Teorie Generala a Dreptului

Curs
8/10 (4 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 97 în total
Cuvinte : 83739
Mărime: 253.02KB (arhivat)
Cost: Gratis
intrebari la ex de stat si raspunsuri,chisinau 2013

Cuprins

1.Notiunea,obiectul de studiu al Teoriei Generale a Statului si Dreptului.

2.Metodele de cercetare stiintifică a statului si dreptului(logica,comparativă,istorică,sociologică,experimentală,cantitativă).

3.Locul și rolul Teoriei Generale a Dreptului în sistemul științelor juridice.

4.Funcțiile Teoriei Generale a Statului și Dreptului

5.Teoria Generala a Dreptului și practica constructiei juridico-statale.Importanta studierii dreptului.

6.Considerații generale privind metoda de cercetare.Noțiunea metodologiei juridice.

7.Metodele cercetarii stiintifice juridice.

8.Elementele si trasaturile caracteristice ale statului.Definitia generala a statului.

9.Analiza succinta a teoriilor despre aparitia statului si dreptului(teologică,patriarhală,contractuală,psihologică,rasială,a violenței…)

10.Esența,scopul,sarcinile și funcțiile statului.Clasificarea funcțiilor statului.

11.Caracteristica generală a funcțiilor de bază ale statului R.Moldova.

12.Noțiunea de putere.Puterea socială,puterea politică și puterea de stat.

13.Conceptul Formei statului.

14.Forma de guvernamînt:concept,varietati.

15.Structura de stat:concept,varietati.

16.Regimul politic:concept,varietati.

17.Mecanismul statului:concept,principii,structura.

18.Statul la inceputul mileniului III:Criza functionala a statului;Statul providenta;Efectele globalizarii-negarea statelor.

19.Conceptii despre rolul statului in epoca globalizarii:Conceptia lui Francis Fucuiama(“Constructia statelor”-2004);Conceptia lui Benjamin Barber

20.Conceptul sistemului politic al societatii.Elementele de baza ale sistemului politic al societatii si interactiunea lor.

21.Aparitia si evolutia istorica a dreptului.Caile de aparitie a dreptului.

22.Conceptul dreptului ca fenomen social.Explicatii terminologice.

23.Esenta dreptului,semnele lui specifice.Definitia generala a dreptului.

24.Dreptul in sens obiectiv si dreptul in sens subiectiv.Dreptul pozitiv.

25.Corelatia stat-drept.Aspecte teoretico-metodologice a corelatiei stat-drept.

26.Functiile dreptului:notiunea si clasificarea lor.

27.Doctrina statului de drept:concept si repere istorice.

28.Principiile fundamentale ale statului de drept.

29.Perspectivele edificarii statului de drept in Republica Moldova.

30.Analiza succinta a actelor constitutionale ce stau la baza statalitatii R.M.(Declaratia suveranitatii R.M.,Declaratia de independenta a R.M., Decretul cu privire la puterea de stat).

31.Principiile dreptului.Caracterizarea principiilor fundamentale ale dreptului.

32.Conceptul normelor sociale si clasificarea lor.

33.Coraportul dreptului si morale.Trasaturi comune si distinctive.

34.Constiinta juridical:notiune,structura genuri.

35.Cultura juridical.Educatia juridical.

36.Norma juridical.Notiune si trasaturi.

37.Structura normei juridice.

38.Clasificarea normelor juridice.

39.Modalitati de expunere a elementelor normei juridice in articolul actului normative.

Extras din document

Creare a dreptului.Tehnica legislative.Tehnica juridica.

1.NOTIUNEA,OBIECTUL DE STUDIU AL TEORIEI GENERALE A STATULUI SI DREPTULUI.

TGD este o stiinta sociala,politica si juridica care studiaza,in baza unui ansamblu de teorii,conceptii,notiuni cu privire la drept si intr-o oarecare masura la stat,legitatile generale si speciale referitoare la aparitia,evolutia si functionarea dreptului,in general.TGD este o stiinta sociala deoarece studiaza dreptul,ca fenomen social ce exista intr-o comunitate umana.TGD face o analiza profunda a relatiilor sociale,economice,politice si de alta natura,privite in dinamica lor,in raport de normele juridice pe care le reglementeaza.TGD reprezinta o disciplina fundamentala a sistemului stiintelor sociale se ocupa de cercetarea legilor generale ale vietii juridice si a categoriilor si notiunilor generale valabile pentru intreaga stiinta juridica,cum sint categoriile de drept,norma juridica,raporul juridic,izvor de drept,raspundere juridica etc.TGD a mai fost caracterizata ca fiind nucleul central al stiintei dreptului de la care pornesc practic toate stiintele juridice ,insa totusi ea nu constiuie o stiinta complexa a dreptului.

