Ecologia

Curs
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Ecologie
Conține 4 fișiere: doc
Pagini : 16 în total
Cuvinte : 5992
Mărime: 33.65KB (arhivat)
Publicat de: Luana Micu
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Popov Elena

Extras din curs

1.Structura atmosferii

Atmosfera prezinta un invelis de gaze ce inconjoara pamintul si consta in principiul din N2 O2 .

Masa atmosf este ~5*10la19t ,ea are o structura stratificata cea mai joasa parte a atmosferii este troposfera ce se intinde pina la inaltimea aproximativ 10 -18 Km dupa troposfera pina la h=50Km se intinde strarul stratosfera

Intre 2 straturi in atmosfera exista strtul intermediar denumirea caruia este formata din 1 parte denumirii stratului precedent + pauza deci topopauza

Dupa straosfera pina la h=80Km se intinde a 3 strat mezosfera intre stratopauza

Dupa mezosfera pina la h =1000Km se intinde al 4 strat ionosfera intre ele mezopauza

Dupa ionosfera pina la h=2000Km se intinde al 5 strat exosfera intre ele ionopauza

Din exosfera gazele se imprastie in spatiul cosmic

Aerul feresc ai atmoserii are componenta determinata de gaze N2-78% O2-21% gaze inerte – 0.93% CO2-0.03% in afara de acestea substante in aer se mai contin vapori de apa si particule de praf de diferita provenienta in special si de cea cosmica .

Particulele de praf in atmosfera indeplinesc misiunea centrilor de condensare a vaporilor de apa .

2.Indicii normativi de bazza a mediului natural , concentratiile maxime admisibile si aruncarile sub daunatoare in atmosfera

Cei mai raspinditi indici norm de baza a mediului natur sunt concentratia maxima admisibila . Ele sunt stabilite in special pentru om si se masoara in ml/m3 . CMA e asa o concentratie ce nu influintiaza negativ asupra org uman cit mult nu s-ar fi gasit omul in conditii unde se respecta CMA insa el nu poate sa se gaseasca mai mult de 8 ore pe zi si 40 ore pe saptamina .

In ultimul timp a aparut si au fost stabiliti asa indici normativi de baza aruncarile maxime admisibile in atmosfera AMA si diversari max admisibile in bazine cu apa ADA . Pentru protejarea omului de influienta factorilor fizici (inpurificari de forma fizica ) sunt stabilite nivelurile max admisibile NMA . In cazul securitatii de radiatie se foloseste indicile doze max admisibile DMA

3.Surse de impurificari a atmosferii

In prezent in industrie sunt folosite practic toate elementele a sistemului periodc a lui mendeleev . Numai din contul arderiii carbunelui in instalatiile energetice in med incunjurator nimeresc halogeni de 8700 ori mai mult deci se capata din surse naturale, Ar de 125 ori mai mult Uran - 60 ori mai mult Beriliu -10 ori mai mult decit se capata din surse naturale .

a) transportul auta – arunca in aer foarte mult CO in caz cind se foloseste benzin etilat in gazele de esapament se mai contin Pb si compusii lui ca SO2 , NO2 , 3-4 benzoperina .Se mai contin si particole solide in forma de cenusa transportul auto e o sursa de zgomot si in mai mica masura e sursa de energie termica . Cel mai periculos fapt consta in aceea ca toate sub daunatoare nimeresc in aerul atm sunt la nivelul respiratiei noastre .

b) energetica – pentru a caracteriza influenta si asupra med amb sa ne referim la asa un ex:

o centrala termoelectrica ce foloseste intro ora ~ o mie t de carbune si 800t de O2 pentru ardere arunca in aer ~235 t CO2; ~220t vapori de apa ; ~35t SO2 ;~10t de NO2 ;~3,5t de cenusa

c) metalurgia –intreprinderile de metale feroase arunca in aer particule solide ce contin Fe, Mg , vanadiu si combustibil din cauza arderii incomplete . Prin topirea fontei si otelului se formeaza cantitati mari de SO2 iar interprinderile de metalurgia met neferoase arunca in aer sub daunatoare in dependenta de profilul acestor interprinderi . Pentru a determina corect prin ce sub daunatoare poate fi periculoase pentru mediu ambiant o interprindere ori alta e necesar sa cunoastem:

1) ce produce interprinderea (profilul)

2) din ce produce (mat prima)

3) cit produce (capacitatea)

4) ce procese tehnologice sunt folosite ,ce produse intermediare si ce deseuri au loc in cadrul acestor procese tehnologice

d)interprinderile de producere a materialelor de constructie asa ca uzinele de ciment , biton armat , var , argheze –arunca in aer particule de diversa provenienta

e) industria chimica- uzinele chimice impurifica mediul inconjurator in dependenta de profilul acestor interprinderi : uzinele de producere a H2SO4 arunca in aer SO2 si H2S .funigina nimereste in aer de la uzinele coxochimice . NO2 nimereste in atmosfera de la intreprinderile de producere a ingrasamintelor minerale azotice. Benzenul , acetonul , toluenul compusii Zn si Cr se formeaza de la uzinele de lacuri si vopsele

Clasificarea impurificarii dupa forme si grupe a influentii scaderii a gazelor de esapament

FORME

-Mecanice(cenusa)

-Chimice(CO,Pb,SO2,NO2,3-4 benzoperena )

-Fizice(zgomot vibratii si energia termica)

-Biologici

GRUPELE

-Materiale ( -Mecanice(cenusa)-Chimice(CO,Pb,SO2,NO2,3-4 benzoperena ))

-Energetice (-Fizice(zgomot vibrstii si energia termica)-Biologici)

4.Influenta substantelor daunatoare asupra org uman

Cele mai raspindite sub daunatoare ce nimeresc in mediul inconjurator sunt :

CO2,CO,SO2,NxOy,CnHm,H2S

Pentru toate sub sus numite exista o proprietate comuna : ataca caile respiratorii tot odata fiecare din aceste sub este caracterizata si prin influenta specifica.

