Calitatea Vieții

Curs
9/10 (1 vot)
Domeniu: Ecologie
Conține 8 fișiere: doc
Pagini : 71 în total
Cuvinte : 38983
Mărime: 539.05KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Rosian Geo

Extras din document

CALITATEA VIEŢII ŞI MEDIU ÎNCONJURĂTOR

CURS 1 şi 2

1. Noţiuni introductive

Pentru început este necesară clarificarea unor noţiuni, şi anume cele de calitate, viaţă şi mediu.

Prin substantivul calitate se înşelege: totalitatea însuşirilor şi laturilor esenţiale în virtutea cărora un lucru este ceea ce este, deosebindu-se de celelalte lucruri; însuşire (bună sau rea), fel de a fi (bun sau rău); caracteristică pozitivă, însuşire bună.

De asemenea calitatea este o categorie filozofică prin care se desemnează sistemul însuşirilor esenţiale ale unui obiect, ale unui fenomen etc., în virtutea cărora el este obiectul, fenomenul dat şi nu altul; sinteza laturilor şi însuşirilor esenţiale ale obiectelor, fenomenelor sau proceselor; însuşire (bună sau rea);

Substantivul viaţă printre altele la mod, fel, ansamblu de condiţii materiale şi morale ori mediu în care se desfăşoară existenţa unei fiinţe sau a unei colectivităţi; totalitatea actelor săvârşite de cineva în timpul existenţei sale; ceea ce este necesar pentru existenţa zilnică a cuiva; trai (zilnic).

Noţiunea de mediu, environment este deja cunoscută aşa că nu o sa insit asupra ei.

2. Omul fiinţă socială

Apartenenţa la grup. Grupul în care trăieşte şi îşi desfăşoară activităţile fiecare individ apare ca fiind un cadru propice care vine in intampinarea satisfacerii trebuintei de comunitate si de exprimare a sentimentului de apartenenta. Aici fiecare se afla in compania celorlalti, interactiunile dintre ei fiind adevarate supape prin intermediul carora, descarcandu-se tensiunile interne ale trebuintei, individul traieste bucuria apartenentei sale la grup. Acest sentiment este, in fond, liantul care mentine si intensifica relatiile dintre membrii colectivului, conferindu-i acestuia o dimensiune sociala, cu rol “coercitiv” (care are puterea, dreptul de a constrânge, constrângător) intrinsec asupra lor.

Modul in care este satisfacuta aceasta trebuinta (pentu indivizii care au nevoie de aşa ceva) se va rasfrange asupra calităţii vieţii mai târziu.

Interrelatiile dintre membrii grupului conduc spre o organizare structurala interna a acestuia, in care fiecare influenteaza si este influentat de ceilalti. Aceste relatii pot fi mai intense sau mai putin intense, mai stabile sau mai putin stabile, punandu-si amprenta în final asupra calităţii vieţii.

Urmărirea dinamicii grupului surprinde totalitatea transformarilor care au loc in interiorul colectivului, transformari care-i imprima acestuia o anumita traiectorie, referitor la calitatea vieţii. Este vorba de evolutia grupului ca intreg, ca unitate de sine statatoare si nu de anumite modificari izolate ce se produc in interiorul sau.

Individul stabileste relatii interpersonale inca din copilarie cu mama, cu familia sa, in timp ce pe masura dezvoltarii sale procesul de socializare se amplifica. Relatiile individului cu grupurile sociale in care se va integra de-a lungul existentei sale vor exercita o importanta deosebita, atat asupra evolutiei sale, ca persoana in permanenta devenire, cat si asupra randamentului activitatii desfasurate, toate acestea conducând în cele din urmă la anumite valori ale parametrilor calităţii vieţii la un moment dat.

Viata colectiva in societate dezvolta, treptat si gradat, valori, norme, convingeri, care exercita atat influente cat si constrangeri asupra indivizilor.

Interactiunea de acest gen este un aspect, o forma din multitudinea si varietatea relatiilor interpersonale dintr-un grup. Putem enumera urmatoarele tipuri de relatii interpersonale:

- relatii de intercunoastere;

- relatii de intercomunicare;

- relatii socio-afective;

- relatii de influentare.

a. Relatii de intercunoastere

Deriva din nevoia psihologica de a dispune de unele informatii cu privire la celalalt, in felul lui de a fi, la personalitatea acestuia. Elementul central, inceputul si sfarsitul acestui tip de relatii interpesonale, il constituie imaginea indivizilor unul despre celalalt si despre ei insisi. Cu cat informatiile de care dispune un individ despre ceilalţi la un moment dat sunt foarte diverse si consistente, cu atat universul dinamic al interactiunilor respective este mai viguros.

b. Relatii de intercomunicare

Apare ca o rezultanta a ceea ce resimt oamenii, atunci cand intra in interactiune, nevoia de a se informa reciproc, de a face schimb de informatii, de a comunica. Grupul, ca univers al comunicarii constituie pentru indivizi un univers deschis provocarilor informationale, cu schimburi de mesaje, cu aprecieri frecvente si intense la adresa situatiei procesului de intercomunicare din interiorul grupului.

