Împăduriri

Curs
9/10 (3 voturi)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 222 în total
Cuvinte : 87565
Mărime: 5.77MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Titular: Sef De Lucrari Ing. Ciprian Palaghianu Material Întocmit De Prof. Dr. Ing Filofteia Negrutiu
Suport de curs

Cuprins

PARTEA I – SEMINTE. 9

1. Evolutia conceptiilor cu privire la instalarea artificiala a vegetatiei lemnoase. 9

2. Particularitatile procesului de fructificare la speciile lemnoase . 23

3. Organizarea productiei de seminte . 32

4. Prognoza si evaluarea fructificatiei. 38

5. Recoltarea fructelor, conurilor si semintelor . 44

6. Procesarea conurilor, a fructelor si conditionarea semintelor . 49

7. Controlul calitatii semintelor . 54

8. Conservarea semintelor . 64

9. Pregatirea semintelor pentru semanat . 69

PARTEA A II-A – PEPINIERE . 77

1. Alegerea terenului pentru pepiniera si organizarea teritoriului. 77

2. Lucrarea solului în pepiniera . 85

3. Înmultirea generativa. 92

4. Înmultirea vegetativa . 101

5. Îngrijirea culturilor în pepiniera . 111

6. Recoltarea puietilor. 129

PARTEA A III-A – ÎMPADURIRI . 140

1. Alegerea si asocierea speciilor lemnoase. 140

2. Pregatirea terenului si lucrarea solului pentru instalarea culturilor forestiere . 152

3. Instalarea vegetatiei lemnoase prin metoda plantatiilor . 156

4. Instalarea vegetatiei lemnoase prin metoda semanaturilor directe si a butasilor . 168

5. Îngrijirea culturilor forestiere . 174

6. Împaduriri în Lunca Dunarii si luncile râurilor interioare. 192

7. Reconstructia arboretelor degradate, slab productive . 196

8. Împaduriri în conditii extreme . 202

9. Perdele forestiere de protectie . 215

Lista subiectelor pentru examen si colocviu. 220

Bibliografie recomandata. 222

Extras din document

Partea I – Seminte

1. Evolutia conceptiilor cu privire la instalarea artificiala a vegetatiei lemnoase

1.1 Oportunitatea regenerarii padurilor

Padurea reprezinta o sursa naturala de bunuri, foloase si servicii de o deosebita

importanta pentru om si societate. Importanta si valoarea acesteia e sporita de faptul

ca fata de alte resurse naturale ca petrolul, gazele naturale, carbunii etc., padurea

este caracterizata de capacitatea de a se reproduce, ca urmare a unui proces natural

de reînnoire a generatiilor de arbori.

Permanenta padurilor, în scopul receptarii continue a beneficiilor izvorâte din

functiile de productie si protectie atribuite, presupune o perpetua înnoire a biocenozei

forestiere la nivelul indivizilor. Viata limitata, desi îndelungata, a arborilor determina o

înlocuire treptata a acestora pentru ca biocenoza în ansamblul ei sa-si pastreze, între

anumite limite, structura în scopul realizarii functiilor sale. Asadar, viata padurii ca

întreg nu este determinata de durata de viata a elementelor ce o compun.

Reînnoirea în cazul ecosistemelor forestiere este un produs natural, dictat de

legile firii, ce se produce continuu sau periodic. Similar acestui proces, în padurea

cultivata vorbim despre regenerarea arboretelor, care presupune înlocuirea arborilor

ajunsi la o anumita vârsta, ce se extrag prin taiere, cu exemplare tinere obtinute prin

procese generative (din samânta) sau vegetative (din lastari, drajoni sau butasi).

Procesul de înlocuire a vechii generatii de arbori printr-una noua, tânara, poarta

numele de regenerare. Regenerarea deriva din proprietatea fundamentala, generala

a lumii vegetale si animale de autoreproducere.

