Teoria Generală a Statului și Dreptului

Curs
9/10 (3 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 31 în total
Cuvinte : 11047
Mărime: 137.08KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Rosca Veronica
Un curs amplu, ce conţine informaţie detaliată, interesantă şi utilă despre teoria dreptului.

Cuprins

1. Apariţia istorică a statului şi a dreptului

2. Esenţa şi formele statului

a) Conceptul de stat

b) Elementele (atributele) statului

c) Teoriile politico-filosofice şi juridice privind

originea şi esenţa statului şi dreptului

d) Forma de stat

e) Conceptul statului de drept

3. Noţiunea, originea şi esenţa dreptului

4. Principiile şi funcţiile dreptului

5. Norma juridică

6. Izvoarele dreptului

7. Raportul juridic

8. Răspunderea juridică

9. Sistemul de drept

Extras din document

1. Apariţia istorică a statului şi a dreptului

Statul şi dreptul fac parte din fenomenele sociale ale căror existenţă se limitează la o anumită perioadă de dezvoltare a societăţii.

În evoluţia sa societatea umană a cunoscut mai multe forme de conveţuire, precum :

1) Hoarda – care reprezintă un grup de indivizi, reuniţi fără nici o regulă fixă, stabilă. Viaţa hoardei este nomadă. Principalele mijloace de existenţă le obţine din vânătoare, pescuit, cules.

2) Ginta – este o uniune de oameni, bazată pe rudenie de sânge, oameni legaţi prin munca colectivă, comunitatea limbii, moravurilor, tradiţiilor.

3) Tribul – este o uniune a câtorva ginţi şi constituie o comunitate etnică de organizare socială a mai multor ginţi sau familii înrudite.

Condiţiile apariţiei organizării statale a societăţii s-au creat treptat în perioada descompunerii comunei primitive. Odată cu dezvoltarea social-economică, în cadrul societăţii primitive apar forţe publice care se desprind din rândurile celorlalţi membri ai societăţii şi formează o categorie de oameni aparte, care se ocupă cu guvernarea, cu conducerea societăţii.

La baza apariţiei statului şi a dreptului au stat mai multe premize :

1) evoluţia formelor de producţie şi a relaţiilor de producţie

2) diviziunea socială a muncii – triburile de păstori se separă de cele de agricultori şi de cele de vânători

3) apar meşteşugarii şi negustorii

4) apariţia proprietăţii private

5) modificarea structurii sociale

6) apariţia inegalităţii de avere şi apariţia claselor

Totodată, menţionăm faptul că nici o societate nu poate exista fără o ordine în cadrul relaţiilor dintre membrii ei. Datorită experienţei de viaţă a unei comunităţi, se formează treptat un sistem de norme obişnuielnice ce reglementează producţia şi repartizarea, relaţiile de rudenie, proprietatea, sclavia, etc.

Astfel apar obiceiurile care se transmit din generaţie în generaţie, respectându-se în majoritatea cazurilor binevol. În caz de încălcare a lor fiind sancţionate de societate, chiar prin măsuri de constrângere.

În rezultat s-a constituit dreptul, care la prima etapă reprezenta o serie de obiceiuri

Astfel dreptul şi statul apar în evoluţia istorică ca inseparabile, sunt două fenomene indisolubil legate între ele, a căror apariţie se explică prin aceleaşi cauze sociale.

2. Esenţa şi formele statului

a) Conceptul de stat.

Statul este principala instituţie politică a societăţii. Apărut aproape 6 mii de ani în urmă în Orientul Antic (Egipt, Babilon, China, India), statul continuă să fie şi astăzi un instrument esenţial de dirijare socială.

Cuvântul (termenul) „stat” provine din latinescul „status”, semnificând ideea de ceva stabil, constant, permanent. Iniţial, în antichitate, acest cuvânt se folosea pentru a desemna cetăţile (civitas polis), republicile de tipul celei romane, imperiile, despotiile orientale şi alte forme de organizare politică a societăţii.

În sensul său modern noţiunea de stat se foloseşte începând cu sec. al XVI-lea şi este legată de numele lui *Niccolo Machiavelli.

*Niccolo Machiavelli (1464-1527) = născut la Florenţa. A fost secretar şi

ambasador al Republicii Florentine. Mai târziu va lucra pentru familia Medici

ca istoriograf. Publică numeroase opere, piese de teatru. Principala lucrare

fiind „Principele” (1513).

