Teorie generală a dreptului

Curs
8/10 (4 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 97 în total
Cuvinte : 83739
Mărime: 253.02KB (arhivat)
Cost: Gratis
intrebari la ex de stat si raspunsuri,chisinau 2013

Cuprins

1.Notiunea,obiectul de studiu al Teoriei Generale a Statului si Dreptului.

2.Metodele de cercetare stiintifică a statului si dreptului(logica,comparativă,istorică,sociologică,experimentală,cantitativă).

3.Locul și rolul Teoriei Generale a Dreptului în sistemul științelor juridice.

4.Funcțiile Teoriei Generale a Statului și Dreptului

5.Teoria Generala a Dreptului și practica constructiei juridico-statale.Importanta studierii dreptului.

6.Considerații generale privind metoda de cercetare.Noțiunea metodologiei juridice.

7.Metodele cercetarii stiintifice juridice.

8.Elementele si trasaturile caracteristice ale statului.Definitia generala a statului.

9.Analiza succinta a teoriilor despre aparitia statului si dreptului(teologică,patriarhală,contractuală,psihologică,rasială,a violenței…)

10.Esența,scopul,sarcinile și funcțiile statului.Clasificarea funcțiilor statului.

11.Caracteristica generală a funcțiilor de bază ale statului R.Moldova.

12.Noțiunea de putere.Puterea socială,puterea politică și puterea de stat.

13.Conceptul Formei statului.

14.Forma de guvernamînt:concept,varietati.

15.Structura de stat:concept,varietati.

16.Regimul politic:concept,varietati.

17.Mecanismul statului:concept,principii,structura.

18.Statul la inceputul mileniului III:Criza functionala a statului;Statul providenta;Efectele globalizarii-negarea statelor.

19.Conceptii despre rolul statului in epoca globalizarii:Conceptia lui Francis Fucuiama(“Constructia statelor”-2004);Conceptia lui Benjamin Barber

20.Conceptul sistemului politic al societatii.Elementele de baza ale sistemului politic al societatii si interactiunea lor.

21.Aparitia si evolutia istorica a dreptului.Caile de aparitie a dreptului.

22.Conceptul dreptului ca fenomen social.Explicatii terminologice.

23.Esenta dreptului,semnele lui specifice.Definitia generala a dreptului.

24.Dreptul in sens obiectiv si dreptul in sens subiectiv.Dreptul pozitiv.

25.Corelatia stat-drept.Aspecte teoretico-metodologice a corelatiei stat-drept.

26.Functiile dreptului:notiunea si clasificarea lor.

27.Doctrina statului de drept:concept si repere istorice.

28.Principiile fundamentale ale statului de drept.

29.Perspectivele edificarii statului de drept in Republica Moldova.

30.Analiza succinta a actelor constitutionale ce stau la baza statalitatii R.M.(Declaratia suveranitatii R.M.,Declaratia de independenta a R.M., Decretul cu privire la puterea de stat).

31.Principiile dreptului.Caracterizarea principiilor fundamentale ale dreptului.

32.Conceptul normelor sociale si clasificarea lor.

33.Coraportul dreptului si morale.Trasaturi comune si distinctive.

34.Constiinta juridical:notiune,structura genuri.

35.Cultura juridical.Educatia juridical.

36.Norma juridical.Notiune si trasaturi.

37.Structura normei juridice.

38.Clasificarea normelor juridice.

39.Modalitati de expunere a elementelor normei juridice in articolul actului normative.

Extras din document

Creare a dreptului.Tehnica legislative.Tehnica juridica.

1.NOTIUNEA,OBIECTUL DE STUDIU AL TEORIEI GENERALE A STATULUI SI DREPTULUI.

TGD este o stiinta sociala,politica si juridica care studiaza,in baza unui ansamblu de teorii,conceptii,notiuni cu privire la drept si intr-o oarecare masura la stat,legitatile generale si speciale referitoare la aparitia,evolutia si functionarea dreptului,in general.TGD este o stiinta sociala deoarece studiaza dreptul,ca fenomen social ce exista intr-o comunitate umana.TGD face o analiza profunda a relatiilor sociale,economice,politice si de alta natura,privite in dinamica lor,in raport de normele juridice pe care le reglementeaza.TGD reprezinta o disciplina fundamentala a sistemului stiintelor sociale se ocupa de cercetarea legilor generale ale vietii juridice si a categoriilor si notiunilor generale valabile pentru intreaga stiinta juridica,cum sint categoriile de drept,norma juridica,raporul juridic,izvor de drept,raspundere juridica etc.TGD a mai fost caracterizata ca fiind nucleul central al stiintei dreptului de la care pornesc practic toate stiintele juridice ,insa totusi ea nu constiuie o stiinta complexa a dreptului.

