Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor

Curs
6/10 (4 voturi)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 59 în total
Cuvinte : 22858
Mărime: 774.34KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Emilia Dunca
UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI Facultatea de Mine Specializarea: Controlul şi Monitorizarea Calităţii Mediului Înconjurător

Cuprins

INTRODUCERE

Există ideea întrucâtva greşită ca industria şi evacuările de ape uzate orăşeneşti sunt principalii factori de poluare care afectează sănătatea oamenilor şi a naturii. Însă, în ultimul timp, datele care provin din monitorizarea calităţii apelor, aerului şi solului indică prezenţa substanţială a numeroase elemente chimice periculoase şi produşi toxici care provin din agricultură şi care se regăsesc şi în produsele alimentare. Agricultura a devenit în timp o sursă importantă şi permanentă de poluare a mediului şi în special a apelor. În condiţiile dezvoltării agriculturii, a producţiei agricole şi implicit a dezvoltării rurale, apare o legitimă întrebare: poate fi susţinută aceasta creştere fără a aduce prejudicii mediului şi sănătăţii umane?. Această dificilă problemă a fost abordată cu ajutorul conceptului de agricultură durabilă, a cărei promovare este un proces complex, laborios şi costisitor. În acest scop este necesar să fie atinse şapte obiective principale:

1. asigurarea creşterii producţiei agricole cu luarea în considerare a conservării şi protejării resurselor naturale regenerabile;

2. asigurarea cerinţelor esenţiale ale oamenilor în contextul dezvoltării rurale;

3. protejarea sănătăţii oamenilor şi a mediului;

4. asigurarea unei noi calităţi a proceselor de creştere a producţiei;

5. asigurarea conservării şi sporirii rezervelor de resurse;

6. asigurarea unei restructurări tehnologice şi menţinerea sub control a posibilelor riscuri;

7. asigurarea măsurilor de reglementare juridică, de aplicare a cercetării ştiinţifice şi dezvoltare a serviciilor de informare, instruire şi formare a fermierilor şi exploatanţilor agricoli.

Prin dezvoltarea şi implementarea unor planuri şi programe integrate, a unor bune practici agricole ecologic valabile şi a unor măsuri de evaluare şi monitorizare se pot atinge în mare parte obiectivele enumerate mai sus.

În ceea ce priveşte bunele practici agricole, acestea trebuie sa se situeze pe baze noi, fundamentate pe cele mai noi cunoştinte ştiintifice şi tehnologii de producţii. În acest scop a apărut necesitatea elaborării şi utilizării unor coduri de bune practici agricole care sa fie la îndemana oricărui producător agricol şi care să indice clar, prin metode şi practici prietenoase mediului, căile de reducere a poluării şi degradării calităţii apelor şi solului, de realizare a unei agriculturi mai

eficiente dar în acelaşi timp ecologice şi de obţinere a unor producţii rentabile în deplină siguranţă alimentară.

Unul din cele mai importante scopuri ale codului este asigurarea protecţiei apei, element esenţial vital oricărei forme de viaţă, a cărei calitate şi cantitate asigură calitatea şi cantitatea producţiei agricole, dar care în acelaşi timp este foarte vulnerabilă în faţa activităţilor agricole de orice fel.

CUPRINS

Introducere

Noţiuni introductive privind degradarea terenurilor

Capitolul 1: Aplicarea fertilizanţilor cu azot

1.1. Cantităţi aplicate, luate în considerare rezervele din sol

1.2. Epoca şi tehnicile de aplicare; perioade improprii pentru aplicarea fertilizanţilor şu azot

1.2.1. Epoca de aplicare a fertilizanţilor cu azot

1.2.1.1. Culturi semănate în toamnă.

1.2.1.2. Culturi de primăvară-vară

1.2.1.3. Culturi perene

1.2.2. Tehnici de aplicare a fertilizanţilor

1.2.2.1. Ingrăşăminte chimice

1.2.2.2. Ingrăşăminte organice

1.3. Cazuri specifice

1.3.1. Aplicarea fertilizanţilor pe terenuri înclinate

1.3.2. Aplicarea fertilizanţilor pe terenuri adiacente cusurilor de apă şi a captărilor de apă potabilă

1.3.3Aplicarea fertilzanţilor pe terenuri saturate de apă, inundate, îngheţate sau acoperite cu zăpadă

