Teoria Generală a Dreptului

Curs
7.8/10 (4 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 14 fișiere: pdf
Pagini : 208 în total
Cuvinte : 78656
Mărime: 1.93MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Andrei Iancu
Curs universitar ce contine analiya principalelor institutii de drept

Extras din document

Cunoasterea cât mai deplina si cât mai exacta a realitatii interioare si

a celei înconjuratoare constituie o preocupare constanta a fiintei umane.

Atunci când aceasta cunoastere duce la acumularea unui anumit volum de

notiuni reunite pe baza unor principii (legitati) fundamentale formînd un

sistem unitar de concepte si de judecati (rationamente), respectiv la o teorie

închegata, apare stiintai.

Stiinta constituie un ansamblu sistematic si unitar de cunostinte

veridice despre realitatea obiectiva (exterioara omului) si cea subiectiva

(interioara fiintei umane)ii pe care le reflecta în mod generalizat si

abstractiii. Cum realitatea se manifesta prin multiple si variate forme sau

fenomene, de o diversitate si complexitate deosebita pe masura cunoasterii

ei tot mai aprofundate, si stiinta este nevoita sa abordeze în mod

corespunzator, prin scindarea si gruparea cunostintelor, formele de

manifestare ale unor domenii particulare ale realitatii.

Obiectul de cercetare - în general, criteriul principal de constituire

al unei stiinte (sau ramuri a acesteia) - îl reprezinta tocmai un anumit

domeniu determinat al realitatii în vederea descoperirii propriilor principii

sau reguli (legitati) ce guverneaza numai fenomenele specifice

respectivului domeniu si formularii de previziuni fundamentate referitoare

la evolutia fenomenelor studiate. De altfel, în general, stiintele au aparut si

s-au dezvoltat sub influenta determinanta a nevoilor practice ale societatii

contribuind la cunoasterea realitatii cu scopul final de aplicare a

descoperirilor rezultate la nevoile vietii practiceiv.

Totalitatea stiintelor formeaza sistemul general al stiintelor. Daca

adoptam o grupare a stiintelor dupa criteriul principalelor forme de miscare

ale materiei, vom deosebi stiinte despre natura, stiinte despre societate

(sociale) si stiinte despre gândire (teoria cunoasterii). Stiintele despre

societate, în sensul cel mai larg al notiunii, reprezinta un grup de stiinte

care studiaza societatea, respectiv legitatile dezvoltarii sociale în cele mai

diferite domenii ale acesteia si ale caror efecte se manifesta prin si asupra

activitatii umane. In cadrul stiintelor despre societate se pot distinge mai

multe ramuri cum sunt, de exemplu, stiintele politice, stiintele economice,

stiintele istorice, stiintele juridice, etc.,fiecare din ele abordând, în mod

specific, un anumit domeniu al realitatii sociale (politice, economice,

istorice, juridice, etc.).

Particularitatea stiintelor juridice, în comparatie cu celelalte stiinte

despre societate, consta în faptul ca ele studiaza, pe de o parte, necesitatile

care determina aparitia si manifestarea dreptului si a statului, cât si, pe de

alta parte, actiunea normelor juridice, ca reguli specifice de conduita

umana si, mai ales, efectele încalcarii lorv.

Atât dreptul cât si statul sunt cele mai importante mijloace si,

respectiv, structuri de conducere si organizare sociala, stiintele juridice

contribuind la cunoasterea lor aprofundata, oferind metode si principii

necesare perfectionarii celor doua elemente esentiale ale suprastucturii

sociale, motiv pentru care aceste stiinte ocupa un loc important în cadrul

stiintelor despre societate, atât sub aspect teoretic, cât mai ales sub aspect

practicvi.

§2.Clasificarea stiintelor juridicevii

Intocmai ca si în alte ramuri ale stiintelor despre societate si stiintele

juridice reprezinta un complex unitar si sistematizat de cunostinte, întrucât

studiul dreptului si al statului - care formeaza obiectul lor de cercetare - nu

se poate reduce doar la o singura modalitate de abordare. Intr-adevar, acest

studiu se poate înfaptui printr-o cercetare de ansamblu, de maxima

generalitate, a celor doua fenomene sociale, fie printr-o cercetare istoricoevolutiva

ori printr-o cercetare exclusiv limitata a normelor si institutiilor

juridice dupa obiectul raporturilor sociale reglementate.

In acest sens stiintele juridice se clasifica în urmatoarele mari grupe

principale dupa cum ele se ocupa cu:

- studierea statului si dreptului în general, fie la nivelul unei

anumite societati istoric determinate (de exemplu,

antichitatea), fie la nivelul tuturor societatilor care au

cunoscut aceste institutii- ceea ce este cazul teoriei

(generale a) statului si dreptului;

- studiul statului si/sau dreptului, precum si a conceptiilor

politico-juridice în evolutia lor istorica generala sau

concreta ceea ce este cazul stiintelor juridice istorice si

doctrinei politico- juridice;

- studierea în mod grupat, dupa obiectul lor de reglementare, a

normelor juridice si a raporturilor juridice aferente lor,

ceea ce este cazul stiintelor juridice de ramura.

