Teoria generală a statului și dreptului

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 107 în total
Cuvinte : 74282
Mărime: 226.54KB (arhivat)
Cost: Gratis

Cuprins

INTRODUCERE 1

I. STATUL ŞI DREPTUL - COMPONENTE ALE SISTEMULUI SOCIAL 4

I.1. DREPTUL ŞI SOCIETATEA UMANĂ 4

I.1.1. Generalităţi 4

I.1.2. Definiţia dreptului 6

I.1.3. Dreptul obiectiv şi dreptul subiectiv 8

I.1.4. Sistemul juridic şi sistemul normelor juridice 11

I.2. STATUL ŞI DREPTUL 14

I.2.1. Corelaţia dintre stat şi drept 14

I.2.2. Noţiunea şi esenţa statului 16

I.2.3. Elementele statului 20

I.2.4. Tip de stat - formă de stat 23

II. NORMA JURIDICĂ 28

II.1. NOŢIUNE ŞI CARACTERIZARE 28

II.1.1. Definiţia normei juridice 28

II.1.2. Trăsături caracteristice normei juridice 29

II.2. IZVOARELE NORMELOR JURIDICE 37

II.2.1. Noţiunea de izvor al dreptului 37

II.2.2. Sistemul izvoarelor dreptului 39

II.2.3. Clasificarea izvoarelor dreptului 40

II.3. STRUCTURA NORMEI JURIDICE 64

II.3.1. Structura logico-juridică 65

II.3.2. Structura tehnico – legislativă 73

II.4. CLASIFICAREA NORMELOR JURIDICE 75

II.5. INTERPRETAREA NORMELOR JURIDICE 83

II.5.1. Generalităţi 83

II.5.2. Necesitatea interpretării 84

II.5.3. Formele interpretării 86

II.5.3. Metode de interpretare 92

III. RAPORTUL JURIDIC 101

III.1. NOŢIUNE ŞI PREMISE 101

III.1.1. Norma juridică - premisă a raportului de drept 102

III.1.2. Faptul juridic - premisă a raportului de drept 106

III.2. CARACTERELE RAPORTURILOR JURIDICE 112

III.3. STRUCTURA RAPORTULUI JURIDIC 117

IlI.3.1. Subiectele raportului juridic 117

III.3.2. Conţinutul capacităţii juridice 119

III 3.3. Conţinutul raportului juridic 130

III.3.4. Obiectul raportului juridic 135

IV. ACŢIUNEA NORMELOR JURIDICE ÎN TIMP, ÎN SPAŢIU ŞI ASUPRA PERSOANELOR 137

IV.1. APLICAREA NORMELOR JURIDICE ÎN TIMP 137

IV.1.1. Intrarea în vigoare a normelor juridice 139

IV.1.2. Durata acţiunii normelor juridice 142

IV.1.3. Ieşirea din vigoare a legii 151

IV.2. APLICAREA NORMELOR JURIDICE ÎN SPAŢIU ŞI ASUPRA PERSOANELOR 157

IV.2.1. Aplicarea normelor juridice în spaţiu 157

IV.2.2. Aplicarea normelor juridice asupra persoanelor 163

V. TEHNICA JURIDICA 165

V.1. NOŢIUNEA DE TEHNICĂ JURIDICĂ 165

V.2. TEHNICA ELABORĂRII NORMELOR JURIDICE 166

V.3. TEHNICA REALIZĂRII DREPTULUI 173

V.3.1. Căile realizării dreptului 174

V.3.2. Actele normative şi actele de aplicare a dreptului 176

V.3.3. Fazele aplicării dreptului 180

VI.DIMENSIUNEA JURIDICĂ A RĂSPUNDERII SOCIALE 183

VI.1. RĂSPUNDEREA SOCIALĂ: PRECIZĂRI CONCEPTUALE 183

VI.2. RĂSPUNDEREA ŞI SANCŢIUNEA JURIDICĂ 185

VI.3. FUNCŢIILE RĂSPUNDERII JURIDICE 187

VI.4. PRINCIPIILE RĂSPUNDERII JURIDICE 188

VI.5. CONŢINUTUL RĂSPUNDERII JURIDICE 196

VI.6. CONDIŢIILE RĂSPUNDERII JURIDICE (FUNDAMENTUL RĂSPUNDERII JURIDICE) 199

VI.7. CAUZE CARE ÎNLĂTURĂ RĂSPUNDEREA JURIDICĂ 207

VI.8. FORMELE RĂSPUNDERII JURIDICE 209

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 230

Extras din document

INTRODUCERE

Analizat în accepţiunea filosofică a termenului, dreptul-ordonator al conduitei umane - apare ca una dintre creaţiile fundamentale ale omului a cărei finalitate socială este "asigurarea condiţiilor necesare convieţuirii oamenilor, desfăşurării normale a vieţii acestora prin respectarea drepturilor şi libertăţilor umane" . El este, după expresia unui mare filosof şi jurist italian , "un produs necesar al naturii umane", sau, după cum îl defineau romanii , "îndatorirea de a recunoaşte şi de a da fiecăruia ce i se cuvine" (juris praecepta sunt haec: honeste vivere, alterum non laedere, suum cuique tribuere).