Capitolul 2: Aplicarea fertilizanţilor cu fosfor

Capitolul 3: Aspecte de management al terenurilor agricole in ceea ce priveşte dinamica azotului

3.1. Principii generale

3.2. Rotaţia culturilor şi culturi consecutive

3.3. Culturi permanente

Capitolul 4: Prevenirea poluării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane cauzate de fertilizanţi in cazul irigaţiilor şi udărilor

Capitolul 5: Planuri de fertilizare şi registrul evidenţei utilizării fertilizanţilor in exploataţiile agricole

Capitolul 6: Măsuri şi lucrări de conservare şi imbunătăţire a calităţii solului

6.1. Eroziune

6.2. Tasare

6.3. Structura solului

Extras din document

Noţiuni introductive privind degradarea terenurilor

1. Degradarea terenului şi factorii care o determină

În natură acţionează factori care duc la diminuarea sau anularea însuşirilor de fertilitate a solului. Acţiunea negativă a acestora poate duce la distrugerea completă a stratului de sol şi afectarea chiar şi a rocii mame.

Fenomenele sau procesele care duc la diminuarea sau anularea fertilităţii solului, respectiv a capacităţii productive a terenului, se definesc ca fenomene sau procese de degradare. Terenurile rezultate în urma acţiunii fenomenelor sau proceselor de degradare se definesc ca terenuri degradate.

În funcţie de modul de distrugere a capacităţii productive a solului şi de factorii principali care determină aceasta, se disting următoarele tipuri principale de fenomene de degradare a terenului:

a) Fenomene de eroziune. Acestea constau din desprinderea şi îndepărtarea din loc a particulelor de sol sau rocă de către agenţii geografici externi, cum ar fi apa şi vântul. Fenomenele se definesc ca:

- eroziune produsă de apă sau eroziune pluvială;

- eroziune produsă de vânt sau eroziune eoliană.

b) Fenomene de deplasare a terenului sau pornituri. Acestea constau în deplasarea unor mase de pământ pe pante sub acţiunea gravitaţiei, favorizată de o serie de alţi factori cum sunt: umezirea excesivă a unor mase de pământ sau a unor suprafeţe de alunecare, dispariţia sprijinului de bază, ş.a.

c) Fenomene de salinizare. Acestea constau din acumularea în exces a unor săruri solubile în sol, care îngreunează sau împiedică dezvoltarea unui covor vegetal, natural sau cultivat, util.

d) Fenomene de înmlăştinare. Aceste constau în acumularea în permanenţă a apei în sol.

e) Fenomene de degradare antropică. Degradarea terenului este produsă şi prin activitatea directă a omului, chiar dacă aceasta are o importanţă şi necesitate economică.

f) Fenomene care au ca şi consecinţă terenuri cu deficit de apă.

2. Terenuri degradate antropic

Procesele de degradare a terenului la care degradarea este produsă de factori naturali cum sunt: apa în deplasare pe versanţi sau vântul, în cazul proceselor de eroziune, gravitaţia împreună cu apa de infiltraţie în cazul deplasărilor de teren, excesul de apă din sol, sărurile solubile în sol etc. La toate aceste procese, omul poate să aibă o influenţă importantă asupra declanşării şi intensităţii de desfăşurare. De cele mai multe ori influenţa omului este prezentă. Aceasta este însă o influenţă indirectă putând să i se determine atât sensul negativ cât şi sensul pozitiv. Astfel, prin distrugerea vegetaţiei forestiere în zonele cu pante mari, urmată de mobilizarea solului pentru culturi agricole, mai ales pentru plante prăşitoare, se favorizează producerea unor scurgeri mari ale apei din precipitaţii pe versanţi şi respectiv declanşarea şi desfăşurarea unor intense procese de eroziune. Din contră, dacă pe terenuri afectate de procese de eroziune se execută lucrări de combatere, îndeosebi fixarea solului cu ajutorul vegetaţiei forestiere, se favorizează reţinerea apei pe versanţi, se micşorează viteza scurgerilor şi diminuează până la stopare procesului de eroziune.