Având în vedere importanta regenerarii arboretelor, trebuie ca silvicultorul sa

actioneze cu maxima responsabilitate în vederea conducerii acestui proces deoarece

acesta conditioneaza existenta arboretului si implicit realizarea eficienta a functiilor

sale. Momentul acesta, de maxima importanta în viata padurii, trebuie pregatit cu

multa grija si presupune analize atente atât în ceea ce priveste caracteristicile si

exigentele speciilor cu care se lucreaza cât si în ceea ce priveste însusirile statiunii

care va asigura suportul fizic al regenerarii.

Actiunea de regenerare nu presupune în mod neaparat interventia umana. În

padurile virgine acest proces s-a derulat si se deruleaza în mod natural, sub influenta

exclusiva a factorilor naturali. Regenerarea se produce în acest caz în mod arbitrar,

neregulat în timp si spatiu, în functie de aparitia unor conditii favorabile. Procesul se

desfasoara lent, extinderea vegetatiei forestiere e întâmplatoare, la fel ca si structura

din punct de vedere al compozitiei si consistentei.

Evolutia unui arboret este dictata la un moment dat de doua procese ce se

deruleaza concomitent si oarecum antagonic: un proces negativ de slabire fiziologica

a elementelor mature si un altul pozitiv, de instalare si ulterior de dezvoltare a unor

noi semintisuri. Prin urmare, premisele declansarii procesului de regenerare naturala

sunt asigurate de aparitia semnelor de slabire fiziologica a padurii, combinata cu

procesul de fructificatie al arborilor.

Studiul regenerarii în padurea virgina permite decelarea legitatilor dupa care se

realizeaza regenerarea în conditii naturale. Cunoasterea acestor legitati naturale

ghideaza silvicultorii în actiunea de regenerare a padurii cultivate în directia unei

aplicari corecte a diverselor metode utilizabile. Acest lucru nu presupune imitarea

modului de regenerare al padurii virgine în padurile cultivate, ci desprinderea unor

concluzii cu valabilitate generala care sa ajute specialistii forestieri în actiunea lor de

perpetuare a generatiilor de arbori. Modul de actiune al naturii de foarte multe ori

contravine intereselor silvicultorului care doreste ca acest proces sa se realizeze cât

mai repede, cât mai uniform si cu o reusita cât mai buna. De aceea, în cazul padurii

cultivate, actiunea aleatoare a naturii e înlocuita cu interventia constienta, planificata

si sistematica a silvicultorului.

Interventia specialistului presupune determinarea momentului si modalitatii de

întrerupere a productiei arboretului batrân, concomitent cu adoptarea unor masuri

care sa favorizeze instalarea si dezvoltarea noii generatii. Dirijarea procesului de

regenerare impune reglarea desfasurarii în timp a acestuia prin lichidarea arboretului

batrân într-un ritm impus de cerintele dezvoltarii semintisurilor instalate carora trebuie

sa li se asigure conditii optime de lumina, caldura si umiditate. Dupa cum spunea si

N. Constantinescu (1973), ²regenerarea în padurea cultivata înceteaza a mai fi un

proces pur natural². În cazul padurii cultivate trebuie subliniat faptul ca regenerarea

nu se mai produce în urma eliminarii ca si proces natural, ci este o consecinta

fireasca a unui proces artificial: exploatarea.

În padurea cultivata deosebim doua tipuri de interventii în ceea ce priveste

regenerarea: regenerarea pe cale naturala si regenerarea artificiala.

Regenerarea naturala presupune obtinerea în urma dirijarii taierilor de exploatare

a unei noi generatii din samânta diseminata de arbori sau vegetativ din lastari sau

drajoni. Se poate totusi evidentia ca ceea ce numim regenerare naturala în padurea

cultivata ²este un proces influentat puternic de om, dirijat de acesta² (N.

Constantinescu, 1973). Denumirea de regenerare ²naturala² e o simpla conventie

care subliniaza asemanarea cu procesul natural de regenerare arboretelor.

Antropizarea acestui proces este însa evidenta prin dirijarea de o maniera

convenabila a regenerarii din punct de vedere temporal (privitor la momentul în care

se realizeaza), spatial (privitor la locatie si modul în care avanseaza), compozitional

etc. Silvicultorul este parte activa a acestui proces prin efectuarea unor lucrari de

stimulare a fructificatiei, de favorizare a instalarii si dezvoltarii semintisului, de

favorizare a anumitor specii sau de eliminare de la regenerare a altora.

