Fiziologie

Curs
9/10 (1 vot)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 82 în total
Cuvinte : 34559
Mărime: 2.51MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf. Univ. Dr. Margareta Grudnicki
UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA FACULTATEA DE SILVICULTURA suport de curs

Extras din document

CAPITOLUL I

CELULA VEGETALA

1.1. Definitie, forma, dimensiuni

Celula (gr. cytos – cavitate) este unitatea morfo-functionala fundamentala

elementara a materiei vii, fiind caracterizata prin doua procese, asimilatia si

dezasimilatia, care stau la baza metabolismului celular. Celula este un sistem biologic

deschis caracterizat prin autoreglare, autoconservare si autoreproducere.

În decursul evolutiei, celula vegetala si-a conturat o structura proprie cu o

organizare subcelulara complexa, fiecare functie fiind îndeplinita de un anumit organit

sau complex de organite cu structuri proprii.

În functie de organizarea structurala si functionala a celulelor organismele se

împart în procariote si eucariote. La procariote (bacterii purpurii, alge albastre-verzi),

celula nu are diferentiat un nucleu adevarat si alte organite citoplasmatice. La eucariote

celula reprezinta un sistem organizat, extrem de complex, capabil sa sintetizeze

substantele necesare cresterii si reproducerii organismelor vii, cu specializare morfofunctionala

sub forma de tesuturi si organe cu rol specializat subordonate organismului

ca un întreg..

Forma celulelor vegetale este foarte variata, fiind determinata de originea

celulei, functia îndeplinita, pozitia acesteia în tesut sau organ si factorii de mediu.

plantele inferioare unicelulare, care traiesc izolat, au forma sferica, ovala, cilindrica,

eliptica, cubica; la plantele superioare, datorita presiunii reciproce dintre celule, actiunii

factorilor externi si functiilor pe care le îndeplinesc, celulele pot fi stelate, reniforme,

fusiforme, poliedrice, sferice, halteriforme s.a.

Diversitatea formelor celulare determina încadrarea lor în:

- celule parenchimatice (izodiametrice), cu cele trei dimensiuni egale sau cu

lungimea de cel mult trei ori mai mare fata de latime, ele intra în structura

meristemelor, parenchimurilor asimilatoare, de rezerva, aerifere, de

absorbtie, secretoare;

- celule prozenchimatice (heterodiametrice), care au o dimensiune de cel

putin patru ori mai mare decât celelalte doua si intra în structura tesuturilor

conducatoare, a tesuturilor mecanice, a tesuturilor secretoare (laticifere), a

tesuturilor absorbante – perisorii absorbanti;

- idioblaste (celule în forma de T, din mezofilul frunzelor de ceai (Thea

sinensis), celule secretoare din frunzele de dafin (Laurus nobilis), celule

taninifere);

Dimensiunile celulelor. Determinata de originea celulelor, de functiile ce le

îndeplinesc, de mediul în care se dezvolta, variaza între 10-100 μm, ce pot fi observate

numai la microscop. Exista si celule mari. Vizibile cu ochiul liber – celulele din

parenchimurile de rezerva de la citrice, perisorii absorbanti, hifele unor ciuperci de 2-3

cm. Unele plante, cum sunt teiul (Tilia sp.), prezinta fibre liberiene de 10 cm, iar unele

traheide la plantele lemnoase pot avea 3-5 m.

1.2. Structura celulei vegetale

În general celula vegetala este alcatuita din constituenti diferiti, inclusi într-o

masa fundamentala semifluida ce formeaza împreuna protoplastul, protejat de peretele

celular. Constituentii celulei vegetale se încadreaza în doua categorii : constituenti vii

ce alcatuiesc protoplasma (citoplasma, nucleul, plastidele, reticulul endoplasmatic,

mitocondriile, ribozomii, plastidele, dictiozomii, lizozomii si constituenti nevii ce

alcatuiesc paraplasma (peretele celular, vacuole, incluziuni ergastice) (fig.1).

Fig. 1. Schema celulei vegetale

N – nucleu cu cromatina si doi nucleoli

V – vacuole; M – mitocondrii; P – plastide;

C – citozomi; ER – reticul endoplasmatic;

L – picaturi de lipide (din Murariu, 2002, dupa Tarhon, 1992).

1.2.1. Constituentii vii

Citoplasma. La microscopul optic, citoplasma sau plasma celulara este o masa

transparenta, incolora, omogena, la microscopul electronic apare ca o masa heterogena

alcatuita din hialoplasma, membrane, organite citoplasmatice.