Teoria generală a dreptului se opreşte - în explicitarea elementelor componente ale dreptului - asupra a ceea ce este esenţial, asupra a ceea ce constituie legătura interioară a relaţiei juridice şi, explicând procesul logic al apariţiei şi dezvoltării ei, delimitează şi precizează ce este statul şi dreptul, care sunt raporturile dintre ele, care este locul şi rolul lor în sistemul raporturilor sociale, care este trecutul, în ce constă prezentul şi prin ce se caracterizează perspectivele evoluţiei lor. în felul acesta, teoria generală a dreptului nu are propriu-zis drept obiect prezentarea cunoştinţelor parţiale ale diferitelor ştiinţe juridice de ramură, ci este chemată să extragă din materialul bogat oferit de celelalte ştinţe juridice ce este esenţial, arătând şi explicând, pe această cale, ce este dreptul, care sunt originea şi formele lor concrete de manifestare. lată de ce, teoria generală a dreptului este o ştiinţă generală despre stat şi drept, al cărei obiect îl constituie studiul problemelor complexe ale apariţiei şi dezvoltării în diferite etape istorice a dreptului ca fenomen social, care joacă un rol important în reglementarea relaţiilor sociale.Rolul şi funcţiile statului au constituit un obiect principal de studiu şi analiză în lucrările marilor gânditori ai lumii, care s-au concentrat asupra fenomenului juridic, îndeosebi asupra contribuţiei dreptului la reglementarea raporturilor sociale, la organizarea societăţii omeneşti, mai ales după apariţia relaţiilor politice-statale. Charles Louis de Secondat Montesquieu a explicat pe larg rolul statului în apărarea şi garantarea* libertăţii politice. "Deşi toate statele au, în general, acelaşi scop, anume conservarea lor, fiecare stat are pe lângă aceasta şi scopul său particular"79. Astfel, Roma avea drept scop lărgirea hotarelor; Marsilia avea drept scop comerţul; scopul legilor iudaice era religia; scopul Chinei era liniştea publică; cel al insulei Rhodos era navigaţia; al Poloniei, independenţa fiecărui particular, etc80. Marele gânditor se opreşte însă, pe larg, în analiza efectuată, asupra apărării şi garantării libertăţii politice, observând locul şi rolul ce a revenit orânduirii de stat a Angliei în acest domeniu81.Jean Jacques Rousseau definea guvernământul sau administraţia supremă "exercitară legitimă a puterii executive"82, iar pentru ca "statul să aibă un bun echilibru, trebuie ca totul să fie compensat, să existe echilibru între produsul sau puterea guvernământului"83. După opinia lui Rousseau, rolul statului constă în a asigura un raport corespunzător între autorităţile publice şi cetăţeni. Dânsul consideră că "guvernământul, ca să fie bun, trebuie să fie mai puternic cu cât poporul este mai numeros"84. Pe de altă parte, "creşterea statului punând în faţa deţinătorilor autorităţii publice mai multe ispite şi posibilităţi de a abuza de puterea lor, cu cât guvernământul trebuie să aibă mai multă forţă pentru a stăpâni poporul, cu atât suveranul trebuie să aibă şi el mai multă forţă pentru a putea stăpâni guvernământul"85.

2.METODELE DE CERCETARE STIINTIFICĂ A STATULUI SI DREPTULUI(LOGICA,COMPARATIVĂ,ISTORICĂ,SOCIOLOGICĂ,EXPERIMENTALĂ,CANTITATIVĂ).