În sens juridic, noţiunea de "drept" poate fi analizată în sensuri variate întrucât dreptul este, în primul rând, un fenomen sociologic cu o structură complexă şi o fizionomie aparte care întruchipează, în gradul cel mai înalt posibil, viaţa juridică a unei societăţi umane (sistemul juridic). În al doilea rând, termenul de "drept" concretizează acea componentă a sistemului normelor sociale care grupează reglementările a căror respectare obligatorie este asigurată, la nevoie, prin forţa de constrângere statală (dreptul obiectiv).

În al treilea, dar nu în ultimul rând, dreptul poate fi analizat ca o ştiinţă ce are ca obiect de investigare ansamblul fenomenelor juridice care apar şi evoluează în societatea umană şi care, în înlănţuirea şi interdependenţa lor, alcătuiesc sistemul juridic al unui stat.

Acest sistem este susceptibil de o tratare generală prin care să se surprindă esenţa, locul şi rolul său în societatea omenească, dar şi de o cercetare de detaliu prin care se urmăreşte devenirea istorică a acestuia, modul specific în care se manifestă la diferite popoare, în anumite momente istorice şi în variatele domenii ale sistemului social.

Cât priveşte "Teoria generală a dreptului" pe al cărui teren realizăm demersul nostru, aceasta încearcă să ofere o imagine generală despre drept corelat cu un alt fenomen social statul . Prin obiectul ei de studiu, disciplina amintită nu se limitează la examinarea unuia sau altuia dintre compartimentele juridicului, ci le cercetează în întregul lor, putând fixa astfel: obiectul de studiu al întregii ştiinţe juridice, metodele şi tehnicile ei generale, interferenţele cu celelalte ştiinţe sociale înrudite. În felul acesta, ea oferă puncte de plecare pentru orice ştiinţă juridică specială (istorică sau de ramură). În sensul arătat, autorul Mircea Djuvara , reprezentant de seamă al ştiinţei juridice româneşti din perioada interbelică, atrăgea atenţia că "Teoria generală a dreptului" (sau "Enciclopedia juridică" - cum însuşi autorul o numea) nu trebuie înţeleasă ca "un rezumat al dreptului", întrucât ea nu are ca obiect prezentarea unor cunoştinţe particulare din diferite ramuri ale dreptului, ci este chemată să cerceteze ceea ce este esenţial în drept ca fenomen social. Generalizând elementele comune dreptului, ştiinţa la care ne referim şi-a fixat ca scop investigarea şi expunerea "permanenţelor juridice" sau constantelor dreptului. Aceste constante sunt: principiile generale ce guvernează viaţa juridică, categoriile şi noţiunile specifice valabile pentru întreaga ştiinţă juridică (apariţia şi evoluţia dreptului, categoriile de drept, norma juridică, izvor de drept, raport juridic, fapt juridic, act juridic, răspundere juridică etc.).

I. STATUL ŞI DREPTUL - COMPONENTE ALE SISTEMULUI SOCIAL

I.1. Dreptul şi societatea umană

I.1.1. Generalităţi

Într-o formulare sintetică, interferenţa dintre societatea umană şi drept poate fi exprimată printr-un vechi şi comun adagiu latin "ubi societas ibi jus" valabil nu numai pentru societatea actuală, ci şi pentru perspectiva evoluţiei sale istorice. În acelaşi timp, societatea confirmă sensul unui alt adagiu latin "ubi ius ibi societas" .

Apărut din nevoia omului de echitate, justiţie, dreptul ordonează şi dirijează conduita oamenilor în sensul realizării aspiraţiilor, intereselor şi voinţei acestora . Atât timp cât dreptul nu intervine, alături de celelalte norme sociale , pentru a regla relaţiile dintre oameni, societatea umană rămâne o simplă colectivitate de indivizi. Transformarea acestei colectivităţi într-o societatea civilă este asigurată, în primul rând, prin ordinea instituită de normele juridice. Ca un mijloc de exprimare a raporturilor sociale, dreptul suportă influenţele societăţii. Organizarea socială reclamă dreptul ca ordonator al relaţiilor interumane, iar dreptul, la rândul său, nu-şi poate realiza valenţele normativităţii sale decât în societate" . Ideea pe care se fundamentează aceste valenţe - aceea de justiţie , dreptate , echitate - nu este proprie numai dreptului. Şi alte componente sociale normative îşi întemeiază, printre altele, propriile demersuri pe aceste concepte.