Regenerarea în padurea cultivata se diferentiaza de regenerarea în padurea

virgina atât prin ritm cât si prin calitatea arboretului obtinut. În cele mai multe cazuri

productivitatea arboretelor din padurea virgina este inferioara celei din arboretele

padurii cultivate, iar sortimentele de lemn obtinute nu corespund de cele mai multe

ori nevoilor economice ale societatii.

Apar situatii în care, din diverse motive, regenerarea naturala nu este posibila

sau nu este avantajoasa din punct de vedere economic, caz în care se recurge la

cealalta modalitate de regenerare a padurii cultivate: regenerarea artificiala.

Preview document

Împăduriri - Pagina 1
Împăduriri - Pagina 2
Împăduriri - Pagina 3
Împăduriri - Pagina 4
Împăduriri - Pagina 5
Împăduriri - Pagina 6
Împăduriri - Pagina 7
Împăduriri - Pagina 8
Împăduriri - Pagina 9
Împăduriri - Pagina 10
Împăduriri - Pagina 11
Împăduriri - Pagina 12
Împăduriri - Pagina 13
Împăduriri - Pagina 14
Împăduriri - Pagina 15
Împăduriri - Pagina 16
Împăduriri - Pagina 17
Împăduriri - Pagina 18
Împăduriri - Pagina 19
Împăduriri - Pagina 20
Împăduriri - Pagina 21
Împăduriri - Pagina 22
Împăduriri - Pagina 23
Împăduriri - Pagina 24
Împăduriri - Pagina 25
Împăduriri - Pagina 26
Împăduriri - Pagina 27
Împăduriri - Pagina 28
Împăduriri - Pagina 29
Împăduriri - Pagina 30
Împăduriri - Pagina 31
Împăduriri - Pagina 32
Împăduriri - Pagina 33
Împăduriri - Pagina 34
Împăduriri - Pagina 35
Împăduriri - Pagina 36
Împăduriri - Pagina 37
Împăduriri - Pagina 38
Împăduriri - Pagina 39
Împăduriri - Pagina 40
Împăduriri - Pagina 41
Împăduriri - Pagina 42
Împăduriri - Pagina 43
Împăduriri - Pagina 44
Împăduriri - Pagina 45
Împăduriri - Pagina 46
Împăduriri - Pagina 47
Împăduriri - Pagina 48
Împăduriri - Pagina 49
Împăduriri - Pagina 50
Împăduriri - Pagina 51
Împăduriri - Pagina 52
Împăduriri - Pagina 53
Împăduriri - Pagina 54
Împăduriri - Pagina 55
Împăduriri - Pagina 56
Împăduriri - Pagina 57
Împăduriri - Pagina 58
Împăduriri - Pagina 59
Împăduriri - Pagina 60
Împăduriri - Pagina 61
Împăduriri - Pagina 62
Împăduriri - Pagina 63
Împăduriri - Pagina 64
Împăduriri - Pagina 65
Împăduriri - Pagina 66
Împăduriri - Pagina 67
Împăduriri - Pagina 68
Împăduriri - Pagina 69
Împăduriri - Pagina 70
Împăduriri - Pagina 71
Împăduriri - Pagina 72
Împăduriri - Pagina 73
Împăduriri - Pagina 74
Împăduriri - Pagina 75
Împăduriri - Pagina 76
Împăduriri - Pagina 77
Împăduriri - Pagina 78
Împăduriri - Pagina 79
Împăduriri - Pagina 80
Împăduriri - Pagina 81
Împăduriri - Pagina 82
Împăduriri - Pagina 83
Împăduriri - Pagina 84
Împăduriri - Pagina 85
Împăduriri - Pagina 86
Împăduriri - Pagina 87
Împăduriri - Pagina 88
Împăduriri - Pagina 89
Împăduriri - Pagina 90
Împăduriri - Pagina 91
Împăduriri - Pagina 92
Împăduriri - Pagina 93
Împăduriri - Pagina 94
Împăduriri - Pagina 95
Împăduriri - Pagina 96
Împăduriri - Pagina 97
Împăduriri - Pagina 98
Împăduriri - Pagina 99
Împăduriri - Pagina 100
