Teoria Generala a Dreptului

Curs
8.5/10 (4 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 90 în total
Cuvinte : 56648
Mărime: 167.74KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: loan Huma
loan Huma - Teoria Generala a Dreptului (2008)

Cuprins

TEMA I - TEORIA GENERALA A DREPTULUI SI LOCUL EI ÎN SISTEMUL ŞTIINŢELOR JURIDICE 5

1. Necesitatea studierii dreptului 5

2. Stiintele juridice, element constitutiv al sistemului stiintelor 5

3. Specificul Teoriei generale a dreptului 7

Rezumat 9

Întrebari pentru autoevaluare si control: 9

TEMA A II-A - GENEZA SI ESENTA DREPTULUI 11

1. Aparitia dreptului, cerinta sociala obiectiva 11

2. Esenta dreptului 13

2.2. Dreptul obiectiv si dreptul subiectiv 15

2.3. Conceptul de tip istoric de drept 16

2.4. Continutul si forma dreptului 17

2.5. Corelatia dreptului cu alti factori de structurare si reglare a relatiilor sociale 19

2.5.1. Dreptul si politica 20

2.5.2. Relatia drept - morala 21

Rezumat 23

Întrebari pentru autoevaluare si control 23

TEMA A III-A - NORMELE JURIDICE 26

1. Elemente de teorie generala a normelor 26

2. Conceptul de norma juridica 27

3. Structura normei juridice 30

3.1. Structura logico-juridica a normei 30

3.2. Structura tehnico-juridica a normei 33

4. Clasificarea normelor juridice 35

5. Actiunea normelor juridice în timp, în spatiu si asupra persoanelor 37

5.1. Actiunea normelor în timp 37

5.2. Actiunea normelor juridice în spatiu si asupra persoanelor 38

Rezumat 40

Întrebari pentru autoevaluare si control 41

TEMA A IV-A - IZVOARELE DREPTULUI 42

1. Conceptul izvorului de drept 42

2. Sistemul si caracterizarea izvoarelor dreptului român contemporan 42

3. Actele normative ale organelor puterii si administratiei de stat 43

3.1. Legea 43

3.2 Actele normative (ale organelor de stat) subordonate legii 48

4. Alte izvoare ale dreptului 49

4.1.Actele normative ale organizatiilor nestatale 49

4.2. Obiceiul juridic (cutuma) 49

4.3. Contractul normativ 50

4.4. Regulile de convietuire sociala 51

5. Practica judiciara si doctrina juridica 51

Rezumat 53

Întrebari pentru autoevaluare si control 53

TEMA A V-A - ELABORAREA SI SISTEMATIZAREA DREPTULUI 54

1. Activitatea normativa si principiile ei 54

2. Tehnica juridica 55

3. Tehnica elaborarii dreptului (tehnica legislativa) 56

3.1. Partile constitutive ale actului normativ 56

3.2. Articolul, element structural de baza al partii dispozitive 58

3.3. Tehnica modificarii si completarii actelor normative 58

3.4. Stilul si limbajul actelor normative 59

4. Tehnica sistematizarii actelor normative 59

4.1. Sistemul dreptului, sistemul si sistematizarea actelor normative 59

4.2. Formele principale de sistematizare a actelor normative 60

4.3. Evidenta actelor normative 61

Rezumat 61

Întrebari pentru autoevaluare si control 62

TEMA A VI-A - SISTEMUL DREPTULUI 64

1. Conceptul de sistem al dreptului 64

2. Dreptul public si dreptul privat 65

3. Structurarea dreptului în ramuri de drept, institutii juridice si alte elemente componente 66

4. Unicitatea sistemului de drept 67

Rezumat 68

Întrebari pentru autoevaluare si control 69

TEMA AVII-A - REALIZAREA DREPTULUI 70

1. Conceptul realizarii dreptului 70

2. Formele realizarii dreptului 70

2.1. Realizarea dreptului prin activitatea de respectare si executare a legilor 70

2.2. Realizarea dreptului prin aplicarea normelor juridice de catre organele statului 71

3. Caracteristicile actelor de aplicare a dreptului 72

4. Fazele aplicarii dreptului 73

Rezumat 73

Întrebari pentru autoevaluare si control 74

TEMA A VIII-A - INTERPRETAREA NORMELOR JURIDICE 76

1. Necesitatea interpretarii 76

2. Notiunea de interpretare a normelor juridice 76

3. Formele de interpretare a normelor juridice 77

4. Metodele de interpretare a normelor juridice 78

5. Rezultatele interpretarii 80

Rezumat 81

Întrebari pentru autoevaluare si control 82

TEMA A IX-A - RAPORTUL JURIDIC 84

1. Conceptul raportului juridic 84

2. Trasaturile raportului juridic 84

3. Structura raportului juridic 85

3.1. Subiectele raportului juridic 86

3.2. Continutul raportului juridic 88

