TGD

Curs
7/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 13 în total
Cuvinte : 7593
Mărime: 41.84KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: George Serban

Extras din document

Definiţia dreptului - dreptul este ansamblul regulilor impuse şi garantate de cãtre stat care au ca scop organizarea condiţiei umane în principalele relaţii din societate. Din punct de vedere al clasificãrii ştiinţelor, dreptul aparţine ştiinţelor normative (ce ţin de reguli).

Clasificãri ale dreptului:

1) Drept obiectiv - ansamblul NJ care promoveazã interesele generale. Dreptul obiectiv se mai spune ca şi drept pozitiv fiindcã are în vedere ansamblul NJ aflate în vigoare într-un stat.

2) Drept subiectiv - desemneazã posibilitatea unui individ de a-şi valorifica interesele faţã de ceilalţi dacã aceste interese sunt protejate de cãtre stat.

De asemenea, literatura de specialitate clasificã dreptul în:

1) Drept public - format din acele ramuri de drept care reglementeazã raporturi juridice în care una dintre pãrţi este în mod obligatoriu statul.

2) Drept privat - reprezintã ansamblul acelor ramuri de drept în care raportul se încheie între persoane private aflate în plan de egalitate.

Despre originea dreptului: majoritatea specialiştilor sunt de acord cã dreptul a apãrut odatã cu statul fiindcã numai statul a putut înfiinţa şi furniza dreptului organe specializate în crearea şi aplicarea normelor de drept. Cercetãrile unor antropologi celebri din prima jumãtate a secolului XX a permis însã formularea unei ipoteze (minoritare) privind posibilitatea existenţei unui drept prestatal (se considera cã triburile îşi aveau propriile norme de conduitã şi cã nerespectarea lor era menţionatã, dar nu de organe specializate).

Factori de configurare a dreptului

1) Cadrul natural - format din mediul geografic (factori biologici) sau demografiei (factorii din mediul natural). Acestea au influenţat, în bine sau în rãu, dintotdeauna viaţa socialã. În variaţiile lui extreme s-a manifestat ca determinism geografic şi de aici s-a nãscut teoria geopoliticã (ca pozitism geografic). Determinismul geografic - dezvoltarea unei ţãri depinde de poziţia ei geograficã. Aceastã teorie un pic exageratã a condus la teoria spaţiului vital, spunea Aristotel.

În revers (opoziţie) posibilismul geografic susţine cã orice ţarã s-ar fi dezvoltat la fel indiferent unde ar fi fost situatã geografic. Indiscutabil mediul geografic influenţeazã conţinutul legilor dacã aveau în vedere acte normative care reglementau protecţia mediului, protecţia specialã a anumitor zone geografice cum ar fi: Delta Dunãrii, rezervaţiile naturale, şamd.

2) Factorul demografic - denumirea unei ţãri a influenţat dintotdeauna forţa economicã şi militarã a unei ţãri, dar nu a determinat-o. Sugereazã fie legislaţii privind limitarea creşterii demografice, fie dimpotrivã stimularea creşterii acesteia. Exagerãri în acest domeniu au fost: malthusianismul şi neo-malthusianismul. Thomas Malthus a fost un preot englez care la sfârşitul secolului XVIII a realizat un studiu asupra demografiei Americii. Acesta considera mãsuri drastice pentru scãderea suprapopulãrii Terrei - rãzboaie, epidemii de boli, şamd.

3) Cadrul socio-economic - mai ales în ultimul secol, dreptul a fost evident influenţat de cadrul social politic, adicã de douã sau trei ideologii politice, dar şi de partide politice de alte structuri organizatorice (sindicate, grupuri de interese, grupuri de depresiune).

4) Factorul uman - acesta a influenţat dreptul în vedere cã legislaţia unei ţãri şi dezvoltarea acesteia depind de calitate oamenilor pe care îi are. Esenţa dreptului constã în voinţa generalã specializatã, adicã voinţa majoritãţii, exprimate în legi (orice lege care rezistã-n timp trebuie sã exprime interesul majoritãţii populaţiei).

