Teoria Generală a Dreptului

Curs
9.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 132 în total
Cuvinte : 24355
Mărime: 152.42KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Striblea Marius
Materia sistematizata pe semestrul I, anul I, cu subiecte de examen

Cuprins

Subiect (1)Drept subiectiv.Drept obiectiv.Dreptul ca ştiinţă.Dreptul ca artă.

Subiect (2) Caracterele dreptului.

Subiect( 3) Principiile generale ale dreptului.

Subiect (4)Elementele constitutive ale statului.Funcţiile statului.

Subiect( 5) Forma statului.

Subiect (6) Statul de drept.

Subiect (7) Conceptul de sistem al dreptului.Criteriile de constituire a sistemului dreptului.

Subiect 8) Componentele sistemului dreptului.Diviziunile generale ale dreptului.

Subiect (9)Ramurile dreptului romanesc actual.

Subiect (10)Sistemul romano-germanic.

Subiect (11)Sistemul anglo – saxon.

Subiect(12) Sistemul socialist. Sisteme religioase şi tradiţionale.

Subiect (13) Izvoarele dreptului.

Subiect 14)Caracterele normei juridice.

Subiect (15) Structura normei juridice(schemă).

Subiect (16) Ipoteza normei juridice.

Subiect (17) Dispoziţia normei juridice.

Subiect (18) Sancţiunea normei juridice.

Subiect (19) Clasificarea normei juridice(schemă).

Subiect (20) Intrarea în vigoare a normei juridice.

Subiect (21) Acţiunea normei juridice.

Subiect (22) Ieşirea din vigoare a normei juridice.

Subiect 23) Acţiunea normelor juridice în spaţiu.Acţiunea normelor juridice asupra persoanei.

Subiect (24) Formele de interpretare a normelor juridice.

Subiect (25) Metode de interpretare a normelor juridice.

Subiect (26) Rezultatul interpretării normelor juridice.

Subiect( 27)Caracterele raportului juridic.

Subiect (28) Subiectele raportului juridic.

Subiect (29) Conţinutul raportului juridic.

Subiect (30) Obiectul raportului juridic.

Subiect (31)Condiţiile răspunderii juridice.

Subiect (32) Formele răspunderii juridice.

Extras din document

Subiect (1)Drept subiectiv.Drept obiectiv.Dreptul ca ştiinţă.Dreptul ca artă.

CAPITOLUL I

TERMINOLOGIE INTRODUCTIVĂ. CARACTERELE ŞI PRINCIPIILE GENERALE ALE DREPTULUI

Ştiinţa dreptului constă în analiza profundă a realităţilor (relaţiilor) sociale, economice, politice şi de altă natură privite în dinamica lor în raport cu normele juridice care le reglementează.

Ştiinţa dreptului se ocupă cu analiza normelor juridice în raport cu cerinţele şi năzuinţele din care s-au născut.

1. Dreptul subiectiv

Într-un prim sens, prin drept se întelege prerogativa sau posibilitatea participantului la raportul juridic de a face sau a nu face ceva, ori de a pretinde altor subiecte de drept să i se dea ceva, inclusiv posibilitatea acestuia de a apela la forţa de constrângere a statului în vederea respectării prerogativelor sale.

Astfel, dreptul apare ca o putere a subiectului, recunoscută de lege, referitoare la conduita sa ori a altor persoane, putere ce este folosită în vederea fructificării prerogativelor pe care i le conferă legea.

În acest caz, dreptul este legat de titularul lui, motiv pentru care se numeşte subiectiv. Având în vedere faptul că acelaşi titular, în acelaşi timp, se bucură de mai multe prerogative, doctrina foloseşte sintagma drepturi subiective.

În funcţie de conţinutul lor economic, drepturile subiective se împart în -drepturi patrimoniale (ce pot fi evaluate în bani şi dintre care cel mai important este dreptul de proprietate) şi

-drepturi personal – nepatrimoniale (dreptul la viaţă, la libertate, la liberă circulaţie.