Împăduriri - Pagina 101
Împăduriri - Pagina 102
Împăduriri - Pagina 103
Împăduriri - Pagina 104
Împăduriri - Pagina 105
Împăduriri - Pagina 106
Împăduriri - Pagina 107
Împăduriri - Pagina 108
Împăduriri - Pagina 109
Împăduriri - Pagina 110
Împăduriri - Pagina 111
Împăduriri - Pagina 112
Împăduriri - Pagina 113
Împăduriri - Pagina 114
Împăduriri - Pagina 115
Împăduriri - Pagina 116
Împăduriri - Pagina 117
Împăduriri - Pagina 118
Împăduriri - Pagina 119
Împăduriri - Pagina 120
Împăduriri - Pagina 121
Împăduriri - Pagina 122
Împăduriri - Pagina 123
Împăduriri - Pagina 124
Împăduriri - Pagina 125
Împăduriri - Pagina 126
Împăduriri - Pagina 127
Împăduriri - Pagina 128
Împăduriri - Pagina 129
Împăduriri - Pagina 130
Împăduriri - Pagina 131
Împăduriri - Pagina 132
Împăduriri - Pagina 133
Împăduriri - Pagina 134
Împăduriri - Pagina 135
Împăduriri - Pagina 136
Împăduriri - Pagina 137
Împăduriri - Pagina 138
Împăduriri - Pagina 139
Împăduriri - Pagina 140
Împăduriri - Pagina 141
Împăduriri - Pagina 142
Împăduriri - Pagina 143
Împăduriri - Pagina 144
Împăduriri - Pagina 145
Împăduriri - Pagina 146
Împăduriri - Pagina 147
Împăduriri - Pagina 148
Împăduriri - Pagina 149
Împăduriri - Pagina 150
Împăduriri - Pagina 151
Împăduriri - Pagina 152
Împăduriri - Pagina 153
Împăduriri - Pagina 154
Împăduriri - Pagina 155
Împăduriri - Pagina 156
Împăduriri - Pagina 157
Împăduriri - Pagina 158
Împăduriri - Pagina 159
Împăduriri - Pagina 160
Împăduriri - Pagina 161
Împăduriri - Pagina 162
Împăduriri - Pagina 163
Împăduriri - Pagina 164
Împăduriri - Pagina 165
Împăduriri - Pagina 166
Împăduriri - Pagina 167
Împăduriri - Pagina 168
Împăduriri - Pagina 169
Împăduriri - Pagina 170
Împăduriri - Pagina 171
Împăduriri - Pagina 172
Împăduriri - Pagina 173
Împăduriri - Pagina 174
Împăduriri - Pagina 175
Împăduriri - Pagina 176
Împăduriri - Pagina 177
Împăduriri - Pagina 178
Împăduriri - Pagina 179
Împăduriri - Pagina 180
Împăduriri - Pagina 181
Împăduriri - Pagina 182
Împăduriri - Pagina 183
Împăduriri - Pagina 184
Împăduriri - Pagina 185
Împăduriri - Pagina 186
Împăduriri - Pagina 187
Împăduriri - Pagina 188
Împăduriri - Pagina 189
Împăduriri - Pagina 190
Împăduriri - Pagina 191
Împăduriri - Pagina 192
Împăduriri - Pagina 193
Împăduriri - Pagina 194
Împăduriri - Pagina 195
Împăduriri - Pagina 196
Împăduriri - Pagina 197
Împăduriri - Pagina 198
Împăduriri - Pagina 199
Împăduriri - Pagina 200
Împăduriri - Pagina 201
Împăduriri - Pagina 202
Împăduriri - Pagina 203
Împăduriri - Pagina 204
Împăduriri - Pagina 205
Împăduriri - Pagina 206
Împăduriri - Pagina 207
Împăduriri - Pagina 208
Împăduriri - Pagina 209
Împăduriri - Pagina 210
Împăduriri - Pagina 211
Împăduriri - Pagina 212
Împăduriri - Pagina 213
Împăduriri - Pagina 214
Împăduriri - Pagina 215
Împăduriri - Pagina 216
Împăduriri - Pagina 217
Împăduriri - Pagina 218
Împăduriri - Pagina 219
Împăduriri - Pagina 220
Împăduriri - Pagina 221
Împăduriri - Pagina 222

