Extras din document
ECOTURISMUL – PRINCIPALA FORMĂ A TURISMULUI DURABIL
Dezvoltarea durabilă nu este doar o modă, ci o necesitate impusă, pe de o parte,
de nivelul înalt de dezvoltare la care au ajuns unele state, iar pe de altă parte, de
rămânerea în urmă a economiei multor altor state.
De la apariţia sa, în 1987, conceptul dezvoltării durabile a pătruns în toate
domeniile vieţii economice şi sociale: de la agricultură durabilă până la transport durabil
şi turism durabil.
Prin activitatea conjugată dintre UICN – Uniunea Internaţională de Conservare a
Naturii, WWF – Federaţia Mondială pentru Ocrotirea Naturii, PNABE – Federaţia
Europeană a Parcurilor Naţionale şi Naturale, încă din 1991, s-a definit conceptul de
turism durabil: „dezvoltarea tuturor formelor de turism, managementul şi
marketingul turistic care să respecte integritatea naturală, socială şi economică a
mediului, cu asigurarea exploatării resurselor naturale şi culturale şi pentru
generaţiile viitoare”1. Din această definiţie rezultă că orice formă de turism trebuie să
respecte principiile dezvoltării durabile, plecând de la ecoturism, turism verde şi turism
rural, până la turismul de afaceri sau cel automobilistic.
1. Turismul şi mediul
Un număr tot mai mare dintre cei implicaţi, sub o formă sau alta, în activităţile de
turism sunt conştienţi de efectele provocate de dezvotarea turistică, de impactul acestor
activităţi asupra populaţiei şi ambiantului. În ultimii ani, deceniile nouă şi zece ale
secolului XX, s-a urmărit ca expansiunea turismului să se realizeze echilibrat, în
conformitate cu standardele care garantează păstrarea echilibrului ecologic şi evită
suprasolicitarea resurselor, poluarea şi orice alte impacte negative asupra mediului.
Noţiunea de impact presupune analiza relaţiei turist - resursa turistică -
produs turistic, care se desfăşoară de la simpla vizitare a unui obiectiv turistic, până la
asigurarea pachetului de servicii şi acţiuni turistice, menite să pună în valoare obiectivul
respectiv.
Impactul asupra unei zonei turistice este dat de:
• cadrul natural şi varietatea potenţialului turistic;
• existenţa unei infrastructuri generale, care asigura circulaţia, accesul şi
informarea;
• prezenţa unor structuri turistice de cazare, alimentaţie publică, agrement.
Aceste elemente definitorii ale turismului determină mai multe tipuri de impact,
care pot îmbrăca forme pozitive sau negative de manifestare.
1 Istrate, I, Bran, F., Roşu, A.G. – Economia turismului şi mediului înconjurător, Ed. Economică, Bucureşti,
1996, p. 258.
--
Impactul politic
Este determinat de poziţia în politica turistică a guvernului privitoare la industria
ospitalităţii, care pentru cazul României considerăm că ar trebui să aibă următoarele
direcţii:
• turismul fiind un sector prioritar al economiei ar trebui să se dezvolte în viitor cu
sprijinul statului;
• folosirea în mod optim a resursele naturale, culturale, ale teritoriului naţional, cu
asigurarea protecţiei acestora;
• ridicarea calităţii amenajărilor turistice şi a serviciilor turistice şi prin îmbunătăţirea
politicii de resurse umane;
• modernizarea infrastructurii generale şi extinderea ei în folosul dezvoltării
turismului;
• rolul şi dimensiunea sectorului privat în turism trebuie să fie mărite considerabil.
În cele ce urmează vom face o analiză a tipurilor de impact. Existenţa şi evoluţia
omului, a societăţii în ansamblul său sunt determinate de calitatea mediului. În acest
sens mediul, definit prin totalitatea factorilor naturali şi a celor creaţi prin activităţile
umane aflaţi în strânsă interacţiune, influenţează echilibrul ecologic, determină condiţiile
de viaţă, de muncă şi perspectivele dezvoltării societăţii
Desfăşurarea eficientă a activităţilor turistice presupune existenţa unui mediu
înconjurător adecvat, având calităţi superioare atât în privinţa condiţiilor naturale, cât şi a
celor create de om. Printre motivaţiile turistice un loc tot mai însemnat revine nevoii de
destindere, de recreere, de odihnă activă într-un mediu agreabil, cu o natură nealterată:
aer curat, apă, soare, zăpadă, linişte, peisaje reconfortante. Altfel spus, mediul şi
calitatea acestuia reprezintă condiţia fundamentală a desfăşurării activităţilor turistice.
Amenajarea şi valorificarea prin turism a naturii şi a valorilor culturale, fără
discernământ şi la întâmplare, pot produce în timp şi spaţiu efecte defavorabile asupra
tuturor componentelor de mediu.
Impactul social
Se manifestă prin influenţa pe care o are turismul asupra modului de viaţă
tradiţional al locuitorilor unei zone, asupra lărgirii orizontului lor spiritual şi profesional. În
condiţiile în care modul de viaţă socio-economic are tot mai acute tendinţe de
generalizare şi uniformizare, păstrarea unor elemente cu specific tradiţional, vor ocupa
un loc important în viitorul aşezărilor incluse în activităţi turistice.
Acestea reprezintă căile de păstrare a unei identităţi socio-culturale, de dobândire
a unei personalităţi distincte în cadrul turistic local, naţional şi chiar mondial. Această
valorificarea prin turism a patrimoniului natural şi cultural al unei zonei turistice prezintă,
în plan social, atât un impact pozitiv, cât şi unul negativ.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Ecoturism.pdf