Ecologie și Protecția Mediului

Curs
9.6/10 (7 voturi)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 51 în total
Cuvinte : 17969
Mărime: 80.27KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Sef lucr. Dr. Ing. MANIU MARIA
Acest document conţine material didactic ce poate fi utilizat atît pentru predare a unui curs de ecologie cît şi ca suport didactic pentru studenţii ce urmează acest curs. UNIVERSITATEA BIOTERRA BUCURESTI

Cuprins

CAPITOLUL I

INTRODUCERE 2

ECOLOGIA: DE LA STIINTA LA CONSTIINTA 2

BAZELE STIINTIFICE ALE ECOLOGIEI SI PROTECTIEI MEDIULUI 3

SCURT ISTORIC AL DEZVOLTARII ECOLOGIEI CA STIINTA 4

DIRECTIILE DE CERCETARE SI RAMURILE ECOLOGIEI 5

CONCEPTE FUNDAMENTALE ALE ECOLOGIEI MODERNE 6

CONCEPTUL DE ECOSISTEM 7

COMPONENTELE SI CONFIGURATIA SPATIALA A ECOSISTEMELOR 9

STRUCTURA TROFICA A ECOSISTEMELOR 13

RETELELE, NIVELELE SI PIRAMIDELE TROFICE 15

FUNCŢIILE ŞI DINAMICA ECOSISTEMELOR 16

CIRCULAŢIA ENERGIEI ŞI MATERIEI ÎN ECOSISTEME 17

FLUXUL DE ENERGIE IN ECOSISTEME 18

CICLUL APEI 21

CICLUL AZOTULUI 23

CICLUL CARBONULUI 25

CICLUL FOSFORULUI 26

AUTOCONTROLUL ŞI STABILITATEA ECOSISTEMELOR 28

CAPITOLUL II 30

CALITATEA MEDIULUI AMBIANT 30

CRIZA MEDIULUI INCONJURATOR 31

SURSE SI CAI DE RASPANDIRE A POLUANTILOR 31

PRIORITĂŢI ALE ECONOMIEI MEDIULUI AMBIANT 34

POLUAREA ATMOSFEREI 36

SURSE DE POLUARE ATMOSFERICA 36

EFECTE DIRECTE SI INDIRECTE ALE POLUARII ATMOSFEREI 37

MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE A POLUARII ATMOSFERICE 39

POLUAREA ŞI DEGRADAREA SOLULUI 40

STRUCTURA SI CAUZELE DEGRADARII SOLULUI 41

EFECTE ECONOMICE SI SOCIALE ALE DEGRADARII SOLULUI 41

METODE SI MIJLOACE DE PROTECTIE A SOLULUI 43

POLUAREA APELOR 44

SURSE DE POLUARE A APEI 45

EFECTELE POLUARII APELOR 46

MASURI SI STRATEGII DE PREVENIRE A POLUARII APELOR 47

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 50

CUPRINS 51

CAPITOLUL I

Extras din document

INTRODUCERE

Ecologia: de la ştiinţă la conştiinţă

Ca în cazul multor discipline, numele şi definiţia conferite ecologiei, spun mult pentru cei chemaţi să îi cunoască continutul şi să-i pătrundă semnificaţiile.

In privinţa denumirii, termenul de ecologie s-a impus în atenţia opiniei publice occidentale mai ales după 1970, iar în Europa centrală şi de est cu precădere în ultimul deceniu. O serie de evenimente cu un puternic impact social precum celebrele „maree negre” ori accidente nucleare în frunte cu cel de la Cernobâl (26 aprilie 1986) au zguduit din inerţie opinia publică şi au introdus treptat ecologia în rândul preocupăilor individului şi comunităţilor. Se redescoperea astfel un concert şi un nume vechi de peste un secol. Crearea lui este atribuită biologului german Ernst Haeckel (1834-1919), iar data de naştere 1866, pe când acesta funcţiona ca profesor la Universitatea din Jena. De altfel, prima sa menţiune cu valoare de certificat de naştere se gãseşte într-o notã de la pagina 8 a lucrãrii “Generalle Morphologie der Organismen” (Berlin, 1866), sub forma: “ sekologie ştiinţa economiei, modului de viaţã, a raporturilor vitale eterne reciproce ale organismelor”. Construit precum termenul de economie, cel de ecologie derivă, în parte, din rădăcina indo-europeană weik, care desemneazã o unitate socială imediat superioarã casei şefului de familie. Această rădăcină a dat sanskritul veah (casă), latinul vicus (cartierul unui oraş, burg) şi grecul oikos (habitat, acasă). Ca atare sekologie a fost construit pe baza a două cuvinte greceşti: oikos şi logos (logia), (discurs). Etimologic deci, ecologia reprezintă ştiinţa habitatului, respectiv o ramură a biologiei care studiază interacţiunile dintre fiinţele vii şi mediul lor. Dar, evident, semnificaţiile sale au fost mult amplificate şi diversificate de-a lungul timpului.

Nomen certus, pater incertus?

Parafrazând un celebru dicton juridic latin (mater certus, pater incertus) şi despre ecologie se poate spune că dacă numele îi este general şi unanim recunoscut, paternitatea acestuia este încă discutatã.

