Teoria Generala a Dreptului

Curs
8.4/10 (5 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 139 în total
Cuvinte : 57243
Mărime: 745.35KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lect.Univ.Drd. Mocanu Mihaela
UNIVERSITATEA „ANDREI SAGUNA” CONSTANTA FACULTATEA DE DREPT SI STIINTE ADMINISTRATIVE

Cuprins

Capitolul I

Obiectul teoriei generale a dreptului si metodele acestuia

1.Importanta studierii dreptului

2.Sistemul stiintelor juridice si locul teroriei generale a dreptului in acest sistem

3.Metodele cercetarii stiintifice a dreptului

Capitolul II

Conceptul de drept

1.Notiunea dreptului;etimologie;terminologie;

2.Aparitia si dezvoltarea dreptului

3.Definitia dreptului

4.Factorii de configurare a dreptului

5.Dreptul si statul

5.1.Consideratii generale despre stat

5.2.Elementele constitutive ale statului

5.3.Forma statului

5.4.Corelatia stat- drept

5.5.Statul de drept si trasaturile sale

Capitolul III

Principiile dreptului

1.Notiune, importanta, clasificare

2.Principiile generale ale dreptului

2.1. Principiul asigurării bazelor legale de funcţionare a statului

2.2. Principiul libertăţii

2.3. Principiul echităţii şi justiţiei

2.4. Principiul egalităţii

2.5. Principiul responsabilităţii

3.Principiile fundamentale de ramura

4.Principii specifice unor institutii de drept

Capitolul IV

Functiile dreptului

1.Notiunea de functie a dreptului

2.Prezentarea functiilor dreptului

Capitolul V

Sistemul dreptului

1.Notiunea si conceptul sistemului dreptului

2.Componentele de sistem ale dreptului

3.Ramurile de drept

Capitolul VI

Norma juridica

1.Sistemul normelor din societate

1.1.Norme tehnice si norme sociale

1.2.Obiceiul

1.3.Normele de convieţuire

1.4.Morala şi normele morale

2.Notiunea de norma juridica; trasaturile normei juridice

3.Structura normei juridice

3.1.Structura logico-juridică a normei juridice

3.2.Structura tehnico-legislativă a normei juridice

4.Clasificarea normelor juridice

5.Actiunea normei juridice

5.1 Actiunea in timp a normelor juridice

a.Intrarea in vigoare

b.Principiile actiunii in timp a normelor

5.2.Acţiunea normelor juridice în spaţiu

5.3. Acţiunea normelor juridice asupra subiectelor

6.Interpretarea normelor juridice

6.1.Necesitatea interpretării dreptului

6.2. Noţiunea, obiectul, scopul şi importanţa interpretării

6.3. Formele (felurile) interpretării

6.4. Metodele (metodologia) de interpretare a dreptului

6.5. Analogia în drept

Capitolul VII

Izvoarele dreptului

1.Notiunea de izvor(sursa) de drept

2. Sistemul izvoarelor dreptului român contemporan

3. Caracterizarea izvoarelor dreptului roman

4. Actele normative ale organelor de stat

5. Actele normative ale organelor de stat subordonate legii

6. Acte normative internationale

7. Alte izvoare ale dreptului

7.1.Obiceiul juridic sau cutuma

7.2. Contractul normative

7.3.Practica judiciară în sistemul dreptului roman contemporan

7.4.Ştiinţa juridică (doctrina)

Capitolul VIII

Raportul juridic

1.Conceptul raportului juridic

2. Trăsăturile (caracteristicile) raportului juridic

3. Elementele (structura) raportului juridic

3.1. Părţile (subiectele) raportului juridic.

3.2. Conţinutul raportului juridic

3.3.Obiectul raportului juridic

4. Clasificarea raporturilor juridice

5. Formarea, modificarea şi încetarea raporturilor juridice. Actele şi faptele juridice

5.1. Noţiunea faptelor juridice

5.2. Clasificarea faptelor juridice

5.3. Actele juridice

Capitolul IX

Raspunderea juridica

1.Noţiunea răspunderii juridice

2.Condiţiile răspunderii juridice

2.1.Fapta (conduita) ilicită

2.2.Rezultatul faptei ilicite

2.3.Raportul sau legătura cauzală dintre fapta ilicită şi rezultatul dăunător

2.4.Subiectul răspunderii juridice

2.5Vinovăţia

2.6Cauze care exclud caracterul ilicit al faptei şi cauze care

înlătură răspunderea juridică

3.Formele (felurile) răspunderii juridice

Capitolul X

Realizarea dreptului

1. Noţiunea realizării dreptului

2.Noţiunea aplicării dreptului

3.Fazele procesului de aplicare a dreptului

Capitolul XI

Tehnica elaborarii actelor normative

1.Principiile activităţii normative

2.Tehnica juridică

3.Tehnica elaborării actelor normative

4.Tehnica redactării actelor juridice individuale

5.Sistematizarea actelor normative

Extras din document

Capitolul I

Obiectul teoriei generale a dreptului si metodele acestuia

1. Importanta studierii dreptului

Conceptul “statul de drept” este o notiune care prezideaza orice dezbatere

publica, astfel ca studierea acestui concept are o importanta covarsitoare atat

pentru intelegerea lui cat si pentru dezvoltarea societatii noastre.

