Teoria Generală a Dreptului

Curs
8.7/10 (8 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 78 în total
Cuvinte : 29595
Mărime: 128.92KB (arhivat)
Cost: Gratis
UNIVERSITATEA „PETRE ANDREI” DIN IASI FACULTATEA DE DREPT suport curs

Extras din document

CAPITOLUL I – DREPTUL SI STATUL

Sectiunea I – Conceptul de drept

§1. Notiunea de drept

Cuvântul „drept” deriva din latinescul directus ceea ce înseamna linie dreapta, rigla, drept. Corespondentul perfect, ideatic al termenului este jus – drept, dreptate, licit.

Ca o definitie generala, dreptul reprezinta un ansamblu de norme de conduita sociala cu scopul de a organiza viata într-o comunitate.

În sens strict tehnic, restrâns, dreptul este privit ca o stiinta – ansamblu de idei, notiuni, concepte si principii. Stiinta care se ocupa cu studiul acestora se numeste stiinta juridica.

Uzual însa, termenul de drept desemneaza mai multe sensuri:

a) dreptul obiectiv – totalitatea normelor juridice, adica a regulilor de convietuire sociala instituite în societate.

Aceste reguli de comportament impun obligatii, stabilesc si garanteaza drepturi si libertati, ocrotesc interese, recunosc anumite capacitati, aptitudini ale persoanelor si posibilitati ale statului de a ocroti aceste drepturi.

În acest sens, dreptul îmbina necesitattea cu libertatea, fiind un factor de coeziune sociala, un motor al coexistentei si garantarii libertatilor si modului de manifestare sociala.

b) dreptul pozitiv – acea parte a dreptului obiectiv aflata în vigoare la un moment dat. Reprezinta dreptul aplicabil, obligatoriu, dus la îndeplinire la nevoie prin forta publica sau forta coercitiva a statului.

c) dreptul subiectiv – reprezinta facultatea, prerogativele, obligatiile ce-i revin unei persoane si posibilitatea de a-si apara împotriva tertilor drepturile lezate.

Dreptul subiectiv consacra în tarâm juridic valorile care configureaza personalitatea umana, respectarea lor devenind astfel un imperativ social.

Viata, onoarea, libertatea civica, proprietatea, domiciliul, etc. sunt valori care privesc individul, dar a caror respectare reprezinta un interes general. Aceste valori odata sanctionate prin norme juridice adecvate devin drepturi si libertati ale omului si alcatuiesc statutul juridic al persoanei.

Dreptul obiectiv si dreptul subiectiv reprezinta doua ipostaze complementare ale acestui fenomen – dreptul. Dreptul subiectiv nu este si nu poate exista în lipsa dreptului obiectiv, iar dreptul obiectiv îsi gaseste transpunerea în planul raportului juridic prin dreptul subiectiv.

Dreptul poate fi asimilat fara exagerare si artei. Necesare abilitati trebuie sa aiba în acest sens:

a) legiuitorul – care trebuie sa identifice din suma impresionanta de relatii sociale pe cele care raspund imperativului de a deveni norma juridica.

b) judecatorul – trebuie sa aplice legea cea mai potrivita pentru o situatie complexa niciodata perfect identica fata de o alta.

§2. Originea si evolutia dreptului

Ca fenomen aflat în strânsa corelatie cu viata sociala, evolutia dreptului se afla în mod firesc legata de evolutia omenirii. Asadar, se poate afirma ca din momentul aparitiei primelor forme de organizare în familie, ginta, trib apar si primele forme incipiente, rudimentare ale normelor juridice. Acestea se transforma treptat în deprinderi, obiceiuri, traditii.

Cercetarile efectuate de antropologi, sociologi si istorici arata ca pe aceasta prima treapta de dezvoltare a societatii, raporturile membrilor comunitatii erau reglementate de tabu-uri sau norme tribale de interdictie.( spre exemplu – ocrotirea pamântului, a conducatorilor, atingerea anumitor plante, etc. )

Aceste reguli seamana puternic cu regulile restrictive din normele juridice penale ulterioare. Aparitia acestor norme este fundamentata pe faptul ca reprezinta ,,un prim deziderat al oricarei ordini” si ca anumite reguli sociale sunt indispensabile unei forme de organizare sociala. Aceste seturi normative se dezvolta treptat, concomitent cu schimbarile sociale.