Teoria generală a dreptului se opreşte - în explicitarea elementelor componente ale dreptului - asupra a ceea ce este esenţial, asupra a ceea ce constituie legătura interioară a relaţiei juridice şi, explicând procesul logic al apariţiei şi dezvoltării ei, delimitează şi precizează ce este statul şi dreptul, care sunt raporturile dintre ele, care este locul şi rolul lor în sistemul raporturilor sociale, care este trecutul, în ce constă prezentul şi prin ce se caracterizează perspectivele evoluţiei lor. în felul acesta, teoria generală a dreptului nu are propriu-zis drept obiect prezentarea cunoştinţelor parţiale ale diferitelor ştiinţe juridice de ramură, ci este chemată să extragă din materialul bogat oferit de celelalte ştinţe juridice ce este esenţial, arătând şi explicând, pe această cale, ce este dreptul, care sunt originea şi formele lor concrete de manifestare. lată de ce, teoria generală a dreptului este o ştiinţă generală despre stat şi drept, al cărei obiect îl constituie studiul problemelor complexe ale apariţiei şi dezvoltării în diferite etape istorice a dreptului ca fenomen social, care joacă un rol important în reglementarea relaţiilor sociale.Rolul şi funcţiile statului au constituit un obiect principal de studiu şi analiză în lucrările marilor gânditori ai lumii, care s-au concentrat asupra fenomenului juridic, îndeosebi asupra contribuţiei dreptului la reglementarea raporturilor sociale, la organizarea societăţii omeneşti, mai ales după apariţia relaţiilor politice-statale. Charles Louis de Secondat Montesquieu a explicat pe larg rolul statului în apărarea şi garantarea* libertăţii politice. "Deşi toate statele au, în general, acelaşi scop, anume conservarea lor, fiecare stat are pe lângă aceasta şi scopul său particular"79. Astfel, Roma avea drept scop lărgirea hotarelor; Marsilia avea drept scop comerţul; scopul legilor iudaice era religia; scopul Chinei era liniştea publică; cel al insulei Rhodos era navigaţia; al Poloniei, independenţa fiecărui particular, etc80. Marele gânditor se opreşte însă, pe larg, în analiza efectuată, asupra apărării şi garantării libertăţii politice, observând locul şi rolul ce a revenit orânduirii de stat a Angliei în acest domeniu81.Jean Jacques Rousseau definea guvernământul sau administraţia supremă "exercitară legitimă a puterii executive"82, iar pentru ca "statul să aibă un bun echilibru, trebuie ca totul să fie compensat, să existe echilibru între produsul sau puterea guvernământului"83. După opinia lui Rousseau, rolul statului constă în a asigura un raport corespunzător între autorităţile publice şi cetăţeni. Dânsul consideră că "guvernământul, ca să fie bun, trebuie să fie mai puternic cu cât poporul este mai numeros"84. Pe de altă parte, "creşterea statului punând în faţa deţinătorilor autorităţii publice mai multe ispite şi posibilităţi de a abuza de puterea lor, cu cât guvernământul trebuie să aibă mai multă forţă pentru a stăpâni poporul, cu atât suveranul trebuie să aibă şi el mai multă forţă pentru a putea stăpâni guvernământul"85.

2.METODELE DE CERCETARE STIINTIFICĂ A STATULUI SI DREPTULUI(LOGICA,COMPARATIVĂ,ISTORICĂ,SOCIOLOGICĂ,EXPERIMENTALĂ,CANTITATIVĂ).

