Impaduriri

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest curs prezinta Impaduriri.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 18 pagini .

Profesor: Ing. Micle Traian

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Ecologie

Extras din document

CAP.1 ALEGEREA SPECIILOR PENTRU CULTURI FORESTIERE

1.1.PRINCIPII PRIVIND ALEGEREA SPECIILOR

Necesităţile de lemn ale economiei şi cele legate de protecţia mediului obligă să fie conservat şi dezvoltat durabil fondul forestier.

Trebuie găsite metode de sporire a producţiei de lemn şi în acelaşi timp să se realizeze o structură a pădurii asfel încât aceasta să-şi exercite în condiţii optime funcţiile de protecţie.

Folosirea raţională a potenţialului productiv impune instalarea vegetaţiei lemnoase corespunzatoare factţorilor staţionali şi cerintelor social-economice.

Silvicultura trebuie să acţioneze ca o ramură a economiei naţionale, renuntandu-se la caracterul ei pur naturalistic care nu totdeauna corespunde cerintelor economice. O asemenea silvicultură orientată economic presupune printre altele reglarea compoziţiei arboretelor în raport cu condiţiile staţionale şi a ecologiei speciilor valoroase cerute de obiectivele urmărite.

Alegerea judicioasă a speciilor duce la realizarea de culturi viabile, corespunzatoare scopului urmarit , scop care defineste funcţiile pădurii.

Pădurile cu rol principal de producţie , de la sine înteles că trebuie să asigure necesarul de lemn şi alte produse pentru economia naţională. Cu toate că lemnul a mai fost înlocuit cu alte materiale , consumul acestuia creste în continuare.

Planificarea şi conducerea fazelor componente de la regenerarea pădurii şi până la exploatare se face în concordantă cu cerintele de lemn actuale le închiderea ciclului de producţie.

Masa lemnoasă ce se va produce trebuie să fie cantitativ şi calitativ corespunzatoare momentului în care se exploatează. Atât economic cât şi silvicultural trebuie sa se realizeze arborete amestecate care furnizează o sortimentaţie bogată şi asigură condiţii optime de vegetaţie.

Arboretele de amestec asigură utilizarea mai bună a spaţiului de nutriţie suprateran şi subteran , protejând şi ameoiorând solul.

Prezenţa unor specii în compoziţie duce uneori la stimularea creşterii speciilor cu rol principal de a produce lemn.

Unele specii asigură o gamă largă de produse nelemnoase numite accesorii. Unele conţin substanţe tanante folosite la tabacitul pieilor ( scumpia , cătina roşie ) , altele produc gutaperca folosită în industria cauciucurilor (salbă, măces , cătina albă ) , altele conţin vitamine , altele produc fructe comestibile , sălciile se folosesc pentru producţia de nuiele.

O pădure de producţie realizată de specii valoroase cu o structura optimă şi stare de vegetaţie normală pe langă lemnul produs îndeplineste în foarte bune condiţii o bună parte din funcţiile de protecţie.

Culturile forestiere cu rol principal de protecţie , vegetând în condiţii mai grele, se efectuează cu un sortiment mai larg de specii arborescente şi arbustive şi cu o desime mai mare decât în cazul celor cu rol principal de producţie. Astfel se realizează o retea mai bogată de rădăcini constituind obstacole impotriva scurgerilor de suprafată şi un plafon bine încheiat al coroanelor precum şi litiera continuă şi abundentă.

Şi pădurile de protecţie trebuie să raspundă pe cât posibil unor cerinte de producţie.Perdelele de protecţie se instalează în benzi lungi şi înguste pentru a proteja obiectivele importante împotriva agenţilor dăunători.În preajma zonelor populate , mai ales în zone fără păduri , perdelele de protecţie joacă rol estetico-peisagistic şi sanitar deosebit.

Se va avea în vedere şi geografia terenurilor destinate instalarii vegetaţiei forestiere , geografie care generează microstaţiuni.

Alegerea speciilor de viitor trebuie să asigure stabilitatea ecologică a ecosistemelor forestiere , cresterea productivitaţii şi ameliorarea funcţiilor de protecţie.

1.2. CRITERII FOLOSITE LA ALEGEREA SPECIILOR

Se aleg acele specii care în comunitatea de viata îndeplinesc în cele mai bune condiţii scopul urmărit.

Criteriul economic pierde din importantă când se aleg specii pentru culturi cu rol principal de protecţie. Se vor lua în considerare indicaţiile oferite de tipul fundamental de pădure , tipul de staţiune , sau de culturile experimentale.

Pentru culturile cu rol principal de producţie se va tine cont ca acestea să furnizeze la varsta exploatabilitaţii în condiţii optime de productie material lemnos în cantitaţile şi sortimentele reclamate de necesitaţile viitoare ale economiei. ( la fag de exemplu cele mai multe sortimente vor fi solicitate în cantităţi sporite fată de prezent , la stejar vor creste cerintele de lemn pentru gater şi furnir ; consumul de lemn de furnir va creste la speciile cu valoare economică ridicată cum ar fi nucul , paltinul , frasinul , ciresul , teiul ; lemnul de răşinoase e necesar nu numai în scopuri papetare ci şi pentru alte nevoi ale economiei fiecărei ţări )

Extinderea speciilor repede crescătoare (productivităte mai mare de 10 metrii cubi pe an şi pe hectar ) şi cu valoare economică ridicată reprezintă calea cea mai rapidă şi mai sigură pentru sporirea productivitaţii pădurilor.

Se vor folosi mai ales speciile autohtone ameliorate , valoroase şi de mare randament.

Pentru alcătuirea perdelelor de protecţie se aleg specii cu crestere rapidă pentru a se asigura efectul protector într-un timp cât mai scurt.

Pentru spaţii verzi cu funcţie sanitară creativă se aleg specii decorative cu expresivitate plastică şi coloristică pronuntată. Speciile trebuie să fie rezistente la noxe , să fie antipoluante prin capacitatea lor de purificare a aerului şi de atenuare a zgomotelor.

Fisiere in arhiva (1):

  • Impaduriri.doc

Alte informatii

Curs AN III sem I