Conținut arhivă zip

  • Impaduriri.pdf

Alții au mai descărcat și

Folosirea Rumegusului in Centrale Termice

Padurile ocupa atât versantii directi ai Bistritei, între localitatile Calugareni (la sud) si Farcasa (la nord) cât si bazinele afluentilor...

Regenerarea Padurii prin Lucrari de Reimpadurire

Tema proiectului Sa se studieze conditiile fizice si fitogeografice din unitatea de productie VI Ibanesti, Ocolul Silvic Dorohoi, Directia Silvica...

Tehnologii de Obținere a Plantelor Lemnoase

1.1. Situaţia producţiei de material săditor la nivel modial În contextul actual în care o problemă majoră a civilizaţiei contemporane este...

Împăduriri

În vederea folosirii raţionale a potenţialului productiv al fondului forestier, a sporirii capacităţii de producţie şi protecţie a pădurii este...

Perdelele Forestiere de Protecție

Introducere Din dorinţa de a-i fi mai bine, omul, în evoluţia sa, a atentat la principalul lui dar- mediul înconjurător, recurgând în mod abuziv,...

Ameliorarea Terenurilor Degradate

AMELIORAREA TERENURILOR DEGRADATE În unele situaţii, stratul de sol, a cărui principală însuşire este de a asigura viaţa plantelor, şi implicit a...

Braila

Nefiind asa cum pare la prima vedere un oras de margine, vocatia esentiala a Brailei este aceea de a comunica cu lumea. "Dar al Dunarii”. Asa cum...

Silvicultura - Stratul Arborilor

STRATUL ARBORILOR Silvicultura este o stiinta complexa ce are ca obiect de studiu padurea si consta în ansamblul de preocupari privind cunoasterea...

Te-ar putea interesa și

Proiect Diploma - Impaduriri Forestiere

CAP.I. DESCRIEREA GENERALĂ A UNITĂŢII DE PRODUCŢIE 1. 1. Localizarea geografică şi situaţia administrativă Unitatea de producţie U.P. II. Belchia...

Împăduriri

În vederea folosirii raţionale a potenţialului productiv al fondului forestier, a sporirii capacităţii de producţie şi protecţie a pădurii este...

Solutia Optima de Impadurire a unei Suprafete

Argumentul lucrării Suprafaţa care face obiectul acestui studiu este o porţiune neregenerată de 3,5 ha, parte din ua 36A din UP II Dolheşti,...

Perdele forestiere din câmpul Olteniei

Introducere Ca parte semnatară a “Convenţiei privind Combaterea Deşertificării” din 1994, România trebuie să-şi aducă contribuţia la realizarea...

Împăduriri

PIESE SCRISE 1. Descrierea unitAtii de bazA (de productie) 1.1. Asezarea geograficA. Padurea de folosinta forestiera apartinand comunei...

Împăduriri

1. Descrierea unităţii de bază (de producţie) 1.1.Aşezare geografică Unitatea de producţie III Pades face parte din ocolul silvic Ana-Lugojana,...

Perimetrul de ameliorare Șotânga, Județul Dâmbovița

CAPITOLUL I - Date generale 1.1. Denumire investitiei Reconstructia ecologica prin impadurire a suprafetei de teren proprietate publica a...

Împăduriri

1. Surse de seminte Plantaje pentru producerea de seminţe forestiere Plantajele, cunoscute şi sub denumirea de plantaţii semincere, sunt culturi...

Ai nevoie de altceva?