În ambele cazuri, prin activitatea sa, factorul uman a favorizat sau a diminuat acţiunea de eroziune a apei fără a interveni direct asupra procesului de degradare a terenului.

Sunt cazuri când prin activitatea pe care o desfăşoară, omul produce direct degradarea terenului, respectiv distruge sau diminuează capacitatea productivă a solului. Dintre activităţile umane, care duc la degradarea terenului sunt cele legate de exploatările miniere, cele de construire a instalaţiilor rutiere de transport, de amplasare şi funcţionare a diverselor instalaţii industriale etc. În toate aceste cazuri solul fertil este distrus sau înlăturat pe cale manuală sau cu utilaje (buldozere, excavatoare etc.) sau este acoperit de depozite de rocă sau diverse deşeuri fără fertilitate sau cu fertilitate foarte redusă.

Preview document

Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 1
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 2
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 3
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 4
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 5
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 6
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 7
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 8
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 9
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 10
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 11
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 12
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 13
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 14
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 15
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 16
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 17
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 18
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 19
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 20
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 21
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 22
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 23
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 24
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 25
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 26
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 27
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 28
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 29
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 30
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 31
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 32
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 33
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 34
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 35
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 36
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 37
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 38
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 39
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 40
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 41
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 42
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 43
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 44
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 45
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 46
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 47
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 48
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 49
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 50
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 51
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 52
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 53
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 54
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 55
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 56
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 57
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 58
Fertilizarea Solurilor și Folosințele Terenurilor - Pagina 59

Conținut arhivă zip

  • Fertilizarea Solurilor si Folosintele Terenurilor.pdf

Alții au mai descărcat și

Poluarea Solului cu Ingrasaminte Chimice - Salsig

Introducere Solul reprezintă în primul rând mediul de dezvoltare al plantelor şi resursa de bază pentru viaţa animalelor şi oamenilor....

Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole

1. Sisteme de agricultura În ultimele decenii, în literatura de specialitate agronomica abunda termeni ca cei de sistem, ecosistem, sistem...

Politici Privind Protecția Solului în România

POLITICI PRIVIND PROTECŢIA SOLULUI ÎN ROMÂNIA 1. INTRODUCERE Solul este definit ca stratul de la suprafaţa scoarţei terestre. Este format din...

O Noua Metoda Moderna de Colectare Selectiva a Deseurilor

1. Date generale ale proiectului 1.1 Titlu proiectului O noua metoda moderna de colectarea selective a deseurilor 1.2 Scopul proiectului...

Influenta Pesticidelor Asupra Organismelor

CAP.1. Pesticidele.Ce sunt pesticidele? In ultimele decenii,substantele antidaunatoare si fertilizatoare constituie una dintre categoriile cele...

Tehnologii Agroambientale și Calitatea Solurilor

INTRODUCERE Cadastrul general este sistemul unitar şi obligatoriu de evidenţă tehnică, economică şi juridică prin care se realizează descrierea şi...

Proiectarea unei Statii de Compostare a Dejectiilor Animaliere Provenite de la Ferma Zootehnica SC Bovina SRL

Proiect “Proiectarea unei statii de compostare a dejectiilor animaliere provenite de la ferma zootehnica S.C.Bovina S.R.L.“ Beneficiar S.C....

Poluarea Solului

1.1. Solul – definiţie Solul – este format din continente şi insule, nu constituie numai suport pentru desfăşrarea vieţii omului şi a mai multor...

Ai nevoie de altceva?