Ceea ce este specific, însă, domeniul vieţii juridice, particularizându-l faţă de celelalte componente normative ale vieţii sociale, este faptul că suportul ideii de justiţie, garanţia realizării ei în fapt, o constituie regula de drept. Această regulă guvernează relaţiile dintre oameni în cadrul vieţii sociale şi este sancţionată de autoritatea politică, astfel încât, la nevoie, ea se impune prin constrângere (forţă) .

În legătură cu acest aspect trebuie făcute unele precizări. Recurgerea la forţă pentru realizarea normei de drept apare ca o "ultima ratio" întrucât, majoritatea normelor de drept, mai ales în societăţile în care ele exprimă "voinţa celor mulţi", conving prin justeţea lor fiind în acord cu interesele şi aspiraţiile celor cărora li se adresează, ceea ce exclude intervenţia forţei de constrângere. În situaţiile acestea, respectarea regulilor de drept este asigurată de convingerea oamenilor că ele sunt elaborate de o guvernare legitimă în scopul reglării şi direcţionării conduitei umane, în sensul impus de soluţionarea unor probleme generale ale colectivităţii umane şi că fără

Preview document

Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 1
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 2
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 3
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 4
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 5
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 6
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 7
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 8
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 9
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 10
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 11
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 12
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 13
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 14
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 15
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 16
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 17
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 18
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 19
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 20
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 21
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 22
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 23
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 24
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 25
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 26
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 27
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 28
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 29
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 30
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 31
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 32
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 33
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 34
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 35
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 36
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 37
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 38
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 39
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 40
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 41
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 42
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 43
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 44
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 45
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 46
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 47
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 48
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 49
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 50
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 51
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 52
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 53
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 54
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 55
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 56
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 57
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 58
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 59
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 60
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 61
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 62
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 63
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 64
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 65
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 66
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 67
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 68
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 69
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 70
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 71
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 72
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 73
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 74
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 75
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 76
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 77
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 78
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 79
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 80
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 81
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 82
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 83
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 84
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 85
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 86
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 87
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 88
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 89
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 90
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 91
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 92
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 93
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 94
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 95
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 96
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 97
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 98
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 99
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 100
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 101
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 102
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 103
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 104
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 105
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 106
Teoria generală a statului și dreptului - Pagina 107

Conținut arhivă zip

  • Teoria generala a statului si dreptului.doc

Alții au mai descărcat și

Drept International Public - Statul Subiect de Drept International Public

Motto “ Statul care vrea să fie respectat în plan extern şi să rămână bine consolidat în plan intern nu are valoare mai mare de protejat şi de...

Premisele raportului juridic

Dreptul este o arta, arta insemnand, ansamblul mijloacelor pe care cei care creeaza dreptul si cei care aplica dreptul le au la indemana si le...

Conținutul Raportului Juridic

RAPORTUL JURIDIC – consideratii introductive Sistemul juridic constituie un ansamblu compus din elemente variate, dar care prin specificul, prin...

Desfacerea Casatoriei prin Divort - Motive de Divort

Capitolul 1 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.1. Divorţul la popoarele antice Încă din cele mai vechi timpuri, instituţia juridică a divorţului a...

Problemele teoretico-practice ale realizarii dreptului intr-un stat de drept

INTRODUCERE Actualitatea temei investigate şi gradul de studiere a acesteia. Modificările ce se înfăptuiesc astăzi în Republica Moldova şi pe...

Concurența neloială în comerțul internațional

INTRODUCERE Lumea s-a shimbat considerabil în ultimele decenii. Transformările ei au generat consecinţe foarte importante pentru întreaga evoluţie...

Domeniul privat al statului și al unităților

NOŢIUNI INTRODUCTIVE Domeniul privat al unităţilor administrativ teritoriale este alcătuit din bunurile mobile şi imobile care nu sunt afectate...

Funcționalitatea Statului de Drept în România

CAPITOLUL 1. ABORDĂRI DOCTRINARE PRIVIND STATUL DE DREPT 1. 1. Construcţia ideii de stat de drept Analizând determinările statului de drept,...

Ai nevoie de altceva?