Exemple cu privire la frecvenţa folosirii termenului cât şi în privinţa conţinutului termenului în accepţiunea sa de drept subiectiv:

1. am dreptul să mă căsătoresc, întrucât am împlinit vârsta de 18 ani (din domeniul dreptul familiei);

2. am dreptul să mă înscriu în anul II de studii întrucât am promovat primul an (din domeniul dreptului administrativ);

3. am dreptul să petind preţul pe lucrul vândut şi predat (din domeniul dreptului civil);

4. am dreptul să pretind salariul pe luna expirată întrucât am fost prezent, am lucrat în toate zilele lucrătoare îndeplinindu-mi obligaţiile de muncă, etc.).

Aşadar termenul drept se foloseşte frecvent în această accepţiune, fie în viaţa cotidiana, fie în viata juridica.

Din definiţie şi din exemplele date rezultă că dreptul în accepţiunea sa de drept subiectiv are următoarele trăsături:

• drepturile subiective sunt prerogativele recunoscute unei persoane fizice sau juridice;

• conţinutul acestor prerogative constă în a pretinde ceva de la altcineva;

• drepturile subiective sunt strâns legate de persoana omului (de titularul lor);

fiind legate de titularul lor drepturile subiective sunt întotdeauna prerogative concrete;

• drepturile subiective sunt infinite la număr;

• drepturile subiective pot avea natură juridică diferită în raport de ramura de drept ale cărei norme le reglementează;

• în privinţa conţinutului lor, drepturile subiective sunt limitate totuşi de lege şi de bunele moravuri în sensul că ele există şi pot fi exercitate numai în măsura limitelor date de acestea;

• drepturile subiective constituie o categorie juridică prin mijlocirea căreia titularii lor pot participa la schimburile de valori care cad sub incidenţa reglementării juridice;

Din definiţie şi din exemple rezultă că un drept subiectiv aparţinând unui subiect de drept, de regulă îi corespunde o obligaţie altui subiect de drept (a celui de la care se pretinde să săvârşească ceva) ‘

Dupa gradul lor de opozabilitate, distingem:

a ) drepturi absolute (dreptul la viata)

b)drepturi relative care sunt opozabile unei anumite persoane(dreptul cumparatorului de a primi bunul este opozabil fata de vanzator)

Dupa continutul lor,

a) drepturi patrimoniale,care au caracter economic

b)drepturi nepatrimoniale care nu au caracter economic, al carui continut nu poate fi exprimat in general , in bani

2. Dreptul obiectiv

Într-un alt sens, cuvântul drept desemnează totalitatea normelor juridice create sau recunoscute ca atare de stat.

Spre deosebire de dreptul subiectiv care se referă la prerogativa unui anume subiect, dreptul obiectiv este alcătuit din norme juridice impersonale, care nu se adresează unui subiect determinat.

Trăsături:

• are caracter normativ fiind format din reguli de conduită prin care se stabileşte comportamentul juridic al oamenilor;

• regulile de conduită care alcătuiesc dreptul obiectiv sunt reguli generale (are caracter general);

• regulile de conduită sunt obligatorii întrucât devin norme juridice, în structura lor intră un element specific dreptului, elementul punitiv (sancţionator) datorită căruia asemenea reguli pot fi aduse la îndeplinire cu ajutorul forţei coercitive a statului dacă nu s-au respectat de bunăvoie;

• regulile de conduită ce alcătuiesc dreptul obiectiv sunt impersonale, adică abstracte;

• oricât de multe ar fi, normele juridice sunt totuşi limitate ca număr;

• dreptul obiectiv constituie cadrul de recunoaştere şi de exercitare a drepturilor subiective şi de asumare şi executare a obligaţiilor corelative.

Drepturile subiective sunt reglementate de dreptul obiectiv.

Dreptului obiectiv conţine o anumită componentă numită drept pozitiv, adică totalitatea normelor juridice în vigoare, la un moment dat.