Astfel, într-o lucrare a lui P.H. Ochsen (The world ecology, Nature, vol. 129, 1959) a fost lansatã ipoteza că paternitatea termenului de ecologie ar trebui atribuită filozofului şi scriitorului american Henry David Thorean (1817-1862), contemporan cu cu E. Haeckel. Filozof transcendentalist, acesta a fost totodată şi unul dintre cântãreţii vieţii în naturã. După cum se ştie, transcedentalismul, ilustrat mai ales de filozoful Ralph Waldo Emerson (1803-1882), este o filozofie impregnată de panteism în care natura e percepută deopotrivã ca un mijloc de uniune cu Dumnezeu şi ca o sferă imperfectă unde se cuvine “transcede”. În societatea timpului, adepţii unei asemenea concepţii erau percepuţi ca nişte nonconformişti. Astfel, în cartea sa “Walden, sau Viaţa în pădure” H. D. Thoreau reconstituie experienţa reîntoarcerii sale pe pământ, care a durat peste doi ani: “m-am dus în pădure întrucât am vrut să trăiesc fără grabă să fac faţă numai forţelor esenţiale ale vieţii, să descopăr ceea ce aceasta poate să mă înveţe, sfârşind să constat, la ora morţii mele, că nu am învins-o”.

Această experienţă apropiată multor “expediţii” ecologiste actuale explică, în mare parte, eroarea de descifrare comisă în 1958 de editorii corespondenţei lui Thoreau. Astfel, aceştia au citit, din greşealã “ecology” (ecologie) acolo unde scriitorul-filozof scrisese “geology” (geologie) într-o scrisoare datatã 1 ianuarie 1858 şi adresată varului său G. Thatcher.

BAZELE SIINTIFICE ALE ECOLOGIEI SI PROTECTIEI MEDIULUI

Scurt istoric al dezvoltării ecologiei ca ştiinţă

Ecologia a luat naştere in a doua jumătate a secolului XIX ca urmare a unor necesitaţi economice ale societaţii umane. In acestă perioadă industria şi agricultura s-au dezvoltat vertiginos atrăgand după sine apariţia unor probleme majore legate de mediu. Astfel, exploatarea neraţională a resurselor naturale, defrişarea pădurilor in avantajul creşterii suprafeţelor agricole, creşterea demografică a populaţiei umane şi dezvoltarea intensivă a industriei, au dus la modificarea substanţială a climei şi solului.

In acest context a apărut necesitatea soluţionării problemelor legate de ameliorarea solurilor degradate, s-a impus nevoia studierii relaţiilor dintre plante şi sol, precum şi a multiplelor probleme legate de protejarea mediului înconjurător în vederea menţinerii sănătaţii omului şi asigurării vieţii pe Terra.

Termenul de „ecologie” a fost definit pentru prima data in anul 1866 de către zoologul german Ernst Haeckel drept „domeniul investigării şi cunoaşterii tuturor relaţiilor animalelor cu mediul lor anorganic şi organic de viaţă”. Din acest punct de vedere etimologic, termenul are inţelesul de ştiinţa care abordează studiul fiinţelor vii „acasă la ele”, definiţie care derivă din inţelesul de ştiinţă care abordeazăa studiul fiinţtelor vii „acasă la ele”, definiţie care derivă din inţelesul cuvintelor de origine greacă oikos (cu intelesul de casă, loc de viaţa sau loc de trai) şi logos (cu semnificaţia de stiinţa sau studiu). Pornind de la originea sa, se poate spune ca ecologia este stiinţa despre gospodărirea naturii.

Preview document

Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 1
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 2
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 3
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 4
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 5
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 6
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 7
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 8
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 9
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 10
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 11
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 12
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 13
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 14
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 15
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 16
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 17
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 18
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 19
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 20
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 21
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 22
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 23
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 24
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 25
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 26
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 27
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 28
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 29
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 30
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 31
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 32
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 33
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 34
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 35
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 36
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 37
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 38
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 39
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 40
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 41
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 42
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 43
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 44
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 45
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 46
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 47
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 48
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 49
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 50
Ecologie și Protecția Mediului - Pagina 51

Conținut arhivă zip

  • Ecologie si Protectia Mediului.doc

Alții au mai descărcat și

Starea Padurilor din Romania. Efecte Majore ale Defrisarilor in Masa

I. SITUATIA PADURILOR IN ROMANIA. Romania avea in 1800, 8.5 mil. Ha de padure, adica 35-45% din teritoriu, suprafata care s-a redus, continuu,...

Tehnici de Protecție a Mediului în România

Introducere Evoluţiile generale înregistrate în ultimile decenii au determinat un proces amplu de formare şi afirmare a unei ramuri noi, distincte...

Strategii si Politici de Mediu in Contextul Integrarii in UE - Studiu de Caz - Romania

I. Scurta prezentare a politicii de mediu a Uniunii Europene Legislaţia europeană este o noutate absolută pe plan internaţional. Este pentru prima...

Particularitățile poluării mediului marin în cadrul accidentului naval Erika

INTRODUCERE În această lucrare este analizată şi dezbătută o problemă deosebit de importantă în transportul maritim – particularităţile poluării...

Metode Noi de Tratare a Deseurilor

I.1 Metode alternative Abstract: Diversele metode utilizate în mod frecvent pentru tratarea deşeurilor periculoase provenite din activităţile...

Poluarea Apelor cu Produse Petroliere

ARGUMENT Apa este un factor indispensabil vieţii. De aceea, în jurul surselor de apă s-a dezvoltat o diversitate de biocenoze şi chiar civilzaţia...

Casa Ecologică

1.INTRODUCERE În ultimele decenii ale acestui secolul, pe plan european s-au luat o serie de măsuri pentru stoparea risipei resurselor naturale şi...

Protectia Mediului

1.Motivarea alegerii domeniului ‘’protectia mediului’’ Am ales domeniul ‘’protectia mediului’’ pentru ca in prezent este unul dintre cele mai mari...

Ai nevoie de altceva?