Metoda logica..In cercetarea dreptului, a fenomenului juridic, toate ştiinţele juridice se folosesc de categoriile, legile şi raţionamentele logice.M.L nu este o cale catre obiect un mod automat de aflare a acestuia,ci un mod de exprimare a obiectului,de formulare a unui rezultat.Despre importanta aplicarii logicii in cercetarea dreptuluine spune insasi faptul ca ea apare ca o disciplina aparte. Logica e stiinta despre regulile intelectului.Aplicarea M.L in studierea problemelor dreptului e deosebit de utila,deoarece puterea de stat,sistemul de organe statale sint stabilite in conformitate cu un model rational,in activitatea de elaborare a dreptului trebuie sa aiba un character logic. Este cunoscut că dreptul este, prin excelenţă, o ştiinţă deductivă, iar inima deducţiei este silogismul. Experienţa demonstrează că numeroase fenomene juridice pot fi clarificate şi explicate prin folosirea logicii. La această metodă se recurge în procese complexe, cum sunt: elaborarea dreptului; interpretarea normelor juridice; stabilirea şi calificarea faptelor; aplicarea normelor juridice.Experienţa confirmă faptul că metoda raţională sau logică este specifică în general ştiinţelor normative12. Logica juridică este folosită pentru a înţelege logica normelor, a conduitei de urmat în relaţiile sociale13, adică a ceea ce este permis, interzis, obligatoriu, recomandat etc. De asemenea, într-un sens larg, logica juridică este folosită în elementele constructive de argumentare juridică. După cum se ştie, teoria argumentării, a demonstraţiei este o importantă componentă a logicii juridice. Logica juridică se întâlneşte atât în analiza construcţiei tehnice a dreptului, cât şi a valorilor pe care le ocroteşte.Logica juridică are o contribuţie majoră în construcţia coerentă a dreptului, aşa încât prin normele emise să nu se contrazică, ca urmare a unor inadvertenţe juridice14.Aristotel face consideraţii interesante asupra rolului metodei logice în procesul dovedirii faptelor15, în constatarea stării de fapt16, în combaterea argumentelor adversarului17, etc. Astfel, în privinţa "constatării stării de fapt", dânsul observă că "aproape că nu există nici o deosebire între silogisme din premise necesare şi silogisme care nu fac decât să constate o stare de fapt"18. Metoda sociologică-încă de la începutul acestui secol: observaţia; sondajul; ancheta; interviul; chestionarul, ca metode sociologice, au devenit instrumente obişnuite ale cercetării fenomenelor juridice.

Preview document

Teorie generală a dreptului - Pagina 1
Teorie generală a dreptului - Pagina 2
Teorie generală a dreptului - Pagina 3
Teorie generală a dreptului - Pagina 4
Teorie generală a dreptului - Pagina 5
Teorie generală a dreptului - Pagina 6
Teorie generală a dreptului - Pagina 7
Teorie generală a dreptului - Pagina 8
Teorie generală a dreptului - Pagina 9
Teorie generală a dreptului - Pagina 10
Teorie generală a dreptului - Pagina 11
Teorie generală a dreptului - Pagina 12
Teorie generală a dreptului - Pagina 13
Teorie generală a dreptului - Pagina 14
Teorie generală a dreptului - Pagina 15
Teorie generală a dreptului - Pagina 16
Teorie generală a dreptului - Pagina 17
Teorie generală a dreptului - Pagina 18
Teorie generală a dreptului - Pagina 19
Teorie generală a dreptului - Pagina 20
Teorie generală a dreptului - Pagina 21
Teorie generală a dreptului - Pagina 22
Teorie generală a dreptului - Pagina 23
Teorie generală a dreptului - Pagina 24
Teorie generală a dreptului - Pagina 25
Teorie generală a dreptului - Pagina 26
Teorie generală a dreptului - Pagina 27
Teorie generală a dreptului - Pagina 28
Teorie generală a dreptului - Pagina 29
Teorie generală a dreptului - Pagina 30
Teorie generală a dreptului - Pagina 31
Teorie generală a dreptului - Pagina 32
Teorie generală a dreptului - Pagina 33
Teorie generală a dreptului - Pagina 34
Teorie generală a dreptului - Pagina 35
Teorie generală a dreptului - Pagina 36
Teorie generală a dreptului - Pagina 37
Teorie generală a dreptului - Pagina 38
Teorie generală a dreptului - Pagina 39
Teorie generală a dreptului - Pagina 40
Teorie generală a dreptului - Pagina 41
Teorie generală a dreptului - Pagina 42
Teorie generală a dreptului - Pagina 43
Teorie generală a dreptului - Pagina 44
Teorie generală a dreptului - Pagina 45
Teorie generală a dreptului - Pagina 46
Teorie generală a dreptului - Pagina 47
Teorie generală a dreptului - Pagina 48
Teorie generală a dreptului - Pagina 49
Teorie generală a dreptului - Pagina 50
Teorie generală a dreptului - Pagina 51
Teorie generală a dreptului - Pagina 52
Teorie generală a dreptului - Pagina 53
Teorie generală a dreptului - Pagina 54
Teorie generală a dreptului - Pagina 55
Teorie generală a dreptului - Pagina 56
Teorie generală a dreptului - Pagina 57
Teorie generală a dreptului - Pagina 58
Teorie generală a dreptului - Pagina 59
Teorie generală a dreptului - Pagina 60
Teorie generală a dreptului - Pagina 61
Teorie generală a dreptului - Pagina 62
Teorie generală a dreptului - Pagina 63
Teorie generală a dreptului - Pagina 64
Teorie generală a dreptului - Pagina 65
Teorie generală a dreptului - Pagina 66
Teorie generală a dreptului - Pagina 67
Teorie generală a dreptului - Pagina 68
Teorie generală a dreptului - Pagina 69
Teorie generală a dreptului - Pagina 70
Teorie generală a dreptului - Pagina 71
Teorie generală a dreptului - Pagina 72
Teorie generală a dreptului - Pagina 73
Teorie generală a dreptului - Pagina 74
Teorie generală a dreptului - Pagina 75
Teorie generală a dreptului - Pagina 76
Teorie generală a dreptului - Pagina 77
Teorie generală a dreptului - Pagina 78
Teorie generală a dreptului - Pagina 79
Teorie generală a dreptului - Pagina 80
Teorie generală a dreptului - Pagina 81
Teorie generală a dreptului - Pagina 82
Teorie generală a dreptului - Pagina 83
Teorie generală a dreptului - Pagina 84
Teorie generală a dreptului - Pagina 85
Teorie generală a dreptului - Pagina 86
Teorie generală a dreptului - Pagina 87
Teorie generală a dreptului - Pagina 88
Teorie generală a dreptului - Pagina 89
Teorie generală a dreptului - Pagina 90
Teorie generală a dreptului - Pagina 91
Teorie generală a dreptului - Pagina 92
Teorie generală a dreptului - Pagina 93
Teorie generală a dreptului - Pagina 94
Teorie generală a dreptului - Pagina 95
Teorie generală a dreptului - Pagina 96
Teorie generală a dreptului - Pagina 97