3.3. Obiectul raportului juridic 89

4. Actele si faptele juridice, conditii ale raportului juridic 90

4.1. Conceptul de fapt juridic 90

4.2. Actele juridice 91

Rezumat 92

Întrebari pentru autoevaluare si control 92

TEMA A X-A - RASPUNDEREA JURIDICA 94

1. Legalitatea în statul de drept 94

2. Conceptul raspunderii juridice 95

3. Principiile raspunderii juridice 96

4. Conditiile raspunderii juridice 97

5. Felurile raspunderii juridice 100

Rezumat 101

Întrebari pentru autoevaluare si control 101

Extras din document

TEMA I

TEORIA GENERALA A DREPTULUI SI LOCUL EI ÎN SISTEMUL

STIINTELOR JURIDICE

1. Necesitatea studierii dreptului

Fenomenul dreptului reprezinta, asa cum vom desprinde pe parcurs, ansamblul regulilor obligatorii de conduita, reguli care consacra drepturi, libertati si obligatii determinate, decurgând din relatiile interumane si a caror respectare este garantata, la nevoie, de catre forta publica .

Dreptul se deschide spre valorile sociale, chintesenta a aspiratiilor comunitatii; promovarea si apararea lor este vitala pentru fiintarea societatii civile si a statului de drept. O buna parte a valorilor sociale este consfintita juridic, dobândind astfel forma dreptului, a normelor juridice.

Pentru statul autentic democratic, modelarea juridica a relatiilor dintre oameni înseamna, în ultima instanta, rationalizarea sui-generis a necesitatii sociale, care devine, în acest mod, o necesitate constientizata si asumata. Dreptul este o expresie normativa specifica a acestui proces continuu de raportare activa la necesitatea nuda, de cunoastere si modelare sistematica a contextului istoric si a relatiilor interumane în acord cu interesul general al comunitatii. Dreptul, prin valorile pe care le promoveaza, este un mod de umanizare a Fiintei istoriei si deci de afirmare a libertatii. El instituie, în ordinea sa, prin amintitul efort de rationalizare juridica a necesitatii, acele elemente de normativitate în masura sa exprime ontosul socio-uman. Lumea normelor juridice este o ipostaza, complementara celorlalte, a existentei umane.

Dreptul deriva din esenta omului ca zoon politikon (fiinta sociala), care îsi subsumeaza natura biopsihica conditiei sale sociale, în raport cu care, numai, libertatea sa dobândeste întemeiere axiologica (valorica) si sens constructiv, exprimându-se juridic prin drepturi, libertati si obligatii. Cunoasterea normelor de drept si, pe un plan mai cuprinzator, a fenomenului juridic este si trebuie sa fie mai mult decât reflectarea ca atare a fenomenalitatii juridice în constiinta insului, apropierea ei pur gnoseologica; poti astfel cunoaste dreptul si totusi sa înfaptuiesti nondreptul! Din perspectiva comportamentului uman dezirabil, cunoasterea autentica a dreptului este aceea care se continua organic în actiunea pozitiva de realizare a normativitatii juridice. A cunoaste legea înseamna a actiona în conformitate cu ea, iar asumarea constienta a legii, în genere a normei juridice, reprezinta momentul subiectual, corolar al împlinirii omului ca fiinta constienta si, pe aceasta baza, ca fiinta libera.

Cu atât mai necesar este în societatea statului de drept, la care aspira în ceasul de fata natiunea noastra, abordarea sistematica a dreptului, cunoasterea sa stiintifica, în masura sa stabileasca conditiile care impun transformarea lui obiectiva, sa determine directiile evolutiei sale în economia de piata, pentru formarea statului de drept si asigurarea drepturilor si libertatilor civice.

2. Stiintele juridice, element constitutiv al sistemului stiintelor

Raportarea omului la realitate are un caracter reflectoriu, constientizant. Cunoasterea este o dimensiune specific umana, iar adevarul - o valoare definitorie pentru homo sapiens. Stiinta reprezinta forma riguroasa a cunoasterii; ea constituie un ansamblu sistematic si unitar de cunostinte veridice despre realitatea obiectiva (naturala si sociala) si realitatea subiectiva (proprie lumii interioare a omului). Spre deosebire de cunoasterea comuna, stiinta stabileste, prin abstractizare si generalizare, legile proprii fenomenelor, legi a caror descifrare permite fundamentarea actiunii practice.

