Definiția Deșeurilor

Creşterea continuă a efectivului populaţiei umane determină creşterea producţiei, implicit creşterea consumului de resurse, generând un impact semnificativ asupra mediului. De-a lungul timpului, omul a dezvoltat noi tehnici, diferite tehnologii sofisticate, cu scopul de a-şi satisface nevoile primare însă nu numai, ci mergând pe ideea creşterii confortului, a dezvoltării economice.

Fabricarea oricărui produs presupune generarea anumitor presiuni asupra mediului, de la consumul resurselor naturale până la eliminarea acelor părţi ce nu mai pot fi utilizate denumite

deşeuri.

Interdependenţa dintre creşterea economică şi impactul activitaţilor economice asupra Capitalului Natural, datorită consumului de resurse şi implicit generarea deşeurilor ridică probleme la nivel global.

Cherubini şi colab. (2008) afirmă că „Ecosistemele reciclează orice tip de deşeuri, şi conceptul însuşi de deşeuri nu mai este adecvat. Produsele de la o anumită componentă sau compartiment sunt întotdeauna o resursă utilă pentru o altă componentă sau compartiment.

Ecosistemele sunt sisteme auto-organizate în aşa fel încât toate resursele sunt utilizate cu maxim

de eficienţă astfel încât nu rămâne nici o resursă neutilizată.” Aşadar, sistemele ecologice sunt capabile să recicleze si să utilizeze resursele cu maxim de eficienţă, însă intervenţiile antropice

perturbă toate procesele „ procesele din ecosistemele naturale au un pregnant caracter ciclic.

Spre deosebire de această situaţie, deşeurile activităţilor umane se acumulează în mare masură,

neputând fi reintroduse în ciclurile biogeochimice în ritmul în care sunt produse." (Botnariuc şi

Vadineanu, 1982). Acest fapt impune adoptarea politicilor coerente însoţite de eforturi economice

şi sociale în vederea unei utilizări raţionale a resurselor naturale.

Producţia şi utilizarea resurselor variază semnificativ de la o ţară la alta. Conform statisticilor EEA (European Environment Agency), se consideră următoarele sectoare economice, in ceea ce priveşte impactul asupra mediului: furnizarea energiei electrice, apa, gaze, serviciile de transport şi agricultură, însă şi mineritul, construcţiile precum şi diferitele activităţi industriale au un impact semnificativ asupra Capitalului Natural. În ceea ce priveşte eficienţa utilizării resurselor pe cap de locuitor, aceasta variază de asemenea, fiind de câteva ori mai mare în Europa de Vest şi Centrală faţă de Europa de Sud Est. Mai grav este faptul că se preconizează o creştere a utilizării resurselor spre anul 2020; consumul familial pe cap de locuitor este în creştere în toate ţările europene, atingând în ţările din Europa de Vest şi Centrală un nivel de circa patru ori mai mare decât din Estul Europei.

Această situaţie este explicată de gradul de dezvoltare socioeconomic ale ţărilor respective, astfel, dacă în ţările mai sărace majoritatea populaţiei cheltuieşte puţin peste bunurile strict necesare, ţările dezvoltate îşi permit diferite tipuri de consum si confort. Consumul şi producţia, respectiv utilizarea resurselor implică seturi de activităţi în urma cărora rezultă deşeurile. Ciclul de viaţă al produselor de la extracţia resurselor la producţie şi consum, până la eliminarea deşeurilor este reprezentat în figura de mai jos (Fig.1.).

Ciclul de viaţă de la extracţie la producţie, consum şi deşeuri (Mediul în Europa la a patra evaluare,Nr. 1/2007,

După cum se observă, generarea fluxului de deşeuri este direct corelată cu activităţile de producţie si consum, fapt care nu poate fi evitat, însa se pune problema epuizării resurselor, a deteriorării mediului, şi mai ales a prosperităţii speciei umane. O utilizare durabilă a resurselor, evaluarea impactului asupra mediului a fiecărei activităţi antropice de la proiectarea produselor

până la eliminarea lor sub formă de deşeuri, şi revalorificarea acestora din urmă sub formă de

materie secundară şi energie sunt probleme ridicate la nivel global.

Problema deşeurilor poate fi mai bine abordata cu ajutorul metodelor ce cuprind toate etapele ciclului de viaţă ale deşeurilor, adică o abordare integrată, respectiv studiul deşeurilor de la generarea produselor pană la depozitarea lor ca deşeuri; („from cradle to grave”).