CO-nimerind in org uman formeaza o sub stabila carboxihimoglobina , ea este rezultatul actiunii lui CO cu oxigenul din singe in asa fel se micsoreaza aprovizionarea org cu O2

CO2-influenta CO2 asupra org uman se reflecta in forma de efect de sera

SO2-influenta SO2 asupra arg uman depinde de concentratia lui daca ea e de la 16-32mg/m3 in acest caz este atacat invelisul mucilaginos a cailor de respiratie , iar daca concentratia e mai mare si atinge cifra 50mg/m3 si mai mult in acest caz este atacat invelisul mucilaginos ai vazului . daca omul permanent respira aer in care se contine SO2 chiar si-n cantitati mici poate fi provocata bromsita hronica care ulterior se transforma in astma

NxOy- nimerind in org uman provoaca o boala foarte grea emfizema – umflarea plaminilor NxOy distruge sistemul nervos – gaz de veselie ataca sistemul cardio vascular

Preview document

Ecologia - Pagina 1
Ecologia - Pagina 2
Ecologia - Pagina 3
Ecologia - Pagina 4
Ecologia - Pagina 5
Ecologia - Pagina 6
Ecologia - Pagina 7
Ecologia - Pagina 8
Ecologia - Pagina 9
Ecologia - Pagina 10
Ecologia - Pagina 11
Ecologia - Pagina 12
Ecologia - Pagina 13
Ecologia - Pagina 14
Ecologia - Pagina 15
Ecologia - Pagina 16

Conținut arhivă zip

  • Ecologia
    • Atmosfera si protectia ei de impuritati.doc
    • Bazele stiintifice a PMA.doc
    • Hidrosfera si protectia ei de impurificari.doc
    • Problemele principale si starea contemporana a protectiei mediului ambiant.doc

Alții au mai descărcat și

Hidrosfera și calitatea apei - c1

Locul hidrologiei şi hidrogeologiei între ştiinţele mediului Hidrologia – este disciplina care se ocupă de studiul proprietăţilor generale ale...

Hidrosfera și calitatea apei - c2

Bazinul hidrografic reprezintă domeniul scurgerii de suprafaţă, el fiind delimitat de cumpăna apelor de suprafaţă, care urmăreşte punctele de cotă...

Hidrosfera și calitatea apei - c3

Hidrograful şi graficul de durată şi frecvenţă a nivelurilor Nivel – cota (absolută sau relativă) a oricărui punct situat pe suprafaţa liberă a...

Hidrosfera și calitatea apei - c4

Râurile interioare – densitate medie a reţelei hidrografice – 0,5 km/km2, lungime totală 118.000 km. Gestionate de Administraţia Naţională Apele...

Hidrosfera și calitatea apei c6

Alimentarea râurilor, clasificarea după sursele de alimentare Regimul de alimentare al râurilor este influenţat de condiţiile climatice locale şi...

Hidrosfera și calitatea apei c7

Temperatura apelor curgătoare – este dependentă de o serie de factori: variaţiile de temperatură ale aerului; relieful; sursele de alimentare;...

Originea Apelor Subterane

ORIGINEA ŞI DISTRIBUŢIA GENERALĂ A APELOR SUBTERANE Originea apelor subterane şi distribuţia lor în cadrul hidrosferei subterane, de la nivelul...

Reciclarea Deșeurilor

Definiţii: - operaţiune de reprelucrare într-un proces de producţie a deşeurilor pentru scopul original sau pentru alte scopuri (Sursa: OUG...

Te-ar putea interesa și

Importanța Activităților Practice pentru Educația Ecologică la Ciclul Primar

INTRODUCERE În această lucrare am căutat să evidenţiez importanţa activităţilor practice pentru dobândirea unei educaţii ecologice temeinice, în...

Ecologia Sistemelor Antropice

Capitolul I Ecosistemele antropice in prezent si perspectiva Definire, componente si tipuri Sistemele antropizate sunt formate prin...

Evaluarea amprentei ecologice a consumului de alimente în municipiul Râmnicu Vâlcea

INTRODUCERE În introducerea lucrării de faţă s-a urmărit prezentarea scopului acestui studiu şi a importanţei temei alese, a motivării structurii...

Evoluția și perspectiva pieței produselor agroalimentare ecologice în România

INTRODUCERE Dacă ar fi sa definim agricultura ecologică în cel mai simplu mod, aceasta ar fi agricultura care furnizează consumatorilor alimente...

Studiu motivațiilor de cumpărare a produselor ecologice

INTRODUCERE - Material şi metode de cercetare Lucrarea de faţă reprezintă studiul motivaţiilor de cumpărare a produselor ecologice pe un eşantion...

Practicarea Pomiculturii Ecologice în Fermele Agroturistice

Capitolul-I. INTRODUCERE ÎN CULTURA ECOLOGICĂ 1.1Agricultura ecologică reprezintă ansamblul de măsuri și metode ce contribuie la realizarea unei...

Produse Ecologice

Motto: "Alimentele trebuie să fie medicamentele voastre şi medicamentele voastre să fie alimentele". – Hipocrate Introducere Produsele...

Tehnologia de Obținere a Zahărului din Culturi Ecologice de Sfeclă de Zahăr

I. TEHNOLOGIA ŞI TEHNICA ECOLOGICĂ În sens mai larg, în concepţia lui Mitsh W.J. şi Jorgensen S.E. (1989) tehnologia economică reprezintă...

Ai nevoie de altceva?