Există mai multe definiţii ale statului. Analizându-le pe cele mai importante, constatăm că statul, de regulă, e caracterizat ca :

1) o instituţie politică a societăţii cu ajutorul căreia se realizează conducerea societăţii;

2) o organizaţie care deţine monopolul creării şi aplicării dreptului;

3) o organizaţie care exercită puterea pe un teritoriu determinat a unei comunităţi umane;

4) o organizaţie politică a deţinătorilor puterii de stat care poate obliga executarea voinţei generale, aplicând, în caz de necesitate, forţa de constrângere;

5) ansamblul autorităţilor publice care asigură guvernarea.

Preview document

Teoria Generală a Statului și Dreptului - Pagina 1
Teoria Generală a Statului și Dreptului - Pagina 2
Teoria Generală a Statului și Dreptului - Pagina 3
Teoria Generală a Statului și Dreptului - Pagina 4
Teoria Generală a Statului și Dreptului - Pagina 5
Teoria Generală a Statului și Dreptului - Pagina 6
Teoria Generală a Statului și Dreptului - Pagina 7
Teoria Generală a Statului și Dreptului - Pagina 8
Teoria Generală a Statului și Dreptului - Pagina 9
Teoria Generală a Statului și Dreptului - Pagina 10
Teoria Generală a Statului și Dreptului - Pagina 11
Teoria Generală a Statului și Dreptului - Pagina 12
Teoria Generală a Statului și Dreptului - Pagina 13
Teoria Generală a Statului și Dreptului - Pagina 14
Teoria Generală a Statului și Dreptului - Pagina 15
Teoria Generală a Statului și Dreptului - Pagina 16
Teoria Generală a Statului și Dreptului - Pagina 17
Teoria Generală a Statului și Dreptului - Pagina 18
Teoria Generală a Statului și Dreptului - Pagina 19
Teoria Generală a Statului și Dreptului - Pagina 20
Teoria Generală a Statului și Dreptului - Pagina 21
Teoria Generală a Statului și Dreptului - Pagina 22
Teoria Generală a Statului și Dreptului - Pagina 23
Teoria Generală a Statului și Dreptului - Pagina 24
Teoria Generală a Statului și Dreptului - Pagina 25
Teoria Generală a Statului și Dreptului - Pagina 26
Teoria Generală a Statului și Dreptului - Pagina 27
Teoria Generală a Statului și Dreptului - Pagina 28
Teoria Generală a Statului și Dreptului - Pagina 29
Teoria Generală a Statului și Dreptului - Pagina 30
Teoria Generală a Statului și Dreptului - Pagina 31

Conținut arhivă zip

  • Teoria Generala a Statului si Dreptului.doc

Alții au mai descărcat și

Statul, Forma Complexa de Organizare Politica si Sociala

INTRODUCERE Cunoasterea si întelegerea acestui fenomen complex, care este statul, necesita o punere în lumina a contextului istoric, politic si...

Drept Constitutional si Institutii Publice

Sectiunea I - Drept constitutional Noţiunea de drept constituţional Dreptul este definit ca ansamblul regulilor de conduită, instituite sau...

Contractul de leasing

CAPITOLUL I. NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND LEASINGUL 1.1. Aspecte generale privind contractul de leasing În orice societate, economiile şi...

Relația Statului cu Dreptul

INTRODUCERE Societatea instituţionalizată nu poate fi separată de societatea trăită de către indivizi şi grupuri, de viaţa socială în toată...

Fundamente ale Dreptului Internațional și Moralității

Introducere În primul capitol din prezenta lucrare am realizat o prezentare, într-un mod general a dreptului internaţional. Prima parte prezintǎ...

Importanta Realizarii Dreptului in Asigurarea Ordinii Juridice - Sistemul Executional

Introducere Lucrarea „Importanţa realizării dreptului în asigurarea ordinii juridice. Sistemul execuţional” urmăreşte corelarea a trei factori...

Egalitatea de tratament și principiul nondiscriminarii în dreptul muncii

Capitolul 1. Consideratii generale privind notiunile de egalitate si nediscriminare 1.1 Egaliatea - drept natural inalienabil Egalitatea este un...

Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului

INTRODUCERE Istoria rămâne „cartea de căpătâi a popoarelor”, cum scria Mihail Kogălniceanu, iar „trebuinţa de istorie naţională”, spunea tot el în...

Ai nevoie de altceva?