Industrializarea Primară a Lemnului

1.1 LEMNUL CA MATERIE PRIMĂ PENTRU INDUSTRIA CHERESTELEI

Lemnul ca materie primă pentru industria cherestelei

Lemnul folosit în procesele de prelucrare primară provine din tăieri: principale, secundare şi accidentale. Structura producţiei şi sortimentele de lemn sunt determinate de asortimentul de specii. Ponderea diferitelor specii în compoziţia pădurilor este importantă şi pentru structurarea şi dimensionarea industriei de prelucrare a lemnului. Masa lemnoasă totală exploatată în România se stabileşte de parlament, la propunerea guvernului (circa 15 milioane m3 /an). Pe specii, acest volum se compune din: răşinoase – 37%, fag – 42%, stejari -10% şi diverse foioase – 11%.

Industria cherestelei una dintre ramurile de bază ale industriei de prelucrare a lemnului, utilizează din cota anuală peste 65% din volumul de răşinoase şi peste 35% din cel de foioase.

Materia primă o reprezintă lemnul rotund din toate speciile; calitatea buştenilor condiţionează de o manieră covârşitoare cantitatea şi calitatea cherestelei şi, implicit, valoarea ei. Caracteristicile lemnului rotund pentru fabricarea cherestelei sunt reglementate prin standarde, admiţându-se lungimi şi diametre minime – caracteristici dimensionale; cu limitarea defectelor anatomice – caracteristici calitative (Tabelul 1.1).

Tabelul 1.1.

Dimensiunile lemnului rotund destinat industriei cherestelei (C)

Dimensiuni

Lungimea

Specia buştenilor

Nr. STAS

Diametrul minim [cm]

Valoare minimă [m]

Trepte de lungimi [m]

Abateri [cm]

Observaţii:

– Buştenii de molid pentru rezonanţă (indicativ R) au diametrul minim de 34 cm, iar lungimea minimă de

2,00 m, cu trepte de 0,10 m;

– Cu acordul părţilor se poate livra şi lemn de foioase cu lungimea de l,00 – 2,40 m, cu trepte din 0,10 în 0,10 m;

– Lemnul de diverse foioase tari şi moi, cu diametrul la capătul subţire de minim 32 cm, poate fi livrat şi despicat în jumătăţi, dacă suprafaţa despicăturii este aproape plană.

– Pentru evitarea degradării, prin atacul ciupercilor şi insectelor, buştenii proveniţi din arborii doborâţi în perioada de vegetaţie vor fi colectaţi şi transportaţi la fabrică în cel mult 60 de zile (cei de fag în cel mult 30 de zile), iar cei doborâţi în perioada repausului vegetativ, cel mai târziu până la 15 iunie.

Buştenii parcurg următoarele etape de pregătire:

- retezarea şi secţionarea prin care se elimină sau se diminuează defectele importante (crăpături, noduri, putregai, curburi în diverse planuri etc.);

- secţionarea crengilor şi cioturilor la faţa lor şi retezarea capetelor perpendicular pe axa longitudinală sau cu o abatere de maxim 10% din diametru;

- fasonarea lungimii, operaţie la care se lasă o supradimensiune de 1 cm/m (fără a se depăşi 4 cm pe piesă) acoperitoare pentru secţionări ulterioare (abaterea maximă a lungimii fără supradimensiune este de ± 2 cm).

Pregătirea poate presupune şi sortarea tehnologică: pe clase de calitate (două sau trei), pe grupe de diametre şi de lungimi (pentru buştenii de răşinoase debitaţi cu gaterul), numai pe grupe de diametre (pentru cei de foioase debitaţi cu gaterul) sau nu se sortează (în cazul debitării în ferăstraie panglică), asigurându-se astfel posibilitatea unei valorificări optimale (cantitative, calitative, tehnologice, economice).

Buştenii provin din arbori recoltaţi în tot cursul anului, cu excepţia lemnului pentru rezonanţă, a celui pentru traverse şi a stejarului pentru doage, care se sortează numai în perioada repausului vegetativ (1 octombrie – 31 martie). Pentru evitarea atacului de ciuperci şi insecte, buştenii de răşinoase se aprovizionează, de preferinţă în stare cojită, iar cei de foioase (mai ales cei de fag) în stare necojită, fiind protejaţi contra crăpării.

Buştenii pentru cherestea nu vor prezenta defecte care să depăşească anumite

plafoane, ei se livrează într-o singură clasă (indicativ C).

Activitatea din secţiile asociate impune şi aprovizionarea cu lemn despicat – lobde, ca de exemplu: lobde de fag, stejar şi cer pentru doage brute, de fag, paltin, jugastru etc. pentru dulăpaşi de lăzi, de răşinoase şi foioase pentru talaş industrial ş.a. În secţiune transversală, lobdele au formă triunghiulară, trapezoidală sau semirotundă şi lungimea cuprinsă între 450 şi 1.050 mm (cu trepte din 50 în 50 mm).

Stabilirea capacităţii, alegerea utilajelor din depozitul de materie primă şi a celor din hală (pentru debitare şi prelucrare) necesită cunoaşterea prealabilă, din programul de aprovizionare, a următoarelor date: proporţia de intrare în fabrică a lemnului rotund cu lungimi de peste 6,00 m; structura buştenilor pe diverse grupe de diametre; repartizarea lor după secţionare pe grupe de diametre şi eventual lungimi şi volumul total (Qan) de materie primă aprovizionat (pe specii) în decursul unui an calendaristic (m3/an).

Cu acestea se determină lungimea medie şi diametrul mediu la buştenii de gater (rezultaţi după secţionare), mărimi necesare pentru stabilirea capacităţii de tăiere a utilajelor de debitat şi a liniilor tehnologice ale halei de fabricaţie. În cazul fabricilor de cherestea mixte, statistica se întocmeşte pentru fiecare specie (grupă de specii) în parte (răşinoase, fag, stejari, diverse).

La fabricile de cherestea care au evidenţa gestionară informatizată, statistica se poate stabili şi pe serii cronologice de funcţionare.