Categorii de Operatori si Contributia Acestora la Gestionarea Capitalului Natural

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 19 în total
Cuvinte : 9232
Mărime: 33.38KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Trica Carmen

Extras din document

Proiectarea si operationalizarea in conditii de eficienta a institutiilor cu atributii directe/indirecte in gestionarea CN pp un efort de identificare la scara de spatiu si timp a principalelor problem de mediu (cresterea gazelor cu efect de sera, eroziunea solului, inrautatirea calitatii apei) precum si a activitatilor ce vor trebui derulate pentru solutionarea acestora.

Una din principalele premise ale proiectarii si operationalizarii sistemului operational in gestionarea CN o reprezinta asumarea abordarii realitatii in concordanta cu teoria generala a sistemelor, respectiv asumarea unei abordari de tip holistic.

In afara unui astfel de demers putem inregistra o utilizare nerationala a resurselor pe fondul riscului de substituire a unor probleme ec-ecologice si sociale cu altele. De ex, o politica rapida in domeniul conformarii cu restrictiile de mediu poate sa se concretizeze in reducerea emisiilor poluante, in reducerea presiunii asupra CN, dar cu pretul reducerii locurilor de munca, a surselor de venituri pt populatie.

In acest fel substituim o problema de mediu(poluarea)cu o prob ec-sociala. De asemenea, rezolvam prob deficitului de apa pentru agricultura la scara de spatiu si timp procedand la dezvoltarea sistemului fara a tine cont de rezultatele sol-apa-aer de la nivelul CN. Ceea ce inseamna ca substituim pb crizei de apa din agricultura cu pb ale degradarii solului si ale res de apa. In aceste conditii este de dorit ca proiectarea si punerea in practica a sistemelor operationale in manag CN sa se realizeze in contextual identificarii si definirii complexelor socio-ecologice, respectiv a sist care reunuesc structural si functional componente ale CN si ale activitatii ec-sociale la diferite scari spatio-temporale.SCHEMA

Derularea activit la nivelul subsist productiei materiale si de servicii are ca suport, pe de o parte subsist pop, iar pe de alta parte subsist avutiei nationale. Subliniem insa si relatiile de feedback dintre subsist Q nat si de servicii si cele 2 subsist suport via S PIB VN. Performanta SPMS este cuantificabila sub forma unor indicatori intre care si cei macroeconomici respectiv PIB,VN.

Valorificarea rezultatelor activit ec-sociale se reflecta in modul de sustinere, de consolidare a avutiei nationale, respectiv a bunastarii.

Modelul operational al compelxului socio-ecologic trebuie dublat de modelul algortimului pentru proiectarea si institutionalizarea manag CN la nivelul dif activit ec-sociale.

SCHEMA

Analiza si imbunatatirea performantei ecologice a activit X are ca suport, pe de o parte SNM si PNAPPM, iar pe de alta parte ZDA in legatura cu care se procedeaza la o analiza de mediu. Retele si info acestor 3 elemente suport permit fundamentarea prob de mediu si a planului de actiuni cu scopul cresterii performantei ecologice a activitatii X. Institutionalizarea manag de mediu la nivelul activ X pp, pe de o parte stabilirea nivelului ierarhic la care se iau decizii de mediu, iar pe de alta parte asigurarea resurselor umane calificate in acest scop.(deciziile de mediu la nivelul unei firme pot fi asumate de managerul general, de responsabilul unui compartiment specializat/de o alta persoana care are atributii de aplicare a politicii de mediu si a politicilor de actiune).

Exista o preocupare tot mai consistenta pentru asigurarea transparentei in ceea ce priveste perfectionarea ecologica a unei activit si aceasta din mai multe motive:

- Evolutia la un pret cat mai real a firmei pe piata

- Evitarea situatiilor conflictuale cu cei care cumpara firma

- Castigarea increderii firmelor finantatoare

- Realizarea parteneriatului cu populatia locala

Din aceste considerente monitorizarea aplicarii SNM se realizeaza si pentru un AM. Auditul si analiza de mediu reprezinta instrumente indispensabile in derularea si eficientizarea comunicarii in man mediului atat cu autoritatile de mediu/locale, cat si cu populatia.

Comunicarea se poate realiza atat in mod formal – furnizandu-se in acest scop diferite doc, rapoarte de mediu, dar si sub forma unor conferinte, dezbateri, materiale publicitare.

Cele 2 modele (al complexului socio-ecol si al algoritmului de promov a manag de mediu) prefigureaza un supersist informational in manag mediului generat si gestionat de 2 mari categorii de operatori in manag mediului:

1. Operatori care genereaza date si info despre si pt mediu;

2. Operatori a caror abilitati se afla la baza unor externalitati de mediu negative si pozitive.

C3: Schema mica

Modelul operational al complexului socio-ecologic natural, precum si algoritmul pentru proiectarea si transpunerea in practica a sistemului de MM repr suportul primar pt diferentierea sistemului operatorilor implicati in gestionarea CN.

Prima etapa a valorificarii acestui suport primar o reprez diferentele sferei de cuprindere a activ. avand ca finalitate mentinerea functiilor ecosistemelor si complexelor de ecosisteme existente in CN.

Caracterizarea activitatii de conservare a CN care genereaza diferite tipuri si forme de impacte pozitive asupra acestuia impune prin urmare delimitarea domeniului protectiei mediului, evidentiind serviciile, respectiv mijloacele de conservare a CN si identificarea categoriilor de agenti care efectueaza cheltuieli pentru conservarea CN (conservarea CN nu exclude derularea activ. ec-sociale intr-o zona/alta, ci doar le limiteaza in raport de restrictiile ecologice, respectiv in raport de capacitatea de suport a CN). Exista insa, un caz particular de conservare, acela al prezervarii CN, atunci cand capac. de suport a acestuia este foarte scazuta, ceea ce induce necesitatea eliminarii celor mai multe dintre activitatile ec-sociale.