- hialoplasma (gr. hyalos – sticla) este o masa transparenta, omogena. Din punct

de vedere chimic este alcatuita din: apa, substante minerale, proteine, lipide,

nucleoproteine, glucide, aminoacizi, vitamine, hormoni. Din punct de vedere fizic este

un sistem coloidal ce poate prezenta starea de sol, prin prezenta proteinelor globulare si

starea de gel, data de prezenta proteinelor fibrilare.

Nucleul este cel mai important organit celular, majoritatea celulelor fiind

uninucleate, rar, binucleate sau multinucleate. Forma nucleului poate fi: sferica sau

ovala, rar, fusiforma. La celulele tinere are o pozitie centrala, iar la cele mature

periferica. Prezinta un învelis dublu membranar cu pori si structura complexa. În

interior se disting: nucleoplasma (carioplasma), în strânsa legatura cu membrana prin

pori. În cursul interfazei celulare prezinta ADN asociat cu proteine histonice, formând

nucleozomii, care alcatuiesc împreuna cu proteinele nonhistonice, cromatina. Se disting,

tot în interfaza si nucleolii, structuri specializate în sinteza de ARN ribozomal si

formarea ribozomilor. Functia fiziologica a nucleului consta în depozitarea informatiei

genetice în ADN. El participa si la formarea membranelor, în diferentierea celulelor si

cicatrizarea ranilor.

Reticulul endoplasmatic reprezinta un sistem de canalicule tubuloase, simple

sau ramificate ce stabilesc legatura dintre diferite componente ale celulei sau cu alte

celule si poate fi neted sau rugos, când prezinta pe suprafata sa ribozomi. Reticulului

endoplasmatic are rol în sinteza si transportul unor substante în celula, iar prin

intermediul plasmodesmelor participa la legaturile intercelulare.

Mitocondriile (gr. mitos – fir si chondrion – sâmbure) sunt organite cu rol

energetic. Prezinta o membrana dubla fosfolipo-proteica si au rol, în respiratia celulara,

în mitocondrii are loc degradarea acidului piruvic în ciclul Krebs, reprezentând “uzinele

energetice” ale celulei. Mitocondriile contin ADN ceea ce îi confera posibilitatea

sintezei substantelor proteice proprii. (fig.2)

Ribozomii sau granulele lui Palade (E. Palade – cercetator român, laureat al

premiului Nobel, 1974) sunt formatiuni sferice libere sau atasate de reticulul

endoplasmatic si au rol în sinteza proteinelor. Sunt alcatuiti din ioni de calciu si

magneziu, ARN, ribonucleaza si proteinaza.

Preview document

Fiziologie - Pagina 1
Fiziologie - Pagina 2
Fiziologie - Pagina 3
Fiziologie - Pagina 4
Fiziologie - Pagina 5
Fiziologie - Pagina 6
Fiziologie - Pagina 7
Fiziologie - Pagina 8
Fiziologie - Pagina 9
Fiziologie - Pagina 10
Fiziologie - Pagina 11
Fiziologie - Pagina 12
Fiziologie - Pagina 13
Fiziologie - Pagina 14
Fiziologie - Pagina 15
Fiziologie - Pagina 16
Fiziologie - Pagina 17
Fiziologie - Pagina 18
Fiziologie - Pagina 19
Fiziologie - Pagina 20
Fiziologie - Pagina 21
Fiziologie - Pagina 22
Fiziologie - Pagina 23
Fiziologie - Pagina 24
Fiziologie - Pagina 25
Fiziologie - Pagina 26
Fiziologie - Pagina 27
Fiziologie - Pagina 28
Fiziologie - Pagina 29
Fiziologie - Pagina 30
Fiziologie - Pagina 31
Fiziologie - Pagina 32
Fiziologie - Pagina 33
Fiziologie - Pagina 34
Fiziologie - Pagina 35
Fiziologie - Pagina 36
Fiziologie - Pagina 37
Fiziologie - Pagina 38
Fiziologie - Pagina 39
Fiziologie - Pagina 40
Fiziologie - Pagina 41
Fiziologie - Pagina 42
Fiziologie - Pagina 43
Fiziologie - Pagina 44
Fiziologie - Pagina 45
Fiziologie - Pagina 46
Fiziologie - Pagina 47
Fiziologie - Pagina 48
Fiziologie - Pagina 49
Fiziologie - Pagina 50
Fiziologie - Pagina 51
Fiziologie - Pagina 52
Fiziologie - Pagina 53
Fiziologie - Pagina 54
Fiziologie - Pagina 55
Fiziologie - Pagina 56
Fiziologie - Pagina 57
Fiziologie - Pagina 58
Fiziologie - Pagina 59
Fiziologie - Pagina 60
Fiziologie - Pagina 61
Fiziologie - Pagina 62
Fiziologie - Pagina 63
Fiziologie - Pagina 64
Fiziologie - Pagina 65
Fiziologie - Pagina 66
Fiziologie - Pagina 67
Fiziologie - Pagina 68
Fiziologie - Pagina 69
Fiziologie - Pagina 70
Fiziologie - Pagina 71
Fiziologie - Pagina 72
Fiziologie - Pagina 73
Fiziologie - Pagina 74
Fiziologie - Pagina 75
Fiziologie - Pagina 76
Fiziologie - Pagina 77
Fiziologie - Pagina 78
Fiziologie - Pagina 79
Fiziologie - Pagina 80
Fiziologie - Pagina 81
Fiziologie - Pagina 82