Conținut arhivă zip

  • Teorie Generala a Dreptului.doc

Alții au mai descărcat și

Normă Juridică

1. CONCEPTELE DE NORMĂ JURIDICĂ Normele juridice constituie structura internă a dreptului privit în ansamblu, elementele sale constitutive....

Izvoarele Dreptului Administrativ

1. Conceptul de izvor de drept În teoria dreptului şi în ştiinţele juridice de ramură, aceste modalităţi specifice de exprimare a conţinutului...

Statul ca subiect principal al dreptului internațional public - elementele statalității

Subiectele dreptului internațional public Subiectele dreptului internațional public sunt entitățile din viața internațională, care participă la...

Norma Juridică

1. Notiunea de interpretare a normelor juridice Interpretarea desemneaza operatiunea intelectuala de stabilire a sensului exact al normelor...

Norma Juridică

I. Caracteristicile normei juridice I.1 Conceptul de normă juridică Norma juridică ca element constitutiv al dreptului este o regulă de conduită,...

Evoluția izvoarelor formale în dreptul românesc - cutuma

1. Conceptul izvorului de drept Izvoarele dreptului românesc, în special izvoarele formale constituie baza ştiinţelor juridice care nu sunt...

Statul - Izvor de Drept International Public

I.INTRODUCERE În accepţiunea sa cea mai largă, dreptul internaţional public, reprezintă ansamblul de norme juridice care reglementează raporturile...

Sistemul de drept româno germanic

Dreptul este sistemul normelor stabilite sau recunoscute de stat, în scopul reglementării relaţiilor sociale conform voinţei de stat, a căror...

Te-ar putea interesa și

Locul Teoriei Generale a Dreptului în Sistemul Științelor Juridice

O cunoaştere cât mai detaliată a realităţii interioare şi a celei înconjurătoare a reprezentat dintotdeauna o preocupare continuă a fiinţei umane....

Locul si Rolul Stiintei Teoriei Generale a Dreptului in Sistemul Stiintelor Juridice

1.INTRODUCERE Ansamblul disciplinelor juridice se constituie intr-un sistem al stiintelor juridice in cadrul caruia se pot distinge,in functie de...

TGD - Relatia dintre Teoria Generala a Dreptului si Filosofia Dreptului

INTRODUCERE sau Ubi jus, ibi remedium Unde se aplică legea numai acolo se face dreptate. Dreptul e o ştiinţă socială, doarece obiectul său e să...

Teoria generală a dreptului

TEMA I TEORIA GENERALA A DREPTULUI SI LOCUL EI ÎN SISTEMUL STIINTELOR JURIDICE 1. Necesitatea studierii dreptului Fenomenul dreptului...

Teoria Generală a Dreptului

RAPORTUL JURIDIC TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI ÎN SISTEMUL ŞTIINŢELOR JURIDICE I. Consideraţii generale În rândul disciplinelor juridice, Teoria...

Teoria generală a statului și dreptului

Informații generale - Date de identificare a cursului Cursul „ Elemente de teoria generală a statului și dreptului” se adresează studenților din...

Teoria Generală a Dreptului

1. Consideraţii generale privind rolul ştiinţei Ştiinţa este un sistem de cunoştinţe despre natură, societate şi gândire, cunoştinţe obţinute prin...

Introducere în Teoria Generală a Dreptului

OBIECTIVELE STUDIULUI Disciplina de învatamânt superior juridic intitulata Introducere în teoria generala a dreptului are ca principal obiectiv...

Ai nevoie de altceva?