Succesiuni

NEDEMNITAEA SUCCESORALĂ.Nedemnitatea succesorală constă în decăderea de drept a moştenitorului legal din dreptul de a moşteni,datorită faptului că se face vinovat faţă de defunct sau faţă de memoria acestuia de săvârşirea unei fapte grave.Cazurile de nedemnitate succesorală:cel condamnat pentru că a omorât sau a încercat să omoare pe defunct(trebuie îndeplinite cumulativ următoare condiţii:omorul sau atentatul să fie săvârşite cu intenţie;moştenitorul să fi fost condamnat definitiv pentru omor sau pentru tentativă de omor,indiferent de calitate(autor instigator,complice);acela care a făcut în contra defunctului o acuzaţie capitală,declarată de judecată calomnioasă(trebuie îndeplinite următoarele cerinţe:să existe o învinuire gravă adusă de succeptibil defunctului printr-un denunţ,plângere sau mărturie;plângerea,denunţul sau mărturia să aibă caracter calomnios,constat de instanţa de judecată care l-a condamnat pe succeptibil pentru aceste fapte;plângerea,denunţul sau mărturia să fi putut atrage pedeapsa cu moartea împotriva defunctului);moştenitorul major care având cunoştinţă de omorul defunctului nu a denunţat aceasta justiţiei(trebuie îndeplinite următoarele condiţii:moştenitorul să fie major;moştenitorul să fi cunoscut omorul şi să nu-l fi denunţat;deoarece legea nu precizează termenul în care este obligat moştenitorul să denunţe omorul,urmează ca instanţa de judecată să aprecieze în raport cu circumstanţele de fapt;nednunţarea omorului să nu fie scuzabilă,potrivit legii).Nedenunţarea succesorală nu trebuie constată pe cale principală,pe cale judecătorească,ea operând de drept.Invocarea nedemnităţii succesorale poate fi făcută de orice persoană care ar urma să profite de înlăturarea nedemnului de la moştenire,cum sunt:alţi moştenitori legali;legatari sau donatari;creditorii persoanelor precizate mai sus;moştenitorul nedemn.Efectul principal al nedemnităţii constă în excluderea moştenitorului în cauză de la moştenirea persoanei faţă de care acesta a fost declarat nedemn.Moştenitorul îndepărtat de la succesiune ca nedemn este obligat să restituie celorlalţi moştenitori,în afara bunurilor pe care le-a primit,şi toate fructele şi veniturile acestor bunuri,de la data deschiderii succesiuni.

EFECTELE NEDEMNITATII SUCCESORALE FATA DE TERTI În raporturile cu terţii,efectele nedemnităţii sunt temperate de două principii;proteguirea terţilor de bună credinţă şi răspunderea pentru pagube cauzate.Copiii nedemnului venind la succesiune în virtutea dreptului lor propriu nu vor suporta efectele nedemnităţii tatălui lor.Dacă vin la succesiune prin reprezentarea tatălui lor,ei vor fi înlăturaţi.

REPREZENTAREA SUCCESORALĂ.Este o ficţiune a legii care are ca efect de a pune pe reprezentanţi în locul,în gradul şi în dreptul reprezentantului.Moştenitorii care beneficiază de reprezentare sunt:descendenţii pe linie dreaptă(directă) ai defunctului(moştenitorii de clasa a I-a);descendenţii fraţilor şi surorilor defunctului(moştenitori din clasa a II-a).Potrivit CC reprezentarea se întinde nemărginit în linie directă descendentă.Ea este admisă în toate cazurile.Condiţiile reprezentării succesorale:numai persoanele moarte pot fi reprezentate(de aici decurge:nu se poate lua locul unei persoane aflate în viaţă;nu se poate lua locul unei persoane aflate în viaţă,care a renunţat la moştenire sau a fost declarată nedemnă;reprezentarea nu poate opera prin salturi,adică reprezentantul trebuie să urce din grad în grad,care trebuie să fie vacante prin deces,deci nu ar putea să sară peste un ascendent care este în viaţă);locul celui reprezentat trebuie să fie util(această condiţie presupune ca cel reprezentant să fi putut,dacă s-ar fi aflat în viaţă,să-l moştenească pe pârât.Dacă cel reprezentat este nedemn,reprezentarea nu poate avea loc.);reprezentantul să aibă vocaţie succesorală proprie la moştenirea defunctului,ceea ce înseamnă că trebuie să aibă capacitatea succesorală şi să nu fie însuşi nedemn faţă de defunct;reprezentantul trebuie să fie descendent în linie dreaptă sau descendent din fraţii sau surorile defunctului.Efectul principal al reprezentării succesorale este de a pune pe moştenitorii reprezentanţi în locul şi gradul celor reprezentanţi.