Cunoasterea stiintifica se concentreaza si se structureaza în ceea ce s-a numit sistemul general al stiintelor. Acesta cuprinde:

1) grupul stiintelor despre existenta (cu valoare explicativ-previzionala asupra diferitelor domenii ale realitatii), alcatuit din: stiintele naturii (fizica, chimia, biologia, anatomia, zoologia,botanica s.a.), stiintele sociale (sociologia generala, stiintele politice, stiintele juridice, istoria, economia, etica etc.) si stiintele gândirii (logica, lingvistica s.a.);

2) grupul stiintelor actiunii: stiintele tehnice, stiintele administrativ-organizationale, stiintele medicale, stiintele instructiv-educationale;

3) grupul stiintelor generale, de sinteza: filosofía, matematica, mecanica teoretica, cibernetica, teoria generala a sistemelor etc. Întâlnim totodata stiintele de graniţa, cu caracter interdisciplinar si multidisciplinar (biofizica, chimia fizica, biochimia, psihologia, ecologia, antopologia etc.) .

Ideea delimitarii stiintelor trebuie racordata la exigenta metodologica a abordarii lumii în unitatea ei. În fond, distingerea specificului calitativ al fenomenelor si proceselor, al diferitelor domenii ale existentei are sens numai plecând de la ideea unitatii lumii. Un corolar al cunoasterii contemporane este conceptia despre unitarea sistemic-integratoare, de ordin cosmic, a tuturor manifestarilor existentei, caracterizate prin interactiune. Aceeasi conexiune trebuie sa se regaseasca în imaginea stiintifica despre lume, între stiintele care o circumscriu.

Asa cum rezulta din clasificarea prezentata, stiintele juridice apartin grupului stiintelor despre existenta, integrându-se nemijlocit în categoria stiintelor sociale. Unele dintre stiintele juridice apartin si stiintelor actiunii, fiind atât stiinte juridice, cât si stiinte administrativ- organizatorice si instructiv-educationale. Alte stiinte juridice (de exemplu, medicina legala, statistica judiciara) se manifesta si ca discipline stiintifice de granita .

În raport cu celelalte stiinte despre societate, stiintele juridice abordeaza factorii obiectivi care au condus la aparitia si manifestarea dreptului si a statului ca fenomene sociale, precum si constituirea, actiunea normelor juridice ca reguli specifice de conduita umana si consecintele încalcarii lor.

Atribuind dreptului un rol de mijloc hotarâtor în conducerea si organizarea sociala, iar statului calitatea de a fi o structura fundamentala în realizarea acestui scop, stiintele juridice sunt preocupate de cunoasterea si perfectionarea dreptului si statului în acord cu exigentele democratice ale societatii civile. Din acest motiv, stiintele juridice ocupa un loc important - atât sub aspect teoretic, cât si practic - în cadrul stiintelor despre societate . Datorita sporirii rolului social al dreptului - atât în plan intern, cât si pe acela al relatiilor interstatale - stiintele juridice cunosc astazi o dezvoltare prestigioasa. În ordinea lor, ele ilustreaza si promoveaza revolutia stiintifica contemporana, beneficiind în acelasi timp de cuceririle ei, implicit sub aspect metodologic, prin valorificarea procedeelor informaticii si ciberneticii în demersul cunoasterii juridice .

Studierea dreptului si statului opereaza din urmatoarele perspective: cercetarea de ansamblu, din orizontul maximei generalizari, a acestor fenomene sociale; cercetarea lor istorico-evolutiva; abordarea aplicata a normelor si institutiilor juridice, în functie de obiectul raporturilor sociale reglementate.

Pe aceasta baza, în clasificarea stiintelor juridice distingem urmatoarele grupe principale:

- stiinta juridica ce descifreaza aspectele de generalitate si esentialitate ale statului si dreptului ca fenomene sociale: Teoria generala a statului si dreptului;

- stiintele juridice care cerceteaza statul si dreptul sub aspectul evolutiei lor istorice, cât si evolutia corespunzatoare a doctrinelor politico-juridice: stiintele juridice istorice si, respectiv, doctrinele politico-juridice;

- stiintele juridice care analizeaza, dupa criteriul obiectului de reglementare, normele juridice si raporturile de drept aferente: stiintele juridice de ramura.