Dreptul - după cum vom vedea pe parcursul cursului - este un ansamblu de

reguli de conduită obligatorii ce consfinţesc anumite drepturi, libertăţi şi obligaţii

ale oamenilor în relaţiile lor reciproce, a căror respectare este asigurată, la nevoie,

de către forţa publică.

Orice comunitate umană, încă de la primele colectivităţi, a simţit nevoia unei

organizări, a unei discipline, fără de care convieţuirea ar fi imposibilă. S-au format

inevitabil anumite reguli, norme, obiceiuri a căror respectare era necesară

colectivităţii respective şi care la început era asigurată de şeful familiei, apoi în

gintă, în trib de şeful de gintă, trib, direct sau împreună cu sfatul bătranilor, pentru

ca apoi să se creeze un organism special chemat să aplice şi să asigure respectarea

acestor norme. Acest organism întruchipa puterea publică şi era constituit ca ceva

distinct de colectivitatea respectivă, care s-a chemat pe rand cetate (civitas polis)

apoi republică sau imperiu, cu timpul a căpătat denumirea de stat.

Evoluţia societăţii umane a confirmat dictonul "ubi societas, ibi ius" ("unde

este societate, acolo este şi drept"). Omul este o fiinţă politică - "zoon politikon" -

spunea Aristotel. El trăieşte în societate, fiind o fiinţă socială. Deci omul, ca fiinţă

socială, trăieşte într-o colectivitate în care se formează în funcţie de anumite

situaţii complexe diferite norme de conduită care la început sunt mai simple,

rudimentare, pentru ca apoi în societatea modernă şi mai ales în cea contemporană,

legislaţia să ia o extindere foarte amplă, cerută de viaţa socială, de transformările

care au loc, de nevoile dezvoltării vieţii sociale. Nu fară temei se vorbeşte azi,

uneori, chiar de o inflaţie legislativă în numeroase ţări.

Desigur că apariţia şi dezvoltarea dreptului se produce în funcţie de epoca

istorică, de condiţiile economice, sociale, politice, culturale, naţionale din fiecare

ţară.

Tocmai de aceea este necesar şi important a se studia dreptul, condiţiile care

influenţează modificarea, transformarea lui, pentru a-i determina direcţiile

dezvoltării sale viitoare, modalităţile potrivite pentru a asigura aplicarea,

respectarea lui, precum şi asigurarea drepturilor şi libertăţii membrilor societăţii,

ale oamenilor.

Statul de drept a apărut ca o replică la abuzul de putere la statul absolutist şi

societatea ierarhizată cu privilegiile feudale, în urma revoluţiilor burgheze,

democratice, care au aşezat la temeliile puterii "declaraţiile drepturilor şi

libertăţilor omului".

Acest concept urmăreşte să înlăture arbitrariul şi fărădelegea, să asigure

siguranţa juridică a cetăţeanului, garanţia domniei legii, astfel ca fiecare cetăţean să

fie conştient de faptul că demnitatea sa, drepturile şi libertăţile sale sunt asigurate

prin lege, în caz de violare a lor, indiferent că încălcarea se produce de către un

organ al puterii publice, de către un funcţionar de stat, sau de către un alt cetăţean,

justiţia va interveni, îl va apăra şi repune în drepturi şi va sancţiona pe cel care a

atentat la interesele sale legitime.

Nu in ultimul rand trebuie mentionat ca fiecare dintre noi sîntem implicaţi în

nenumărate raporturi sociale cu caracter juridic, ceea ce solicită cunoaşterea şi

aplicarea corectă a normelor juridice.

Iată aşadar că, odată cu apariţia dreptului, apare şi necesitatea studierii

dreptului, cunoaşterea fenomenului juridic avînd de-a lungul istoriei o evoluţie

complexă ce a dus la formarea ştiinţei juridice ca element de sine stătător în

sistemul ştiinţelor în general, al celor sociale în special.

2. Sistemul stiintelor juridice si locul teroriei generale a dreptului in acest

sistem

Ca fenomen social, ştiinţa trebuie privită atât ca un sistem de cunoştinţe, cât

şi ca un sistem generator de noi valori spirituale.

Ştiinţele, în general, se clasifică în ştiinţe ale naturii, ştiinţe despre societate

şi ştiinţe despre gândire1.

