriu, legatele pot fi pure şi simple; cu termen; sub condiţie; cu sarcină sau cu clauză penală.

După cel de-al doilea criteriu, pot fi: universale, cu titlu universal sau cu titlu particular ( art. 887 C. civ. ).

A. Legatele universale.

Textul art.888 Cod civil defineşte legatul universal ca fiind dispoziţia prin care testatorul lasă după moartea sa, la una sau mai multe persoane, universalitatea bunurilor sale. Definiţia este ambiguă căci specific legatului universal este vocaţia conferită legatarilor: de a primi întreaga moştenire, şi nu faptul că legatul transmite întreaga moştenire . Astfel, cel care a fost instituit legatar universal are această calitate chiar dacă testatorul a dispus în favoarea unor persoane prin legate cu titlu particular de fiecare dintre bunuri, căci vocaţia legatarului universal la întreaga succesiune există şi în aceste condiţii. Astfel, dacă legatele sau o parte din legatele cu titlu particular sunt caduce, ori beneficiarii au renunţat la legate, legatarii universali vor culege aceste bunuri. Poate să existe deci legate universale fără emolument.

Legea nu impune o formă specială legatelor cu titlu universal. Formula uzuală este : instituie ca legatar universal pe ...” sau, „transmit toate bunurile mele mobile şi imobile ...”. Esenţial este ca să rezulte intenţia testatorului de a naşte în patrimoniul legatarului dreptul la universalitate. De aceea, uneori voinţa testatorului este ambiguă, fiind necesară interpretarea testatorului.

Sunt legate universale:

- legatul tuturor bunurilor mobile şi imobile , căci dă naştere chemării la universalitatea succesiunii;

- legatul nudei proprietăţi a tuturor bunurilor , căci legatarul este chemat să culeagă întreaga moştenire, după stingerea uzufructului;

- legatul cotităţii disponibile, căci legatarul are chemare la întreaga moştenire, dacă nu există moştenitori rezervatari ori dacă aceştia din urmă au renunţat sau sunt declaraţi nedemni;

- legatul prisosului ( rămăşiţei ), adică ceea ce a rămas după executarea legatelor cu titlu universal şi cu titlu particular, este universal pentru aceleaşi raţiuni ca şi la legatul cotităţii disponibile.

Efecte. Legatul universal poate fi diferit. El poate conferi proprietatea tuturor bunurilor lăsate de de cujus, adică beneficiarul este singurul succesor universal sau când există succesori rezervatari aceştia au renunţat sau nu pot primi succesiunea. Dar poate să-i confere un drept la o cotă parte din bunurile lăsate de de cujus, dacă există mai mulţi succesori universali ori (în această ipoteză se include cazul mai multor succesori universali care poate fi în concurs cu succesorii rezervatari ori cu legatarii cu titlu universal. Esenţial este în acest caz că ei sunt titularii unor drepturi indivize, spre deosebire de legatarul cu titlu particular care este titularul unui drept individual.

Tot legat universal există şi atunci când testatorul atribuie loturile. Avantajul unui astfel de testament este că legatarii devin proprietarii bunurilor atribuite, de la data decesului lui de cujus.