In sfârsit, mai exista, fara a fi însa stiinte juridice, dar alaturate

acestora, asa numitele stiinte auxiliare stiintelor juridice care contribuie,

de regula, la asigurarea cunoasterii celor mai bune conditii de edictare a

normelor, de prevenire a încalcarii lor si de aplicare eficienta a diferitelor

categorii de reguli juridice.

Preview document

Teoria Generală a Dreptului - Pagina 1
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 2
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 3
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 4
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 5
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 6
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 7
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 8
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 9
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 10
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 11
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 12
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 13
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 14
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 15
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 16
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 17
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 18
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 19
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 20
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 21
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 22
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 23
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 24
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 25
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 26
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 27
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 28
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 29
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 30
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 31
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 32
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 33
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 34
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 35
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 36
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 37
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 38
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 39
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 40
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 41
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 42
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 43
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 44
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 45
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 46
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 47
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 48
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 49
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 50
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 51
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 52
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 53
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 54
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 55
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 56
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 57
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 58
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 59
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 60
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 61
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 62
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 63
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 64
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 65
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 66
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 67
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 68
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 69
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 70
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 71
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 72
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 73
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 74
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 75
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 76
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 77
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 78
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 79
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 80
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 81
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 82
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 83
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 84
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 85
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 86
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 87
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 88
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 89
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 90
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 91
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 92
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 93
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 94
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 95
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 96
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 97
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 98
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 99
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 100
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 101
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 102
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 103
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 104
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 105
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 106
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 107
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 108
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 109
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 110
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 111
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 112
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 113
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 114
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 115
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 116
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 117
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 118
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 119
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 120
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 121
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 122
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 123
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 124
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 125
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 126
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 127
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 128
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 129
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 130
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 131
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 132
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 133
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 134
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 135
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 136
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 137
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 138
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 139
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 140
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 141
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 142
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 143
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 144
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 145
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 146
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 147
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 148
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 149
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 150
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 151
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 152
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 153
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 154
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 155
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 156
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 157
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 158
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 159
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 160
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 161
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 162
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 163
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 164
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 165
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 166
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 167
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 168
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 169
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 170
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 171
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 172
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 173
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 174
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 175
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 176
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 177
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 178
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 179
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 180
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 181
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 182
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 183
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 184
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 185
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 186
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 187
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 188
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 189
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 190
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 191
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 192
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 193
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 194
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 195
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 196
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 197
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 198
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 199
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 200
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 201
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 202
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 203
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 204
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 205
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 206
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 207
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 208
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 209

Conținut arhivă zip

  • cap1.pdf
  • cap10.pdf
  • cap11.pdf
  • cap12.pdf
  • cap13.pdf
  • cap14.pdf
  • cap2.pdf
  • cap3.pdf
  • cap4.pdf
  • cap5.pdf
  • cap6.pdf
  • cap7.pdf
  • cap8.pdf
  • cap9.pdf

Alții au mai descărcat și

Principiile Răspunderii Juridice

Caracteristica generala a tezei In societatea omeneasca actiunile omului sunt determinate de necesitatile sale cotidiene. Aceste actiuni proprii...

Dreptul de Autor pe Internet

1. Introducere Modalitatea în care Internetul a devenit fenomenul pe care astăzi îl considerăm un element omniprezent în existenţa umana pare a fi...

Drepturile Omului în Era Integrării și Globalizării

CAPITOLUL I. PREZENTARE GENERALĂ 1.1. NOȚIUNI GENERALE CU PRIVIRE LA DREPTURILE OMULUI.5 1.2. IMPORTANȚA DREPTURILOR OMULUI ÎN EPOCA...

Teoria Generala a Dreptului

Teoria generala a dreptului Teoria generala a dreptului reprezinta fenomenul juridic alcătuit din totalitatea ideilor, conceptelor, opiniilor cu...

Ramurile Dreptului

CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI Secţiunea 1 Definiţia şi obiectul „Teoriei generale a dreptului” În rândul disciplinelor...

Izvoarele Dreptului Comunitar

INTRODUCERE IZVOARELE DREPTULUI COMUNITAR Uniunea Europeană este construită într-un sistem instituțional unic în lume. Prin izvoare ale...

Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene

CAPITOLUL I Delimitări conceptuale Secţiunea I: Uniunea Europeană - Scurt istoric 1. Ideea organizării europene în istorie Ideea organizării...

Izvoarele Secundare (Derivate) ale Dreptului Comunitar

CAPITOLUL I ACTE COMUNITARE CU FORŢĂ JURIDICĂ OBLIGATORIE SECTIUNEA I CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE Termenul „act comunitar” inseamna orice...

Ai nevoie de altceva?