Pentru a plasa ştiinţa dreptului în ansamblul ştiinţelor, trebuie să ne referim

la două trăsături esenţiale ale obiectului său: a) dreptul este un fenomen social, un

produs al vieţii în societate şi b) obiectul ştiinţei juridice are caracterul unei reguli,

al unei norme a acţiunii generale2. Pornind de la aceste trăsături, deducem că ştiinţa

dreptului aparţine grupului ştiinţelor despre societate, şi anume subgrupului

ştiinţelor normative, care au la bază ideea de finalitate şi caută ceea ce trebuie să

fie, nu fapte, ci soluţii.

Ştiinţa dreptului este o ştiinţă normativă în dublu sens: este o ştiinţă cu

privire la norme deoarece fragmentul din realitatea socială pe care-1 studiază este

reprezentat de normele juridice , dar şi o ştiinţă ce degajă o linie de conduită.

Obiectul ştiinţelor juridice îl constituie studierea dreptului, a fenomenului

juridic în toată complexitatea sa: dreptul ca ansamblu de norme, drepturile

subiective, relaţiile juridice şi ordinea de drept din societate, conştiinţa juridică ş.a.

Ansamblul disciplinelor juridice se constituie într-un sistem al ştiinţelor

juridice în cadrul căruia se pot distinge, în funcţie de sfera şi modul de abordare a

studiului dreptului, trei grupe şi anume: a) ştiinţele juridice teoretice, globale; b)

ştiinţele juridice de ramură şi c) ştiinţele juridice istorice3.Unii autori4 includ in

aceasta clasificare si grupa stiintelor auxiliare(participative) care fara a face parte

propriu-zis din sistemul ştiinţei dreptului, sunt totusi indispensabile cunoaşterii

unor fenomene juridice sau corectei aplicări a normelor juridice5.

Preview document

Teoria Generala a Dreptului - Pagina 1
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 2
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 3
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 4
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 5
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 6
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 7
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 8
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 9
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 10
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 11
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 12
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 13
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 14
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 15
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 16
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 17
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 18
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 19
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 20
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 21
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 22
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 23
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 24
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 25
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 26
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 27
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 28
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 29
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 30
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 31
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 32
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 33
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 34
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 35
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 36
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 37
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 38
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 39
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 40
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 41
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 42
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 43
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 44
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 45
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 46
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 47
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 48
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 49
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 50
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 51
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 52
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 53
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 54
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 55
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 56
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 57
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 58
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 59
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 60
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 61
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 62
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 63
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 64
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 65
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 66
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 67
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 68
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 69
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 70
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 71
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 72
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 73
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 74
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 75
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 76
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 77
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 78
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 79
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 80
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 81
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 82
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 83
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 84
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 85
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 86
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 87
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 88
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 89
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 90
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 91
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 92
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 93
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 94
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 95
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 96
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 97
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 98
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 99
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 100
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 101
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 102
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 103
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 104
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 105
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 106
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 107
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 108
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 109
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 110
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 111
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 112
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 113
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 114
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 115
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 116
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 117
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 118
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 119
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 120
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 121
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 122
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 123
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 124
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 125
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 126
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 127
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 128
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 129
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 130
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 131
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 132
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 133
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 134
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 135
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 136
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 137

Conținut arhivă zip

  • Teoria Generala a Dreptului.pdf

Alții au mai descărcat și

Drepturile si Morala

I. PRECIZĂRI CONCEPTUALE CU PRIVIRE LA DREPTURILE OMULUI A. Ce sunt drepturile omului? "Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate...

Izvoarele Dreptului

I.Consideratii generale despre izvoarele dreptului In teoria generala a dreptului termenul de izvor este abordat intr-un sens larg si unul...

Normă Juridică

1. CONCEPTELE DE NORMĂ JURIDICĂ Normele juridice constituie structura internă a dreptului privit în ansamblu, elementele sale constitutive....

Norma Juridică

1. Notiunea de interpretare a normelor juridice Interpretarea desemneaza operatiunea intelectuala de stabilire a sensului exact al normelor...

Norma Juridică

I. Caracteristicile normei juridice I.1 Conceptul de normă juridică Norma juridică ca element constitutiv al dreptului este o regulă de conduită,...

Evolutia Izvoarelor Formale in Dreptul Romanesc - Cutuma

1. Conceptul izvorului de drept Izvoarele dreptului românesc, în special izvoarele formale constituie baza ştiinţelor juridice care nu sunt...

Norma Juridică

1. Conceptul de normă juridică Normele juridice "reprezintă reguli de conduită instituite sau sancţionate de stat, a căror aplicare este asigurată...

Conceptul de Norma Juridica

INTRODUCERE Norma juridică şi „regula juridică” în doctrina juridică are acelaşi înţeles. Literatura franceză, fără să înlăture cuvîntul „normă”...

Ai nevoie de altceva?