Hegel spunea ,,Numai dupa ce oamenii si-au nascocit trebuinte multiple si când dobândirea acestora se împleteste cu satisfacerea lor, numai atunci se pot alcatui legi”.

Asadar urmeaza o noua etapa – aceea a normei cutumiare sau dreptul obisnuielnic – acele reguli nescrise de conduita, repetate în timp, în situatii similare, ce ajung sa devina ordine pentru o anumita comunitate.

Odata cu aparitia formei organizate, structurale a societatii – statul – dreptul trece într-o alta etapa evolutiva.

Unele norme vechi, obiceiuri sunt recunoscute de stat si devin norme juridice. Altele sunt edictate de puterea de stat în temeiul guvernarii, prin instituire de reguli generale si obligatii. În acest timp, societatea, ca un etern vulcan nascocitor de interactiuni sociale, da nastere unor noi reguli sociale ( obisnuielnice, morale, religioase, etc. ), reguli ce nu se confunda si nu se contopesc cu cele juridice.

Treptat, dreptul se configureaza ca un sistem distinct, structurat, desprins de morala si obiceiuri, alcatuit din norme juridice scrise, instituite de stat si aplicabile, la nevoie, prin forta publica.

Preview document

Teoria Generală a Dreptului - Pagina 1
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 2
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 3
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 4
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 5
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 6
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 7
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 8
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 9
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 10
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 11
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 12
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 13
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 14
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 15
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 16
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 17
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 18
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 19
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 20
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 21
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 22
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 23
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 24
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 25
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 26
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 27
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 28
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 29
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 30
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 31
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 32
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 33
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 34
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 35
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 36
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 37
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 38
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 39
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 40
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 41
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 42
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 43
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 44
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 45
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 46
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 47
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 48
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 49
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 50
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 51
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 52
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 53
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 54
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 55
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 56
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 57
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 58
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 59
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 60
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 61
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 62
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 63
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 64
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 65
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 66
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 67
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 68
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 69
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 70
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 71
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 72
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 73
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 74
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 75
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 76
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 77
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 78

Conținut arhivă zip

  • Teoria Generala a Dreptului.doc

Alții au mai descărcat și

Principiile Dreptului Comerțului Internațional

CAP. 1 NOTIUNI GENERALE DE DREPT COMERCIAL INTERNAŢIONAL 1. NOŢIUNEA DE DREPT COMERCIAL INTERNAŢIONAL Analiza relaţiilor comerciale...

Dreptul de Autor pe Internet

1. Introducere Modalitatea în care Internetul a devenit fenomenul pe care astăzi îl considerăm un element omniprezent în existenţa umana pare a fi...

Principiile Dreptului Procesual Penal

INTRODUCERE Actualitatea temei În vederea apărării intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, a drepturilor şi libertăţilor...

Drepturile Omului în Era Integrării și Globalizării

CAPITOLUL I. PREZENTARE GENERALĂ 1.1. NOȚIUNI GENERALE CU PRIVIRE LA DREPTURILE OMULUI.5 1.2. IMPORTANȚA DREPTURILOR OMULUI ÎN EPOCA...

Principiile Dreptului - Aspecte Teoretico - Practice

Argumente privind actualitatea temei investigate si gradul de studiere a acesteia. Principiile dreptului reprezinta un domeniu de interes...

Ramurile Dreptului

CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI Secţiunea 1 Definiţia şi obiectul „Teoriei generale a dreptului” În rândul disciplinelor...

Aplicarea în Timp și Spațiu

1. Introducere privitoare la dreptul tratatelor Dreptul international reglementeaza în principal raporturile dintre statele suverane, egale în...

Actul Juridic Civil

ACTUL JURIDIC CIVIL Prin act juridic civil se întelege o manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice, respectiv, de a...

Ai nevoie de altceva?