Conţinutul dreptului - e format din norme:

a) juridice - reglementeazã conduita omului (dreptul constituţional);

b) tehnice - reglementeazã modul de facere al NJ.

Clasificarea dreptului (tipologie) - în funcţie de sistemul de organizare socialã, identificãm urmãtoarele:

1) Dreptul sclavagist.

2) Dreptul feudal.

3) Dreptul burghez.

4) Dreptul socialist.

În afarã de apartenenţa la o anumitã zonã de civilizaţie politicã, avem urmãtoarele familii de drept:

1) Familia de drept romano-germanã - specificã ţãrilor europene continentale (se bazeazã pe AN);

2) Familia de dreptul anglo-saxonã - specificã Britaniei, SUA, Canada, Australia (bazatã pe cutume);

3) Familia de drept specific statelor arabe (familia dreptului islamic);

4) Familia de drept a Extremului Orient (China, Japonia, Coreea, Vietnam);

5) Dreptul comunitar aparţinând Uniunii Europene - care are o importanţã deosebitã.

Principiile dreptului - sunt ideile conducãtoare ale conţinutului tuturor NJ (aceasta pentru cã principium specifica începutul, originea). Principiile dreptului sunt ca regulile generale care conduc crearea şi aplicarea dreptului. Ele sunt importante atât ca reguli de creare şi organizare a normelor, dar şi a dreptului în general, dar mai ales o utilitate practicã: justiţia se administreazã în raport cu principiile dreptului (ele reprezintã 'spiritul legii' şi, uneori, ţin locul unor norme de reglementare inexistente). În tãcerea legii reprezintã situaţia în care legea nu are norme de reglementare a cazului respectiv, instanţa dând soluţia în procesele civile şi comerciale pe baza principiilor generale ale dreptului.

Teoreticienii nu sunt de acord privind inventarul complet al principiilor generale ale legislaţiei. Lista cuprinde:

1) Dreptul asigurã bazele legal de funcţionare ale statului - toate instanţele statului funcţioneazã pe bazã de legi juridice.

2) Principiul democraţiei - toate legile adoptate trebuie sã promoveze spiritul democratic.

3) Toate NJ trebuie sã promoveze într-o proporţie convenabilã libertatea şi egalitatea.

4) Principiul responsabilitãţii - reprezintã asumarea rãspunderii individului faţã de rezultatele acţiunii sale. Prin urmare, responsabilitatea însoţeşte permanent libertatea. Responsabilitatea rãmâne un principiu şi-un ideal al dreptului cãruia deocamdatã îi revine doar rãspunderea (asumarea consecinţelor faptele tale în acord cu prevederile legii). Responsabilizarea omului înseamnã creşterea nivelului sau de culturã juridicã.

5) Echitatea şi justiţia.

Funcţiile dreptului - reprezintã acele direcţii fundamentale ale acţiunii mecanismului juridic la îndeplinirea cãrora participã întregul sistem al dreptului. Funcţiile dreptului sunt direcţiile principale de acţiune. Se identificã:

1) Funcţia de instituţionalizare (organizare juridicã) a puterii politicã - dreptul asigurã codul de funcţionare legalã a întregului sistem de organizare socialã şi politicã. Orice societate sau organizaţie se conduce dupã legi.

2) Funcţia de conservare şi garantare a valorilor fundamentale ale societãţii (sunt protejate de lege).

3) Funcţia de conducere a societãţii - scopurile social politice se realizeazã cel mai eficient prin intermediul dreptului, AN fiind unul de conducere socialã.

4) Funcţia normativã - derivã din specificul dreptului fiind funcţie de creare a legii.

Norma juridicã - reprezintã o regulã generalã şi obligatorie de conduitã al cãrui scop este de a asigura ordinea socialã şi care poate fi aplicatã pe cale statalã chiar şi prin constrângere. Alãturi de normã de drept, în societate existã şi alte norme (reguli de conduitã): norme ale obiceiului, norme morale, norme tehnice, norme politice şi norme religioase. Dintre toate acestea, numai NJ beneficiazã de organe ale statului specializate în crearea şi aplicarea lor, chiar şi prin constrângere legalã.

