Cursuri Operatori și Comunicare în Managementul Mediului

Curs 1. 06.10.2010

Operatori si comunicare in manag. mediului

Probleme privind GCN (gestionarea cap.nat.)

- Supraexploatarea res.nat.

- Cercetare de mediu

- Poluare

- Schimbari climatic

- Disparitia speciilor

- Nivel scazut al resurselor umane des specializare

Cap.nat. = sistem care reuneste ecosist. si complexele de ecosist. naturale, seminaturale si antropozate, acestea din urma in masura in care se conserva rolul dominant al legislatiilor biologice + antropic -> uzina.

Cap.nat. are statutul de bun public atata timp cat este analizat ca sist, ca totalitate a componentelor sale si a relatiilor dintre acestea.

Operatori:

- Institutionali:

o Guvernamentali: MMP(Ministerul Mediului si al Padurilor), ANPM (Ag.Nat.pt.Protectia Mediului, Ag.Judetene pt Protectia Mediului)

o Neguvernamentali: ONG-urile de mediu

- Individuali

Curs 3. 20.10.2010

Modelul operational al complexului socio-ecologic national, precum si algoritmul pentru proiectarea si transpunerea in practica a sistemului de MM = suportul primar pentru diferentierea sistemului operatorilor implicati in gestionarea capitalului natural.

Prima etapa a valorificarii acestui suport primar, o reprezinta difinirea sferei de cuprindere a activ. avand ca finalitate mentinerea functiilor ecosistemelor si complexelor de ecosisteme existente in capitalul natural.

Caracterizarea activitatii de conservare a cap. natural, care genereaza diferite tipuri si forme de impacte pozitive asupra acestuia, impune prin urmare delimitarea domeniului protectiei mediului, evidentiind serviciile, respectiv mijloacele de conservare a CN si identificarea categoriilor de agenti care efectueaza cheltuieli pentru conservarea CN (conservarea CN nu exclude derularea activ. economic- sociale intr-o zona/alta, ci doar le limiteaza in raport de restrictiile ecologice, respectiv in raport de capacitatea de suport a CN). Exista insa, un caz particular de conservare, acela al prezervarii CN, atunci cand capacitatea de suport a acestuia este foarte scazuta, ceea ce induce necesitatea eliminarii celor mai multe dintre activitatile economico-sociale.

Capacitatea de suport defineste capacitatea dinamica a CN de a furniza resurse si servicii pentru populatii bine definite ca numar, precum si de a absorbi impactele pozitive si a le tampona pe cele negative. Capacitatea de suport depinde de fazele succesionale, in care se afla diferite componente ale CN, dar si de obiectivele asociate gestionarii acestora. Exemplificam, faptul ca, la nivelul unei rezervatii naturale, regasim si o zona de protectie absoluta alaturi de zonele tampon si de activitatea economico-sociala a carui capacitate de suport care nu are in sine un nivel scazut, dar obiectivele gestionarii – conservarea biodiversitatii reclama prezervarea acestuia.

Aceleasi criterii pot si trebuie sa fie utilizate pentru aprecierea performantelor sist tehnologice. In ceea ce priveste protectia mediului ne incadram in principiul general al eficientiei, in sensul ca a preveni presupune costuri mai mici decat a corecta. Deosebirea intre actiunea prevenitva in domeniul protectiei mediului si cea la niv sistemului socio-ec este legata de riscul mai mare a unor pierderi intrinseci in conditiile unu nivel mai scazut ale predictibilitatii parametrilor ce caract fund. CN.

In timp sfera activitatii de protectie a mediului a devenit tot mai complexa , mai ales pe fondul necesitatilor abordarilor sistemice a realitatii.

De multe ori proiectarea si aplicarea unor activitati de protectie a mediului s-a soldat cu substituirea unor probleme de mediu cu altele. De ex combaterea secetei recurcand la sisteme de irigatii fara a tine cont de cel SAA a dus la imbunatatirea aportului de apa in sol dar cu pretul degradarii resurselor de apa cantitative si calitative, si chiar al degradarii solului prin imlastinire si canilizare.

De aceea, de la activitatile specifice punctuale adoptate s-a trecut la activitatile integrate de protectie a med. (ca reflex al necesitatii abordarii sistemului). Proiectarea si operationalizarea activitatii integrate de prot a med limiteaza posibilitatile de dif corecta a sferei de prot a med si pe cele de consecinta posib de reflectare a acestor activitati in sist conturilor nationale,al industriei macroeconomice.

Reflectarea corecta a activitatii op. in MM la niv sistemului conturilor nationale repr o premisa importanta pt asigurarea comparabilitatii in timp si spatiu in acest domeniu. La randul sau comp. ne permite sa evaluam eforturile facute la nivelul complexelor socio-ecologice reg national pt conservarea CN de-a lungul timpului, dar si eforturi neasumate de diferite tari, reg de pe glob in raport cu nivelul contributiei acestora la o serie de fenomene, procese de mediu care fac obiectul gestionarii-acele legate de conservarea biodiversitatii-reclama prezerv. acesteia.

Delimitarea domeniului de protejare a mediului pornind de la activitati specifice se face in concordanta cu elementele de mediu, tipurile de poluare si/sau tehnicile de protejare a mediului La definirea domeniului de protectie s-a avut in vedere sfera de cuprindere a CN ce include pe langa res nat in mod traditional consid. si elemente legate de biodiversitate. Serviciile de protectie a CN sunt rezultatul activitatii desfasurate in acest scop si reprezinta mijloace de protejare a mediului, grupate dupa modul in care influenteaza activitatea ec-sociala precum si componenta de mediu asupra caruia actioneaza. Identificarea categoriilor de agenti eco-soc care efectueaza cheltuieli pt protejarea mediului, vizeaza atat sectorul productiv cat si admin publica. Identificam astfel unitatile de executie sau de finantare a activitatii specifice de protejare a mediului, unitati care corespund structurilor institutionale definite in cadrul central reprezentat de sistemul conturilor nationale.