Ecosistemul recifelor de corali

Ce sunt recifele de corali?

Recifele de corali sunt structuri subacvatice mari care se găsesc în apele oceanelor tropicale din întreaga lume. Acestea sunt unele dintre cele mai diverse și mai valoroase ecosisteme de pe pământ. Recifele de corali susțin mai multe specii decât orice alt ecosistem marin și se estimează că acoperă o suprafață de peste 284.000 de kilometri pătrați. Spre exemplu, Marea Barieră de Corali din Australia este cel mai mare recif de corali și se întinde pe peste 2400 de kilometri și susține 100 de specii de meduze, 1625 de tipuri de pești, 133 de soiuri de rechini și peste 30 se specii de balene și delfini.

Recifele de corali nu sunt plante, ci formațiuni de animale extrem de minuscule numite polipi, care secretă calculi pentru a forma un schelet dur. Aceste nevertebrate trăiesc de obicei în colonii de mai mulți indivizi identici, mai pe urma se unesc și devin recife.

Recifele de corali oferă un habitat și un adăpost pentru milioane de specii dar și protejează coastele de efectele distructive ale valurilor uriașe și al furtunilor tropicale, de asemenea, controleaza cat de mult dioxid de carbon se afla in ocean. Anatomia unui coral

Structura și modul de hrănire al coralilor

Un recif de corali este compus din carbonat de calciu sau calcar. Acesta este absorbit din apă de către coloniile de polipi și alge coraline. Cea mai mare parte a fundației de bază a recifului este moartă, formată din staruri de schelete de corali așezate unele peste altele. Coralii au un corp simplu, radial simetric, cu o singură deschidere care servește ca gură, dar și ca anus.

Corpul este alcătuit din două straturi de celule, separate print-un strat cu o consistență de jeleu, și are organe interne. Aceștia conțin niște celule specializate înțepătoare numite nematociste pe tentaculele lor retractabile care sunt folosite pentru capturarea hranei.

Coralii își iau culorile de la niște alge numite Zooxanthellae care trăiesc în țesuturile coralilor într-o relație endosimbiotică. Aceste alge oferă hrană esențială pentru supraviețuirea coralilor. Coralii mănâncă și prin prinderea unor animale plutitoare minuscule numite zooplanctoni. Noaptea, polipii de corali ies din scheletele lor pentru a se hrăni, cu ajutorul tentaculelor lor lungi, astfel prada este trasă in gura polipilor și digerată în stomac. Atunci când coralii devin “stresați” din cauza anumitor factori precum poluarea și creșterea temperaturii apei își evacuează algele, acest fenomen numindu-se “albirea coralilor”. Din cauza acestui fenomen coralii își pierd culoarea, încep să moară de foame și devin vulnerabili la bolile coralilor, astfel afectează milioane de specii marine și comunitățile de coastă. Dacă temperatura apei rămâne ridicată, coralii nu vor lăsa algele înapoi în structura lor astfel murind în cele din urmă.

Un studiu spune că s-a pierdut deja jumătate din reciful de corali în ultimii 30 de ani, iar dacă nu reducem poluarea cu carbon și nu limităm temperatura globală copiii născuți astăzi ar putea fi ultima generație care va vedea recifele de corali.