Comunicarea in interiorul grupului poate fi privita critic din urmatoarele puncte de vedere:

- modelele comunicarii interpersonale in grup;

- contextul in procesul de comunicare interpersonala;

- aspecte particulare ale negocierii in procesul de comunicare interpersonala;

- aspecte nonverbale ale comunicarii interpersonale.

Relevant pentru relatiile de intercomunicare sunt situatiile de perturbare a comunicarii: filtrarea informatiilor, blocajul efectiv, bruiajul, distorsiunea etc. Nesolutionate in timp util, asemenea fenomene se pot transforma in situatii de criza, cu efecte asupra calităţii vieţii.

c. Relatii socio-afective preferentiale

Sunt rezultatul interventiei unei nevoi de tip interpersonal ce are in vedere schimbul de emotii, sentimente si structuri de tip afectiv-simpatetice (relatii de simpatie si antipatie, de preferinte si de respingere reciproca intre membrii unui grup social).

Atractia interpersonala are la baza o serie de emotii ce pot fi intelese ca modificari organice, fiecare dintre aceste modificari avand drept cauza un proces fiziologic. Emotiile provin din atitudini rapide si pripite, cu un grad mare de dezorganizare.

Din punct de vedere structural, emotiile au tendinta de a se combina intre ele. Prin aportul experientei socio-interactionale, ele se alipesc starilor de constiinta si creeaza impresia de armonie sau de conflict intre anumite parti ale personalitatii. Aceasta imagine interioara este proiectata de foarte multe ori sub forma unor “goluri personale” care solicita in plan exterior o completare, o complementaritate, in plan relational.

Caracteristicile fundamentale ale relatiilor afectiv-simpatetice in cadrul unui grup sunt spontaneitatea, sinceritatea, disproportia dintre amploarea afectiunii si cauza, nevoia de reciprocitate in schimburile afective pozitive si supraevaluarea trairilor atunci cand le constientizeaza.

Nu trebuie pierdute din vedere influentele mediului social al grupului, nici cele ale modului de evaluare a comportamentelor interpersonale, asupra afectivitatii indivizilor. Lipsirea grupului de afectivitate poate conduce la efecte negative incalculabile in planul capacitatilor interactionale ale indivizilorelevilor. Relatiile afectiv-simpatetice sunt o conditie pentru dezvoltarea personalitatii indivizilor.

Preview document

Calitatea Vieții - Pagina 1
Calitatea Vieții - Pagina 2
Calitatea Vieții - Pagina 3
Calitatea Vieții - Pagina 4
Calitatea Vieții - Pagina 5
Calitatea Vieții - Pagina 6
Calitatea Vieții - Pagina 7
Calitatea Vieții - Pagina 8
Calitatea Vieții - Pagina 9
Calitatea Vieții - Pagina 10
Calitatea Vieții - Pagina 11
Calitatea Vieții - Pagina 12
Calitatea Vieții - Pagina 13
Calitatea Vieții - Pagina 14
Calitatea Vieții - Pagina 15
Calitatea Vieții - Pagina 16
Calitatea Vieții - Pagina 17
Calitatea Vieții - Pagina 18
Calitatea Vieții - Pagina 19
Calitatea Vieții - Pagina 20
Calitatea Vieții - Pagina 21
Calitatea Vieții - Pagina 22
Calitatea Vieții - Pagina 23
Calitatea Vieții - Pagina 24
Calitatea Vieții - Pagina 25
Calitatea Vieții - Pagina 26
Calitatea Vieții - Pagina 27
Calitatea Vieții - Pagina 28
Calitatea Vieții - Pagina 29
Calitatea Vieții - Pagina 30
Calitatea Vieții - Pagina 31
Calitatea Vieții - Pagina 32
Calitatea Vieții - Pagina 33
Calitatea Vieții - Pagina 34
Calitatea Vieții - Pagina 35
Calitatea Vieții - Pagina 36
Calitatea Vieții - Pagina 37
Calitatea Vieții - Pagina 38
Calitatea Vieții - Pagina 39
Calitatea Vieții - Pagina 40
Calitatea Vieții - Pagina 41
Calitatea Vieții - Pagina 42
Calitatea Vieții - Pagina 43
Calitatea Vieții - Pagina 44
Calitatea Vieții - Pagina 45
Calitatea Vieții - Pagina 46
Calitatea Vieții - Pagina 47
Calitatea Vieții - Pagina 48
Calitatea Vieții - Pagina 49
Calitatea Vieții - Pagina 50
Calitatea Vieții - Pagina 51
Calitatea Vieții - Pagina 52
Calitatea Vieții - Pagina 53
Calitatea Vieții - Pagina 54
Calitatea Vieții - Pagina 55
Calitatea Vieții - Pagina 56
Calitatea Vieții - Pagina 57
Calitatea Vieții - Pagina 58
Calitatea Vieții - Pagina 59
Calitatea Vieții - Pagina 60
Calitatea Vieții - Pagina 61
Calitatea Vieții - Pagina 62
Calitatea Vieții - Pagina 63
Calitatea Vieții - Pagina 64
Calitatea Vieții - Pagina 65
Calitatea Vieții - Pagina 66
Calitatea Vieții - Pagina 67
Calitatea Vieții - Pagina 68
Calitatea Vieții - Pagina 69
Calitatea Vieții - Pagina 70
Calitatea Vieții - Pagina 71