Capacitatea de suport defineste capacitatea dinamica a CN de a furniza resurse si servicii pt populatii bine definite ca nr, precum si de a absorbi impactele pozitive si a le tampoa pe cele negative-capacitatea de suport depinde de fazele succesionale, in care se afla diferite componente ale CN, dar si de obiectivele asociate gestionarii acestora. Exemplificam, faptul ca, la nivelul unei rezervatii naturale, regasim si o zona de protectie absoluta alaturi de zonele tampon si de activitatea ec-sociala a unei capacitati de suport care nu are in sine un nivel scazut, dar obiectivele gestionarii – conservarea biodiversitatii reclama prezervarea acestuia.

Delimitarea domeniului de prot a mediului pornind de la activit specifice se face in concordanta cu elementele de mediu, tipurile de poluare si/sau tehnicile de prot a med.

La definirea domeniului de protectie s-a avut in vedere sfera de cuprindere a CN ce include pe langa res nat in mod traditional considerate si elemente legate de biodiv.

Serv de prot a CN sunt rezultatul activitatii desfasurate in acest scop si repr mijloace de prot a mediului, grupate dupa modul asupra caruia actioneaza preponderent. Identif categ de agenti ec-soc care efectueaza cheltuieli pt prot med vizeaza atat sect productive, cat si admin publica. Identificam astfel unitatile de executie sau de finantare a activitatii specifice de prot a mediului, unitati care coresp structurii institutionale definite in cadrul central reprezentat de sist conturilor nationale.

Preview document

Categorii de Operatori si Contributia Acestora la Gestionarea Capitalului Natural - Pagina 1
Categorii de Operatori si Contributia Acestora la Gestionarea Capitalului Natural - Pagina 2
Categorii de Operatori si Contributia Acestora la Gestionarea Capitalului Natural - Pagina 3
Categorii de Operatori si Contributia Acestora la Gestionarea Capitalului Natural - Pagina 4
Categorii de Operatori si Contributia Acestora la Gestionarea Capitalului Natural - Pagina 5
Categorii de Operatori si Contributia Acestora la Gestionarea Capitalului Natural - Pagina 6
Categorii de Operatori si Contributia Acestora la Gestionarea Capitalului Natural - Pagina 7
Categorii de Operatori si Contributia Acestora la Gestionarea Capitalului Natural - Pagina 8
Categorii de Operatori si Contributia Acestora la Gestionarea Capitalului Natural - Pagina 9
Categorii de Operatori si Contributia Acestora la Gestionarea Capitalului Natural - Pagina 10
Categorii de Operatori si Contributia Acestora la Gestionarea Capitalului Natural - Pagina 11
Categorii de Operatori si Contributia Acestora la Gestionarea Capitalului Natural - Pagina 12
Categorii de Operatori si Contributia Acestora la Gestionarea Capitalului Natural - Pagina 13
Categorii de Operatori si Contributia Acestora la Gestionarea Capitalului Natural - Pagina 14
Categorii de Operatori si Contributia Acestora la Gestionarea Capitalului Natural - Pagina 15
Categorii de Operatori si Contributia Acestora la Gestionarea Capitalului Natural - Pagina 16
Categorii de Operatori si Contributia Acestora la Gestionarea Capitalului Natural - Pagina 17
Categorii de Operatori si Contributia Acestora la Gestionarea Capitalului Natural - Pagina 18
Categorii de Operatori si Contributia Acestora la Gestionarea Capitalului Natural - Pagina 19

Conținut arhivă zip

  • Categorii de Operatori si Contributia Acestora la Gestionarea Capitalului Natural.doc

Alții au mai descărcat și

Introducere in Biofizica Mediului

Introducere în Biofizica Mediului Studiază schimburile de energie și masă dintre oragnismele vii și mediu. Cunoaşterea interacţiunii organismului...

Managementul Mediului

TEMA 1 Managementul mediului - aspecte generale 1.1. Definiţii 1.2. Abrevieri/sigle 1.3. Armonizare internațională a codurilor de etapă 1.4....

Compostarea

Componentele care constituie fracţia organică a MSW sunt: resturile alimentare, hârtia, cartonul, plasticul, textilele, cauciucul, pielea,...

Reutilizarea și Reciclarea Deșeurilor din Cauciuc

Dezvoltarea continuă a utilizării produselor de cauciuc în toate domeniile şi, implicit, a industriei de prelucrare a cauciucului impune cu...

Știința Solului

8.1. Componenţii coloidali ai solului 8.1.1. Generalităţi privind coloizii solului Coloizii sunt substanţe cu grad sporit de dispersare şi...

Geneza si Combaterea Poluarii Mediului

I. INTRODUCERE I.1. POLUARE. NOTIUNI GENERALE. Autovehiculele, în marea lor majoritate, sunt propulsate de motoare termice cu piston. Motoarele...

Definiția Deșeurilor

Creşterea continuă a efectivului populaţiei umane determină creşterea producţiei, implicit creşterea consumului de resurse, generând un impact...

Calitatea Apelor

CAPITOLUL I CALITATEA APELOR 1.1. Calitatea apelor uzate 1.1.1. Situaţia actuală a staţiei de epurare a municipiului Roman Staţia de epurare a...

Ai nevoie de altceva?