Metoda logica..In cercetarea dreptului, a fenomenului juridic, toate ştiinţele juridice se folosesc de categoriile, legile şi raţionamentele logice.M.L nu este o cale catre obiect un mod automat de aflare a acestuia,ci un mod de exprimare a obiectului,de formulare a unui rezultat.Despre importanta aplicarii logicii in cercetarea dreptuluine spune insasi faptul ca ea apare ca o disciplina aparte. Logica e stiinta despre regulile intelectului.Aplicarea M.L in studierea problemelor dreptului e deosebit de utila,deoarece puterea de stat,sistemul de organe statale sint stabilite in conformitate cu un model rational,in activitatea de elaborare a dreptului trebuie sa aiba un character logic. Este cunoscut că dreptul este, prin excelenţă, o ştiinţă deductivă, iar inima deducţiei este silogismul. Experienţa demonstrează că numeroase fenomene juridice pot fi clarificate şi explicate prin folosirea logicii. La această metodă se recurge în procese complexe, cum sunt: elaborarea dreptului; interpretarea normelor juridice; stabilirea şi calificarea faptelor; aplicarea normelor juridice.Experienţa confirmă faptul că metoda raţională sau logică este specifică în general ştiinţelor normative12. Logica juridică este folosită pentru a înţelege logica normelor, a conduitei de urmat în relaţiile sociale13, adică a ceea ce este permis, interzis, obligatoriu, recomandat etc. De asemenea, într-un sens larg, logica juridică este folosită în elementele constructive de argumentare juridică. După cum se ştie, teoria argumentării, a demonstraţiei este o importantă componentă a logicii juridice. Logica juridică se întâlneşte atât în analiza construcţiei tehnice a dreptului, cât şi a valorilor pe care le ocroteşte.Logica juridică are o contribuţie majoră în construcţia coerentă a dreptului, aşa încât prin normele emise să nu se contrazică, ca urmare a unor inadvertenţe juridice14.Aristotel face consideraţii interesante asupra rolului metodei logice în procesul dovedirii faptelor15, în constatarea stării de fapt16, în combaterea argumentelor adversarului17, etc. Astfel, în privinţa "constatării stării de fapt", dânsul observă că "aproape că nu există nici o deosebire între silogisme din premise necesare şi silogisme care nu fac decât să constate o stare de fapt"18. Metoda sociologică-încă de la începutul acestui secol: observaţia; sondajul; ancheta; interviul; chestionarul, ca metode sociologice, au devenit instrumente obişnuite ale cercetării fenomenelor juridice.

Preview document

Teorie Generala a Dreptului - Pagina 1
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 2
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 3
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 4
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 5
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 6
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 7
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 8
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 9
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 10
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 11
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 12
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 13
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 14
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 15
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 16
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 17
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 18
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 19
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 20
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 21
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 22
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 23
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 24
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 25
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 26
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 27
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 28
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 29
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 30
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 31
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 32
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 33
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 34
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 35
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 36
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 37
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 38
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 39
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 40
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 41
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 42
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 43
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 44
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 45
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 46
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 47
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 48
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 49
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 50
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 51
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 52
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 53
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 54
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 55
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 56
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 57
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 58
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 59
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 60
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 61
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 62
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 63
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 64
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 65
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 66
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 67
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 68
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 69
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 70
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 71
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 72
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 73
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 74
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 75
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 76
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 77
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 78
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 79
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 80
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 81
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 82
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 83
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 84
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 85
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 86
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 87
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 88
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 89
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 90
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 91
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 92
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 93
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 94
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 95
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 96
Teorie Generala a Dreptului - Pagina 97

Conținut arhivă zip

  • Teorie Generala a Dreptului.doc

Alții au mai descărcat și

Normă Juridică

1. CONCEPTELE DE NORMĂ JURIDICĂ Normele juridice constituie structura internă a dreptului privit în ansamblu, elementele sale constitutive....

Izvoarele Dreptului Administrativ

1. Conceptul de izvor de drept În teoria dreptului şi în ştiinţele juridice de ramură, aceste modalităţi specifice de exprimare a conţinutului...

Statul ca Subiect Principal al Dreptului International Public - Elementele Statalitatii

Subiectele dreptului internațional public Subiectele dreptului internațional public sunt entitățile din viața internațională, care participă la...

Norma Juridică

1. Notiunea de interpretare a normelor juridice Interpretarea desemneaza operatiunea intelectuala de stabilire a sensului exact al normelor...

Norma Juridică

I. Caracteristicile normei juridice I.1 Conceptul de normă juridică Norma juridică ca element constitutiv al dreptului este o regulă de conduită,...

Evolutia Izvoarelor Formale in Dreptul Romanesc - Cutuma

1. Conceptul izvorului de drept Izvoarele dreptului românesc, în special izvoarele formale constituie baza ştiinţelor juridice care nu sunt...

Norma Juridică

1. Conceptul de normă juridică Normele juridice "reprezintă reguli de conduită instituite sau sancţionate de stat, a căror aplicare este asigurată...

Conceptul de Norma Juridica

INTRODUCERE Norma juridică şi „regula juridică” în doctrina juridică are acelaşi înţeles. Literatura franceză, fără să înlăture cuvîntul „normă”...

Ai nevoie de altceva?