Globalizarea și Mediul

Globalizarea şi mediul

Scop

Dezvoltarea competentelor de interpretare, analiză şi evaluare a relaţiilor dintre globalizare şi problemele de mediu

Obiective

explicarea interconexiunilor dintre procesele naturale care rezultă din utilizarea bunurilor globale şi a altor resurse şi dezastrele naturale

interpretarea efectului combinat al presiunii exercitate de creşterea populaţiei şi a industrializării

analizarea si evaluarea rolului actorilor guvernamentali şi interguvernamentali, actorilor neguvernamentali şi al actorilor din mediul de afaceri

Materiale

Obligatorii

Bran, Florina, 2008, Globalizarea si mediul, Editura Universitară, Bucureşti.

Negreponti-Delivanis, Maria, 2002, Mondializarea conspiratoare, Editura Eficient, Bucuresti. Cap.I, Cap.III, Cap.V.

Recomandate

Stiglitz, J.E., 2003, Globalizare – speranţe şi deziluzii, Editura Economică, Bucureşti.

Hirst, P., Thompson, G., 2002, Globalizarea sub semnul întrebării: economia internaţională şi posibilităţi de guvernare, Editura Trei, Bucureşti.

Popescu, I.A., Bondrea, A.A., 2004, Globalizarea: mit şi realitate, Editura Economică, Bucureşti.

Tematica cursurilor (1)

Globalizarea – definire, premise istorice, conţinut

Globalizarea – aspecte cantitative

Populaţia, creşterea economică şi presiunea asupra sistemelor naturale

Globalizarea şi efectele ecologice

dezechilibre ecologice spaţio-temporale

impactul de mediu al investiţiilor străine directe şi al comerţului internaţional

companii multinaţionale

teza decuplării

Tematica cursurilor (2)

Risc şi incertitudine generate de fenomene şi procese globale

Hazarde naturale

Schimbări climatice

Decalaje economice

Accidente industriale

Conflicte politice şi etnice

Globalizarea încotro?

Managementul de mediu şi instituţiile guvernamentale, interguvernamentale şi neguvernamentale

Standarde de mediu internaţionale

Globalizarea

Definiţii

Premise istorice

Conţinut

Surse bibliografice

Negreponti-Delivanis, Maria, Mondializarea conspiratoare, Editura Eficient, Bucureşti, 2002, pp.7-13; 62-84. (cota bibl ASE: 337 NEGm)

Bran, Florina, Riscuri ecologice ale mondializării economice, în volumul Evaluarea şi gestionarea riscurilor ecologice, Editura ASE, Bucureşti, 2006, pp.38-44. (cota bibl. ASE: 363.7 ACA; 121428)

Dimensiunea istorică a globalizării, Editura Newa T.E.D., Bucureşti, 2001 (cota bibl. ASE: 338.91 DIM; 109752)

Globalizarea – definiţii (1)

„O modalitate sau un sistem de receptare şi abordare a marilor probleme contemporane, determinate de interacţiunea multiplelor procese şi fenomene economice, tehnice, politice, sociale, culturale, ecologice etc. şi preconizarea soluţionării lor într-o largă perspectivă de către comunitatea internaţională.”

Dicţionar de economie, Editură Economică, Bucureşti, 1999

„Globalizarea reprezintă activităţile companiilor multinaţionale implicate în investiţiile străine directe şi dezvoltarea reţelelor de afaceri pentru a crea valoare în afara graniţelor naţionale”

Alan Rugman, „The end of globalization”, Ed. Random House, 2000

Globalizarea – definiţii (2)

„Conceptul de globalizare reflectă o imensă dezvoltare a comunicaţiilor globale, precum şi lărgirea orizonturilor pieţei internaţionale, ambele fiind mult mai tangibile acum decât în etapele anterioare ale modernităţii”

Frederic Jameson şi Masao Miyoshi, „The cultures of globalization”, Duke University Press, 1998

„Globalizarea poate fi definită ca intensificarea relaţiilor sociale globale, care interconectează localităţile îndepărtate într-o asemenea măsurăcîncât activităţile locale sunt date de evenimente care au loc la distanţe foarte mari şi vice-versa”

Anthony Giddens, „Runaway world: How globalization is reshaping our lives”, London Profile Books, 1999

Globalizare – definiţii (3)

“Simultaneitate a relaţiilor complexe de tip economic, politic, cultural, tehnologic etc.”

John Tomlison, „Globalization and culture”, Cambridge Polity Press, 1999

„Globalizarea poate fi privită ca un proces (sau succesiune de procese) care înglobează o transformare în organizarea spaţială a tranzacţiilor şi relaţiilor sociale, măsurată în funcţie de aria ei de extindere, intensitatea, viteza şi impactul pe care le are, generând fluxuri interregionale şi transcontinentale, precum şi reţele de activitate, interacţiune şi exercitare a puterii”

David Held, Anthony McGrew, David Goldblatt, Jonathan Perraton, „Global Transformations”, Standford University Press, 1999