Industrializarea Primară a Lemnului

Curs
7.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 124 în total
Cuvinte : 38251
Mărime: 3.97MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: ing. drd. Neculai Marcel FLOCEA

Extras din document

1.1 LEMNUL CA MATERIE PRIMĂ PENTRU INDUSTRIA CHERESTELEI

Lemnul ca materie primă pentru industria cherestelei

Lemnul folosit în procesele de prelucrare primară provine din tăieri: principale, secundare şi accidentale. Structura producţiei şi sortimentele de lemn sunt determinate de asortimentul de specii. Ponderea diferitelor specii în compoziţia pădurilor este importantă şi pentru structurarea şi dimensionarea industriei de prelucrare a lemnului. Masa lemnoasă totală exploatată în România se stabileşte de parlament, la propunerea guvernului (circa 15 milioane m3 /an). Pe specii, acest volum se compune din: răşinoase – 37%, fag – 42%, stejari -10% şi diverse foioase – 11%.

Industria cherestelei una dintre ramurile de bază ale industriei de prelucrare a lemnului, utilizează din cota anuală peste 65% din volumul de răşinoase şi peste 35% din cel de foioase.

Materia primă o reprezintă lemnul rotund din toate speciile; calitatea buştenilor condiţionează de o manieră covârşitoare cantitatea şi calitatea cherestelei şi, implicit, valoarea ei. Caracteristicile lemnului rotund pentru fabricarea cherestelei sunt reglementate prin standarde, admiţându-se lungimi şi diametre minime – caracteristici dimensionale; cu limitarea defectelor anatomice – caracteristici calitative (Tabelul 1.1).

Tabelul 1.1.

Dimensiunile lemnului rotund destinat industriei cherestelei (C)

Dimensiuni

Lungimea

Specia buştenilor

Nr. STAS

Diametrul minim [cm]

Valoare minimă [m]

Trepte de lungimi [m]

Abateri [cm]

Observaţii:

– Buştenii de molid pentru rezonanţă (indicativ R) au diametrul minim de 34 cm, iar lungimea minimă de

2,00 m, cu trepte de 0,10 m;

– Cu acordul părţilor se poate livra şi lemn de foioase cu lungimea de l,00 – 2,40 m, cu trepte din 0,10 în 0,10 m;

– Lemnul de diverse foioase tari şi moi, cu diametrul la capătul subţire de minim 32 cm, poate fi livrat şi despicat în jumătăţi, dacă suprafaţa despicăturii este aproape plană.

– Pentru evitarea degradării, prin atacul ciupercilor şi insectelor, buştenii proveniţi din arborii doborâţi în perioada de vegetaţie vor fi colectaţi şi transportaţi la fabrică în cel mult 60 de zile (cei de fag în cel mult 30 de zile), iar cei doborâţi în perioada repausului vegetativ, cel mai târziu până la 15 iunie.

Buştenii parcurg următoarele etape de pregătire:

- retezarea şi secţionarea prin care se elimină sau se diminuează defectele importante (crăpături, noduri, putregai, curburi în diverse planuri etc.);

- secţionarea crengilor şi cioturilor la faţa lor şi retezarea capetelor perpendicular pe axa longitudinală sau cu o abatere de maxim 10% din diametru;

- fasonarea lungimii, operaţie la care se lasă o supradimensiune de 1 cm/m (fără a se depăşi 4 cm pe piesă) acoperitoare pentru secţionări ulterioare (abaterea maximă a lungimii fără supradimensiune este de ± 2 cm).

Pregătirea poate presupune şi sortarea tehnologică: pe clase de calitate (două sau trei), pe grupe de diametre şi de lungimi (pentru buştenii de răşinoase debitaţi cu gaterul), numai pe grupe de diametre (pentru cei de foioase debitaţi cu gaterul) sau nu se sortează (în cazul debitării în ferăstraie panglică), asigurându-se astfel posibilitatea unei valorificări optimale (cantitative, calitative, tehnologice, economice).

Buştenii provin din arbori recoltaţi în tot cursul anului, cu excepţia lemnului pentru rezonanţă, a celui pentru traverse şi a stejarului pentru doage, care se sortează numai în perioada repausului vegetativ (1 octombrie – 31 martie). Pentru evitarea atacului de ciuperci şi insecte, buştenii de răşinoase se aprovizionează, de preferinţă în stare cojită, iar cei de foioase (mai ales cei de fag) în stare necojită, fiind protejaţi contra crăpării.

Buştenii pentru cherestea nu vor prezenta defecte care să depăşească anumite

plafoane, ei se livrează într-o singură clasă (indicativ C).

Activitatea din secţiile asociate impune şi aprovizionarea cu lemn despicat – lobde, ca de exemplu: lobde de fag, stejar şi cer pentru doage brute, de fag, paltin, jugastru etc. pentru dulăpaşi de lăzi, de răşinoase şi foioase pentru talaş industrial ş.a. În secţiune transversală, lobdele au formă triunghiulară, trapezoidală sau semirotundă şi lungimea cuprinsă între 450 şi 1.050 mm (cu trepte din 50 în 50 mm).