Conținut arhivă zip

  • Fiziologie.pdf

Alții au mai descărcat și

Împăduriri

În vederea folosirii raţionale a potenţialului productiv al fondului forestier, a sporirii capacităţii de producţie şi protecţie a pădurii este...

Silvicultura - Stratul Arborilor

STRATUL ARBORILOR Silvicultura este o stiinta complexa ce are ca obiect de studiu padurea si consta în ansamblul de preocupari privind cunoasterea...

Ecologie Juridică

1.2. GENEZA ECOLOGIEI CA STIINTA Prima definitie a ecologiei a fost data de profesorul german EFNST HAKEL, unul din marii evolutionisti ai...

Sisteme Ecotehnologice

Prin definitie, ecologia este o disciplina care studiaza interactiunile reciproce dintre mediul ambiant si organismele vii. Organismele de pe...

Globalizare și Regionalizare

Capitolul 1 GLOBALIZAREA – CONTINUT SI SEMNIFICATII Intensificarea globalizarii constituie trasatura fundamentala a economiei mondiale la...

Ecologie - Apele

5. POLUAREA SI PROTECTIA ECOSISTEMELOR ACVATICE 5.1. Eutrofizarea apelor - fenomenul de crestere a productivitatii biologice, a biomasei algelor...

Elemente de Ecologie

1. Definirea si evolutia ecologiei 1.1.Definirea ecologiei Biologul german Ernst Haeckel publica în anul 1866 volumul „Generelle Morphologie der...

Evaluarea Impactului Ecologic

1. SURSE REGENERABILE DE ENERGIE: NOTIUNI GENERALE 1.1. Introducere Omenirea a avut multe probleme de rezolvat pe parcursul istoriei sale de...

Te-ar putea interesa și

Relația Caracteristici Biochimice și Fiziologice

,,Plantele medicinale fie că se exprimă prin rădăcini, rizomi, bulbi, tije, ramuri frunze, flori sau fructe reprezintă în esenţă forţele benefice...

Anatomia și fiziologia aparatului digestiv

Anatomie: Aparatul digestiv, alcǎtuit din tubul digestiv şi glandele anexe, însumeazǎ organele în care se realizeazǎ digestia alimentelor, putând...

Prezentarea Notiunilor de Anatomie și Fiziologie a Aparatului Afectat

CAPITOLUL I 1.1.PREZENTAREA NOTIUNILOR DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A APARATULUI AFECTAT 1.1.1.ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA SCOARŢEI CEREBRALE Scoarţa...

Noțiuni de Anatomie și Fiziologie a Stomacului și Duodenului

A) STOMACUL A.1) GENERALITĂŢI Stomacul este un organ cavitar toraco-abdominal, situat în etajul supramezocolic, fiind cea mai dilatată parte a...

Lucrare asistențe medicale - îngrijirea pacienței cu leuzie fiziologică

CAPITOLUL I 1.1. Prezentarea noţiunilor de anatomie si fiziologie a aparatului afectat 1.1.1. Anatomia si fiziologia aparatului genital feminine...

Influența pesticidului Decis asupra unor indici fiziologici la rana ridibunda, bufo bufo, bobina variegata

REZUMAT Pesticidele sunt agenţi folosiţi pentru a distruge dăunători ca insecte, buruieni, fungi, bacterii, rozătoare etc. Termenul de pesticide...

Cercetări Privind Influența Poluării asupra Desfășurării Proceselor Fiziologice la Unele Specii Lemnoase de Plante

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE Manifestările exterioare ale intoxicărilor cu diferite noxe pot fi explicate în mare parte prin cercetări de fiziologie...

Ingrijiri Specifice Asistentei Medicale Acordate Pacientelor In Lehuzie Fiziologica

STATICA SI MIJLOACELE DE FIXARE A UTERULUI Uterul are o mobilitate destul de mare, el revine mereu la situatia lui obisnuita, normala, deândata ce...

Ai nevoie de altceva?