Teoria Generală a Dreptului

Teoria generala a dreptului este o stiinta generala despre acest fenomen

complex al vietii sociale.

Înainte, însa, de a analiza în detaliu obiectul si sistemul cursului, se impun

unele consideratiuni cu privire la stiinta si la sistemul stiintelor sociale, pentru

a întelege ce loc ocupa dreptul în sistemul acestor stiinte.

I. Sistemul stiintelor sociale

Asa cum se consemneaza în toate dictionarele de referinta ale lumii,

stiinta este un ansamblu sistematic de cunostinte veridice despre realitatea

obiectiva (natura si societate) si despre realitatea subiectiva (psihic si

gândire).

a. Ca institutie - este o organizatie de oameni care efectueaza cercetari si

examineaza caile promovarii lor în practica.

b. Ca metoda - este un ansamblu de procedee si mijloace, care ne

dezvaluie realitatea înconjuratoare.

Cum apare?

Stiinta apare sub influenta nevoilor practice ale societatii, scopul ei ultim

fiind tocmai de a servi practicii, progresului economic, social-cultural, în

general, progresului uman.

Aplicatiile practice ale stiintei se regasesc în: dezvoltarea mijloacelor

materiale de existenta; apararea si dezvoltarea fiintei umane; transformarea si

perfectionarea relatiilor sociale.

2

G.W.F. Hegel definea stiinta ca fiind "ceea ce mintea omului a reusit sa

sintetizeze din contactul cu realitatea traita", iar Charles Montesquieu o

definea ca "Un summum de idei despre ceea ce ne înconjoara". Andrei

Radulescu observa ca stiinta reprezinta "un sistem de valori, de generalizari

stiintifice dobândite prin metode de cercetare".

Stiintele care au ca obiect de studiu societatea sunt stiinte sociale. Aceste

stiinte alcatuiesc un sistem, în care sunt grupate: stiintele care utilizeaza

observatia, experimentul, statistica (stiintele politice; economice; sociologice;

demografice; lingvistice); stiintele istorice (nationale si universale), care îsi

propun reconstituirea si interpretarea trecutului; stiintele care studiaza

aspectele normative ale vietii sociale si alcatuiesc sistemul stiintelor juridice.

La aceste trei mari categorii de stiinte, se adauga epistemologia, care

abordeaza activitatea cognitiva ca o activitate esential umana.

II. Dreptul - stiinta sociala

Fiind o stiinta care are ca obiect de cercetare una din componentele

majore ale societatii - realitatea juridica - dreptul este o stiinta sociala.

Stiinta dreptului studiaza juridicul, în toate formele în care se manifesta:

existenta si dezvoltarea statului si dreptului; institutiile politice si juridice;

corelatiile cu celelalte componente ale sistemului social; cum institutiile

juridice influenteaza societatea si cum dezvoltarea sociala influenteaza, la

rândul sau, juridicul.

Stiinta dreptului formuleaza principiile generale în temeiul carora sunt

structurate mecanismele prin care actioneaza asupra relatiilor sociale.

Ca si în cazul celorlalte stiinte sociale, stiinta dreptului opereaza cu

notiuni, categorii, concepte, principii, generalizând experienta umana, pe

baza unei metodologii specifice.