Preview document

TGD - Pagina 1
TGD - Pagina 2
TGD - Pagina 3
TGD - Pagina 4
TGD - Pagina 5
TGD - Pagina 6
TGD - Pagina 7
TGD - Pagina 8
TGD - Pagina 9
TGD - Pagina 10
TGD - Pagina 11
TGD - Pagina 12
TGD - Pagina 13

Conținut arhivă zip

Alții au mai descărcat și

Drept comercial - considerații teoretice

Dreptul comercial vs. Dreptul afacerilor Drept comercial » “In comer legea de fa ” (art.1 C.com.) • Notiunea de comer i semnificatia...

Protecția drepturilor omului în dreptul internațional contemporan

Până la cel de al doilea război mondial problemele drepturilor omului au fost tratate în mod fragmentar, in domenii limitate- interzicerea...

Dreptul Muncii

SINDICATELE Secţiunea 1 Izvoarele dreptului sindical O mişcare sindicală realmente liberă şi independentă nu poate să se dezvolte decât dacă...

Teoria generală a dreptului

Cursul 1 Sistemul stientei dreptului . Locul TGD in sistemul stiintei dreptului 1. Consideratii generale privind rolul stiintei Stiinta poate fi...

Elemente de drept internațional

APARIŢIA SI DEZVOLTAREA DREPTULUI INTERNAŢIONAL PUBLIC A. PRIMELE REGULUI DE DREPT INTERNAŢIONAL • primele reguli de drept internaţional au...

Intimitatea și Siguranța Persoanei

Faptul că cineva este ziarist, aceasta este dovada unei oarecare lipse de caracter. Lyndon Baines Johnson S-au scris şi s-au spus multe despre...

Dreptul Mediului

1. NOŢIUNI GENERALE 1.1. Noţiunea de mediu înconjurător şi noţiunea de resurse naturale. Noţiunea de mediu înconjurător este una din noţiunile...

Drept Administrativ

Capitolul I: NOŢIUNI FUNDAMENTALE UTILIZATE ÎN DREPTUL ADMINISTRATIV 1. CONCEPTUL DE SOCIETATE, SCOPUL SOCIAL ŞI SOCIETATEA CIVILĂ 1.1....

Te-ar putea interesa și

Proiectarea unei instalații electrice a unei hale industriale

CAPITOLUL 1 Realizarea unui proiect tehnic si a caietului de sarcini privind instalatia electrica de alimentare cu energie a unei hale industriale...

Alimentarea cu Energie Electrică a unei Întreprinderi

INTRODUCERE În ţara noastră în ceea ce priveşte consumul de energie electrică, industria are o pondere importantă faţă de restul consumatorilor,...

Teoria generală a dreptului în Republica Moldova

1. Caracteristica generală a TGD ca știință și disciplină didactică. TGSD – ştiinţă socială, politică şi juridică, care studiază, în baza unui...

TGD

Cuvântul drept are o sferă semantică extinsă, putând primi, în funcţie de contextul în care este utlizat, mai multe întelesuri. Etimologic, el...

Subiecte Rezolvate la TGD

1. ACCEPTIUNILE NOTIUNII DE DREPT Cuvantul drept este folosit in mai multe acceptiuni. El deriva de la latinescul “directus” luat in sens...

TGD - relația dintre teoria generală a dreptului și filosofia dreptului

INTRODUCERE sau Ubi jus, ibi remedium Unde se aplică legea numai acolo se face dreptate. Dreptul e o ştiinţă socială, doarece obiectul său e să...

Teorie generală a dreptului

Creare a dreptului.Tehnica legislative.Tehnica juridica. 1.NOTIUNEA,OBIECTUL DE STUDIU AL TEORIEI GENERALE A STATULUI SI DREPTULUI. TGD este o...

Teoria generală a dreptului

Cursul 1 Sistemul stientei dreptului . Locul TGD in sistemul stiintei dreptului 1. Consideratii generale privind rolul stiintei Stiinta poate fi...

Ai nevoie de altceva?