Preview document

Teoria Generală a Dreptului - Pagina 1
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 2
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 3
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 4
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 5
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 6
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 7
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 8
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 9
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 10
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 11
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 12
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 13
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 14
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 15
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 16
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 17
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 18
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 19
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 20
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 21
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 22
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 23
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 24
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 25
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 26
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 27
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 28
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 29
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 30
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 31
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 32
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 33
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 34
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 35
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 36
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 37
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 38
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 39
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 40
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 41
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 42
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 43
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 44
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 45
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 46
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 47
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 48
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 49
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 50
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 51
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 52
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 53
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 54
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 55
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 56
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 57
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 58
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 59
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 60
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 61
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 62
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 63
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 64
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 65
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 66
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 67
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 68
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 69
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 70
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 71
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 72
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 73
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 74
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 75
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 76
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 77
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 78
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 79
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 80
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 81
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 82
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 83
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 84
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 85
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 86
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 87
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 88
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 89
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 90
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 91
Teoria Generală a Dreptului - Pagina 92

Conținut arhivă zip

  • Teoria Generala a Dreptului.doc

Alții au mai descărcat și

Izvoarele Dreptului Comunitar

INTRODUCERE IZVOARELE DREPTULUI COMUNITAR Uniunea Europeană este construită într-un sistem instituțional unic în lume. Prin izvoare ale...

Teoria generală a dreptului

Teoria generala a dreptului Teoria generala a dreptului reprezinta fenomenul juridic alcătuit din totalitatea ideilor, conceptelor, opiniilor cu...

Ramurile Dreptului

CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI Secţiunea 1 Definiţia şi obiectul „Teoriei generale a dreptului” În rândul disciplinelor...

Norma Juridică

I. Caracteristicile normei juridice I.1 Conceptul de normă juridică Norma juridică ca element constitutiv al dreptului este o regulă de conduită,...

Răspunderea juridică

1. NOTIUNI INTRODUCTIVE „Dreptul, - scria Hegel, - trece în existenta faptica mai întâi prin forma, prin faptul ca este pus ca lege...”....

Norma Juridică

1. Conceptul de normă juridică Normele juridice "reprezintă reguli de conduită instituite sau sancţionate de stat, a căror aplicare este asigurată...

Drept

Tema 1. Formulați și comentați definiția dreptului. Dreptul este un ansamblu de norme stabilite sau recunoscute de stat pentru a reglementa...

Răspunderea Juridică

Secţiunea 1. Noţiune Răspunderea juridică interesează totalitatea ştiinţelor juridice şi a disciplinelor auxiliare,iar răspunderea se finalizează...

Te-ar putea interesa și

Locul Teoriei Generale a Dreptului în Sistemul Științelor Juridice

O cunoaştere cât mai detaliată a realităţii interioare şi a celei înconjurătoare a reprezentat dintotdeauna o preocupare continuă a fiinţei umane....

Locul și rolul științei teoriei generale a dreptului în sistemul științelor juridice

1.INTRODUCERE Ansamblul disciplinelor juridice se constituie intr-un sistem al stiintelor juridice in cadrul caruia se pot distinge,in functie de...

TGD - relația dintre teoria generală a dreptului și filosofia dreptului

INTRODUCERE sau Ubi jus, ibi remedium Unde se aplică legea numai acolo se face dreptate. Dreptul e o ştiinţă socială, doarece obiectul său e să...

Teoria generală a dreptului

TEMA I TEORIA GENERALA A DREPTULUI SI LOCUL EI ÎN SISTEMUL STIINTELOR JURIDICE 1. Necesitatea studierii dreptului Fenomenul dreptului...

Teorie generală a dreptului

Creare a dreptului.Tehnica legislative.Tehnica juridica. 1.NOTIUNEA,OBIECTUL DE STUDIU AL TEORIEI GENERALE A STATULUI SI DREPTULUI. TGD este o...

Teoria Generală a Dreptului

RAPORTUL JURIDIC TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI ÎN SISTEMUL ŞTIINŢELOR JURIDICE I. Consideraţii generale În rândul disciplinelor juridice, Teoria...

Teoria generală a statului și dreptului

Informații generale - Date de identificare a cursului Cursul „ Elemente de teoria generală a statului și dreptului” se adresează studenților din...

Teoria Generală a Dreptului

1. Consideraţii generale privind rolul ştiinţei Ştiinţa este un sistem de cunoştinţe despre natură, societate şi gândire, cunoştinţe obţinute prin...

Ai nevoie de altceva?