Conținut arhivă zip

  • curs_1_2.doc
  • curs_10.doc
  • curs_3_4.doc
  • curs_5_6_calit_apei.doc
  • curs_7.doc
  • curs_8.doc
  • curs_9.doc
  • subiecte_calitatea_vietii.doc

Alții au mai descărcat și

Fenomene Electrice cu Impact asupra Mediului

Capitolul 1 1. 1. Generalitãti privind compatibilitatea electromagneticã Disciplina „Fenomene electrice cu impact asupra mediului” face parte...

Protectia Mediului

I. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI FIZICO -CHIMICE ALE AERULUI. Mediul – noţiune des utilizată, fără un sens juridic précis, desemnează natura...

Dezvoltare Durabila si Protectia Mediului

istoria conceptului, abordare globală şi europeană, indicatori de evaluare Dezvoltarea durabilă este un concept relativ nou aplicat creşterii...

Metode Fizice de Extractie a Poluantilor din Soluri si Ape Subterane

Metode de depoluare a solurilor si apelor subterane Metodele de depoluare cuprind intreaga gama de tehnici menite sa neutralizeze sau sa blocheze...

Tratarea Apelor Industriale

7.1. Caracteristicile calitative şi cantitative ale apelor uzate industrial Stabilirea originii şi a caracteristicilor calitative ale apelor uzate...

Utilaje si Instalatii pentru Mediu

CAPITOLUL 1 UTILAJE ŞI ECHIPAMENTE AFERENTE INSTALATIILOR DE PRELUCRARE A DEŞEURILOR 1. CONCASOARE ŞI MORI CU CIOCANE PRELUCRAREA DEŞEURILOR 1....

Econologie - Capitolul 2

În capitolul de faţă metodele (procedurile) de investigare şi analiză vor fi abordate ca subiecte de paradigmă şi metodologie. 2.1. Unele aspecte...

Te-ar putea interesa și

Locul și Rolul Asigurărilor în Economia Românească

Introducere “Dacă ar fi după mine, aş scrie cuvântul asigurare pe uşa fiecărei case şi pe fruntea fiecărui om pentru că sunt convins că pentru...

Analiza Statistica a Nivelului de Trai, a Calitatii Vietii si a Puterii de Cumparare

INTRODUCERE Investigarea calităţii vieţii şi a nivelului de trai - vizează observarea principalelor dimensiuni ale calităţii vieţii din România în...

Calitatea Vietii in Municipiul Oradea

I. PRINCIPII METODOLOGICE DE STUDIERE A CALITATII VIETII 1.1. Calitatea vietii – concepte si abordari teoretico - metodologice Conceptul...

Arhitectură pentru vârstnici. principii și tendințe în proiectarea ambianței spațiilor

ARGUMENT Degradare. Neproductivitate. Povară. Inutilitate. Neadaptare. Vulnerabilitate. Mult prea des și prea în pripă, acestea sunt câteva dintre...

Contribuția Turismului la Îmbunătățirea Calității Vieții

CAPITOLUL 1 Turismul si calitatea vieţii – repere teoretice 1.1. Definirea conceptului de turism Etimologic, cuvântul „turism” provine din...

Calitatea Vieții în Mediul Rural

Introducere În lucrarea de faţă mi-am propus să fac o analiză teoretică a ceea ce înseamnă calitatea vieţii în mediul rural din România. Aşadar,...

Serviciile pentru populație, factor al creșterii calității vieții și diversificării producției de bunuri

Capitolul 1. Serviciile pentru populaţie Analiza consumului populaţiei evidenţiază prezenţa, în structura acestuia, a unei game largi de servicii...

Calitatea Vietii in Romania si Bulgaria

1.1. Conceptul de calitate a vietii Conceptul de calitate a vietii a fost analizat si dezvoltat în societãtile dezvoltate, mai precis în...

Ai nevoie de altceva?