Analiza Riscurilor de Inundatii

Imagine preview
(9/10 din 3 voturi)

Acest curs prezinta Analiza Riscurilor de Inundatii.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 12 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domenii: Ecologie, Stiinta Administratiei

Extras din document

1. Identificarea proceselor şi fenomenelor generatoare de inundaţii

Inundaţiile reprezintă fenomene hidrice extreme generate de apele mari sau de viituri. Cunoaşterea genezei şi a mecanismelor de producere a viiturilor oferă posibilitatea prevenirii şi combaterii efectelor pe care le pot provoca. Pentru a pune în evidenţă diferenţele de ordin teritorial şi temporal al viiturilor din nordul Podişului Transilvaniei au fost analizate şi prelucrate datele provenite de la 12 staţii hidrometrice (Tabelul 1).

Tabelul 1

Date referitoare la staţiile hidrometrice luate în studiu

Nr. crt. Râul Staţia hidrometrică Supr. baz.

(km2) Altit.

med.

(m) Lung.

curs

(km) Panta

medie

(m/km) Q

med.

(m3/s) Q

max.

(m3/s) Coef.

de

împ.

1 Nadăş Aghireşu 39.1 581 10.3 15 0.220 44.1 0.1

2 Borşa Borşa 178 452 23.8 5 0.624 138 0.2

3 Lonea Luna de Jos 172 421 31.5 8 0.609 146 0.19

4 Gădălin Bonţida 280 391 26.8 2 0.518 34.2 0.05

5 Fizeş Fizeşu Gherlii 506 386 40.4 3 1.14 98.6 0.12

6 Dipşa Chiraleş 445 423 32.5 5 1.43 93.0 0.12

7 Meleş Rusu de Jos 299 405 28.1 5 0.984 85.0 0.14

8 Ilişua Cristeştii C. 352 494 50.7 15 3.26 190 0.03

9 Sălătruc Căşei 150 462 23.6 16 1.06 148 0.32

10 Poiana Poiana Blenchii 94.5 424 10 21 0.780 144 0.01

11 Olpret Maia 98.5 393 16 17 0.398 45.4 0.14

12 Almaş Hida 556 409 44.4 8 1.83 150 0.03

13 Agrij Românaşi 225 422 29 11 1.10 220 0.19

Geneza şi frecvenţa de producere a viiturilor. În intervalul mai-noiembrie frecvenţa maximă revine viiturilor de origine pluvială (50-55 % din cazurile analizate). Urmează ca pondere viiturile de provenienţă pluvio-nivală, care se produc în timpul iernii şi la începutul primăverii. Frecvenţa maximă de producere a viiturilor se înregistrează în martie (19-28 % din numărul total al viiturilor selecţionate) pe pârâurile din dealurile Clujului, Simişna-Gârbou şi Ciceului şi din centrul şi nord-estul Câmpiei Transilvaniei (Fizeş şi Dipşa), iar în aprilie (15-20 %) pe cele din Podişul Boiului şi vestul Dealurilor Ciceului. În vestul Câmpiei Transilvaniei şi Depresiunea Almaş viiturile se produc cu o frecvenţă ridicată în luna mai (20-26 %), iar pe cele din Depresiunea Agrij, în iunie. Frecvenţă cea mai redusă a viiturilor se înregistrează toamna (septembrie şi noiembrie) şi iarna (februarie).

Figura 1

Frecvenţa viiturilor pe anotimpuri .

Fisiere in arhiva (1):

  • Analiza Riscurilor de Inundatii.doc