Teoria generală a dreptului

Cursul 1

Sistemul stientei dreptului . Locul TGD in sistemul stiintei dreptului

1. Consideratii generale privind rolul stiintei

Stiinta poate fi apreciata ca fiind un sistem de cunostinte despre natură , societate sau gindire , cunostinte obtinute prin metode corespunzatoare si vor fi exprimate prin concepte , categorii , notiuni si principii . In consecinta stiinta poate fi clasificata in : stiinte despre natura , stiinte despre societate si stiinte despre gindire .

2. Sistemul stiintelor sociale

Acestea sunt la rindul lor clasificate astfel :

- Stiinte de tip nomotetic (stiinte care au ca obiect activitatile umane care stabilesc legile si relatiile corespunzatoare dintre aceste activitati si care folosesc ca metoda de cercetare observatiile sistematice si studiile statistice ; ex. Economia , Politologia )

- Stiintele istorice

- Stiinte juridice si etica (studiaza aspectele normative ale activitatii umane )

- Cercetarea epistemologica a stiintei

3. Stiinta dreptului in sistemul stiintelor sociale

Intre stiintele sociale , dreptul ocupa un loc aparte pentru ca are ca obiect de cercetare realitatea juridica iar metodologia de cercetare are autonomie .

Stiinta dreptului studiaza :

1.Legile existentei si dezvoltarii statului si dreptului

2.Institutiile politice si juridice

3.Corelatia cu celelalte componente ale sistemului de stiinte sociale

Dreptul reprezinta o tentativa de disciplinare a relatiilor sociale. Stiinta dreptului formuleaza principiile generale in baza carora dreptul stuctureaza un mecanism adecvat de influientare a comportamentului uman in functie de valorile sociale juridice acceptate . Stiinta dreptului studiaza norma juridica , contractul juridic , jurisprudenta (practica judiciara ) – hotaririle judecatoresti emise de instante , si contextul social-politic in care au aparut toate aceste elemente .

4. Sistemul stiintei dreptului

Dreptul este studiat :

1. Din perspectiva globala : Teoria generala a dreptului

2. Din perspectiva istorica (ex. Istoria statului si dreptului românesc)

3. Din perspectiva structurala (stiintele juridice de ramura )

Sistemul stiintei dreptului este format din TGD , stiintele juridice istorice , stiintele juridice de ramura , stiintele ajutatoare (participative) .

5. Stiintele juridice istorice

Acestea studiaza istoria dreptului dintr-o anumita tara sau istoria dreptului in general . Studierea dreptului din punct de vedere istoric ne ajuta sa intelegem evolutia institutiilor juridice dea lungul timpului explicindune cauzele , ratiunea , pentru care acestea au ajuns a avea structura de astazi . Deasemenea pot fi evidentiate legile aparitiei dezvoltarii sau si disparitiei unor fenomene juridice in functie fie de legile dezvoltarii sociale , fie de bazinele de civilizatie juridica

6. Stiintele juridice de ramura

Acestea studiaza fenomenele juridice particulare . Criteriul departajarii si organizarii fenomenelor juridice in ramuri de drept sunt in primul rind urmatoarele 2 :

a) Obiectul reglementarii juridice (relatiile sociale reglementate)

b) Metoda specifica de reglementare

Organizarea dreptului pe ramuri de drept nu inseamna ca dreptul nu este un sistem unitar . Sistemul unitar de drept reprezinta totalitatea normelor juridice si a institutiilor juridice din cadrul dreptului dintr-un stat . Ramura de drept (Dreptul Constitutional , Dreptul Civil) reprezinta un grup de norme juridice ce interactioneaza care reglementeaza categorii de relatii sociale pe baza aceleiasi metode de reglementare si unor principii comune .

7. Stiintele ajutatoare (participative)

Aceste stiinte sunt stiinte de sine statatoare nefiind create in mod special de drept pentru a explica fenomene juridice . Acestea sunt indispensabile cunoasterii unor fenomene juridice precum si unei aplicari a normei juridice (medicina legala , criminalistica , statistica , logica juridica) .

8. Locul si rolul TGD in sistemul stiintei dreptului

Teoria Generala a Dreptului elaboreaza instrumentele esentiale prin care dreptul este gindit . Elaborarea acestor instrumente (concepte , categorii , principii) se realizeaza plecind de la datele furnizate de stiintele de ramura si de stiintele istorice . TGD cuprinde setul conceptual prin care stiinta dreptului explica realitatea juridica . TGD studiaza fenomenul juridic :

1. Din perspectiva filozofica incercind sa explice necesitatea si posibilitatea dreptului

2. Din perspectiva stiintifica incercand sa explice cauzele fenomenelor stiintifice si juridice

Scopul TGD consta in amplificarea cunoasterii dreptului . Rezultatele obtinute de TGD nu sunt speculative tinind cont si de faptul ca dreptul este prin excelenta o stiinta deductiva . In consecinta TGD ofera instrumentele stiintifice necesare explicarii si cunoasterii dreptului .