DREPTURILE SUCCESORALE ALE SOţULUI SUPRAVIEţUITOR Pentru a i se recunoaşte dreptul la moştenirea soţului decedat,legea cere o singură condiţie soţului rămas în viaţă şi anume ca la data decesului să fi avut calitatea de soţ.Pe lângă această condiţie,soţul supravieţuitor trebuie să aibă capacitatea succesorală şi să nu fie nedemn,Dacă la data deschiderii succesiunii,soţii se aflau în cursul divorţului,dreptul soţului rămas în viaţă la moştenirea celuilalt este evident.În cazul în care căsătoria s-a desfiinţat prin hotărâre judecătorească chiar după moartea unuia din soţi,efecteke acestei hotărâri se vor produce retroactiv până la data căsătoriei şi ca urmare se defiinţează şi drepturile de moştenitor ale soţului rămas în viaţă.În cazul căsătoriei putative,soţul care a fost de bună credinţă la închierea căsătoriei,declarată nulă sau anulată,păstrează,până la data când hotărârea instanţei judecătoreşti rămase definitive,situaţia unui soţ dintr-o căsătorie valabilă.Drepturile succesorale ale soţului moştenitor:drept de moştenire în concurs cu toate clasele de moştenitori legali;drept de moştenire asupra imobilelor şi obiectelor aparţinând gospodăriei casnice şi a darurilor de nuntă;un drept de abitaţie temporar asupra casei de locuit.Drepturile succesorale ale soţului supravieţuitor în concurs cu clasele de moştenitori:când vine în concurs cu descendenţii defuntului,indiferent de numărul acestora,are dreptul la 1/4 din moştenire;când vine la concurs cu ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi are dreptul la 1/3 din moştenire;când vine la concurs numai cu ascendenţii privilegiaţi sau numai cu colateralii privilegiaţi are dreptul la 1/2 din moştenire;când vine la concurs cu ascendenţii ordinari sau colaterali oridinari,are dreptul la 3/4 din moştenire.În situaţia când nu există moştenitori legali din cele patru clase cunoscute sau deşi există aceştia sunt nedemni sau renunţători,soţul supravieţuitor culege întreaga moştenire a soţului decedat.Caracterele juridice ale dreptului la moştenire a soţului supravieţuitor:soţul supravieţuitor vine la moştenire în nume propriu,nu şi prin reprezentare;soţul supravieţuitor este moştenitor rezervatar;soţul supravieţuitor nu este moştenitor sezinar,deci trebuie să ceară punerea în posesie;soţul supravieţuitor este obligat să raporteze la masa succesorală donaţiile primite de la soţul decedat,atunci când vine la moştenire în concurs cu descendenţii;deşi soţul supravieţuitor nu-şi întemeiază dreptul la moştenire pe rudenie,el este moştenitor regulat;find un succesor regulat,soţul supravieţuitor nu mai este obligat atunci când vine la succesiune să îndeplinească obligaţiile prevăzute de CC şi anume să se pună peceţi,de a face inventarul bunurilor,de a transforma în bani bunurile mişcătoare sau de a da cauţiune pentru restituirea succesiunii.Dreptul special al soţului supravieţuitor asupra unor bunuri Soţul supravieţuitor are dreptul ca,pe lângă partea sa succesorală,să moştenească în întregime mobilele şi obiectele aparţinând gospodăriei casnice precum şi darurile de nuntă,atunci când vine la moştenire cu ascendeţii privilegiaţi,cu colateralii privilegiaţi şi cu colateralii oridinari.În cazul în care vine la moştenire cu descendenţii,swoţul supravieţuitor va moşteni doar 1/4 din aceste bunuri.Din cadrul mobilelor şi obiectelor de gospodărie casnică fac parte:mobila,aşternuturile,covoarele,frigiderele,congelatoarele,cuptoarele cu microundea,apratură electronică,etc.Nu intră în această categorie de bunuri autoturismul şi bunurile care servesc la exrcitarea profesiei.Obiectele de lux nu intră nici ele în această categorie.În cadrul darurilor de nuntă intră acele daruri care au fost făcute ambilor soţi cu ocazia încheierii căsătoriei sau în timpul acesteia de către anumite persoane.Nu intră în această categorie de bunuri donaţiile făcute exclusiv soţului supraviţuitor şi nici darurile de nuntă făcute soţului decedat.Mobilele şi obiectele aparţinând gospodăriei casnice şi darurile comune de nuntă se cuvin soţului supravieţuitor în totalitate peste partea sa succesorală,dacă soţul decedat nu a dispus de aceste bunuri prin testament sau acte între vii.Dacă a dispus în parte de ele,atunci aceste bunuri se iau în calculul rezervei cuvenite părţinţilor defunctului şi soţului supravieţuitor.