Distingem, de asemenea, asa-numitele stiinte auxiliare stiintelor juridice, care, fara a dobândi statut de stiinte juridice propriu-zise, asigura cunoasterea celor mai bune conditii de edictare si aplicare eficienta a normelor, precum si de prevenire a încalcarii lor .

Corespunzând unor criterii reale, diviziunea amintita a stiintelor juridice nu afecteaza unitatea lor; dimpotriva, ea are relevanta numai pe fondul corelatiei, al întrepatrunderii lor organice si functionale, în cadrul sistemului stiintelor juridice .

Daca Teoria generala a statului si dreptului investigheaza, ca stiinta, categoriile de stat si drept în interconditionarea lor genetica si structural- functionala, cu toate acestea, ratiuni obiective de cunoastere justifica abordarea distincta - dar fara a o absolutiza - a problematicii generale a dreptului în raport cu aceea a statului. Consideram, în consecinta, ca Teoria generala a dreptului si Teoria generala a statului se manifesta ca discipline stiintifice autonome. Ceea ce impune si abordarea didactica diferentiata a categoriilor de stat si drept sub forma disciplinelor care sa asigure explicitarea si însusirea cunostintelor dobândite în procesul examinarii stiintifice a fenomenelor sociale ale statului si dreptului ca fenomene de-sine-statatoare. Astfel, ansamblul problemelor statului preocupa disciplina Drept constitutional si institutii politice, în timp ce examinarea concentrata a dreptului priveste disciplina Teoria generala a dreptului.

Preview document

Teoria Generala a Dreptului - Pagina 1
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 2
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 3
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 4
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 5
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 6
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 7
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 8
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 9
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 10
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 11
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 12
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 13
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 14
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 15
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 16
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 17
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 18
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 19
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 20
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 21
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 22
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 23
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 24
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 25
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 26
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 27
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 28
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 29
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 30
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 31
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 32
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 33
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 34
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 35
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 36
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 37
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 38
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 39
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 40
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 41
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 42
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 43
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 44
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 45
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 46
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 47
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 48
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 49
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 50
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 51
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 52
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 53
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 54
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 55
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 56
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 57
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 58
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 59
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 60
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 61
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 62
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 63
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 64
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 65
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 66
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 67
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 68
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 69
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 70
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 71
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 72
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 73
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 74
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 75
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 76
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 77
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 78
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 79
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 80
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 81
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 82
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 83
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 84
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 85
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 86
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 87
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 88
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 89
Teoria Generala a Dreptului - Pagina 90

Conținut arhivă zip

  • Teoria Generala a Dreptului.doc

Alții au mai descărcat și

Combaterea Drogurilor pe Legea 143 din 2000

Introducere Lupta contra morţii albe este astăzi, mai mult ca niciodată, o exigenţă fundamentală a societăţii noastre. Drogurile reprezintă sursa...

Studiul asupra Metodelor de Interpretare a Dreptului

PARTEA I CONSIDERATII GENERALE PRIVIND NOŢIUNEA DREPTULUI Secţiunea 1 1.1. Sensurile şi etimologia termenului „drept”. Sensul filosofic şi...

Dreptul de Proprietate Publică și Modurile de Dobândire

INTRODUCERE Proprietatea îi dă omului posibilitatea şi imboldul muncii, dar şi sentimentul siguranţei zilei de mâine. Dreptul îi asigură modelul...

Realizarea Dreptului și Răspunderea Juridică

1.INSERŢIA DREPTULUI ÎN VIAŢA SOCIALĂ Dreptul are ca obiect reglarea relaţiilor sociale în scopul realizării echilibrului social şi apărării...

Istoria Dreptului Romanesc

Cercetarile antropologiei juridice au relevant cu certitudine ca dreptul incepe acolo unde se inaugureaza viata in societate prin expresia ubi...

Izvoarele Dreptului

I.Consideratii generale despre izvoarele dreptului In teoria generala a dreptului termenul de izvor este abordat intr-un sens larg si unul...

Normă Juridică

1. CONCEPTELE DE NORMĂ JURIDICĂ Normele juridice constituie structura internă a dreptului privit în ansamblu, elementele sale constitutive....

Norma Juridică

1. Notiunea de interpretare a normelor juridice Interpretarea desemneaza operatiunea intelectuala de stabilire a sensului exact al normelor...

Ai nevoie de altceva?

''