Stabilirea capacităţii, alegerea utilajelor din depozitul de materie primă şi a celor din hală (pentru debitare şi prelucrare) necesită cunoaşterea prealabilă, din programul de aprovizionare, a următoarelor date: proporţia de intrare în fabrică a lemnului rotund cu lungimi de peste 6,00 m; structura buştenilor pe diverse grupe de diametre; repartizarea lor după secţionare pe grupe de diametre şi eventual lungimi şi volumul total (Qan) de materie primă aprovizionat (pe specii) în decursul unui an calendaristic (m3/an).

Cu acestea se determină lungimea medie şi diametrul mediu la buştenii de gater (rezultaţi după secţionare), mărimi necesare pentru stabilirea capacităţii de tăiere a utilajelor de debitat şi a liniilor tehnologice ale halei de fabricaţie. În cazul fabricilor de cherestea mixte, statistica se întocmeşte pentru fiecare specie (grupă de specii) în parte (răşinoase, fag, stejari, diverse).

La fabricile de cherestea care au evidenţa gestionară informatizată, statistica se poate stabili şi pe serii cronologice de funcţionare.

Preview document

Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 1
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 2
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 3
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 4
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 5
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 6
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 7
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 8
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 9
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 10
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 11
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 12
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 13
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 14
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 15
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 16
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 17
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 18
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 19
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 20
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 21
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 22
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 23
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 24
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 25
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 26
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 27
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 28
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 29
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 30
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 31
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 32
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 33
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 34
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 35
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 36
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 37
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 38
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 39
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 40
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 41
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 42
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 43
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 44
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 45
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 46
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 47
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 48
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 49
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 50
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 51
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 52
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 53
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 54
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 55
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 56
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 57
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 58
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 59
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 60
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 61
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 62
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 63
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 64
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 65
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 66
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 67
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 68
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 69
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 70
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 71
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 72
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 73
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 74
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 75
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 76
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 77
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 78
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 79
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 80
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 81
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 82
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 83
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 84
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 85
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 86
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 87
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 88
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 89
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 90
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 91
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 92
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 93
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 94
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 95
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 96
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 97
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 98
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 99
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 100
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 101
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 102
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 103
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 104
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 105
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 106
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 107
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 108
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 109
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 110
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 111
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 112
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 113
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 114
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 115
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 116
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 117
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 118
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 119
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 120
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 121
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 122
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 123
Industrializarea Primară a Lemnului - Pagina 124

Conținut arhivă zip

  • Industrializarea Primara a Lemnului.pdf

Alții au mai descărcat și

Folosirea rumegușului în centrale termice

Padurile ocupa atât versantii directi ai Bistritei, între localitatile Calugareni (la sud) si Farcasa (la nord) cât si bazinele afluentilor...

Studiu de evaluare a impactului asupra mediului la fabrica de cherestea SC Holzindustrie SA

CAP. 1 Date generale Localizare şi topografie Denumirea proiectului sau profilul de activitate este prelucrarea primară a lemnului. Amplasamentul...

Silvicultură - stratul arborilor

STRATUL ARBORILOR Silvicultura este o stiinta complexa ce are ca obiect de studiu padurea si consta în ansamblul de preocupari privind cunoasterea...

Ecologie Juridică

1.2. GENEZA ECOLOGIEI CA STIINTA Prima definitie a ecologiei a fost data de profesorul german EFNST HAKEL, unul din marii evolutionisti ai...

Sisteme Ecotehnologice

Prin definitie, ecologia este o disciplina care studiaza interactiunile reciproce dintre mediul ambiant si organismele vii. Organismele de pe...

Globalizare și Regionalizare

Capitolul 1 GLOBALIZAREA – CONTINUT SI SEMNIFICATII Intensificarea globalizarii constituie trasatura fundamentala a economiei mondiale la...

Elemente de Ecologie

1. Definirea si evolutia ecologiei 1.1.Definirea ecologiei Biologul german Ernst Haeckel publica în anul 1866 volumul „Generelle Morphologie der...

Tehnologii de prelucare și valorificare a deșeurilor metalice

BIBLIOGRAFIE CAP.1. DEŞEURI GENERATE ÎN INDUSTRIA SIDERURGICĂ 1.1. Consideraţii privind valorificarea elementelor utile din deşeurile mărunte şi...

Te-ar putea interesa și

Politica de produs a firmei SC Barlinek SA

INTRODUCERE Prezenta lucrare de licenţă are ca temă „Politica de produs a societăţii S.C. Barlinek S.A. Bacău”. Această lucrare este structurată...

Fundamentarea Veniturilor și Cheltuielilor Bugete Publice și Fiscalitate la SC MoldoForest SA

CAP.I. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA SC MOLDOFOREST S.A. I.1. SCURT ISTORIC 1. NUMELE SOCIETĂŢII: S.C. MOLDOFOREST S.A. – IAŞI – 2. NUMĂR DE...

Stocuri-Produse Finite și Semifabricate

Înfiintarea si evolutia actualei societati comerciale DORNA MECANICA S.A sunt în strânsa legatura cu exploatarea si prelucrarea uneia dintre cele...

Studiu de caz privind analiza, aprobarea și acordarea unui credit pentru investiții

SC AGRO COMPANY SRL solicită la BCR aprobarea unui credit de investiţii în valută în sumă de 909.969 EUR, pe termen de 5 ani, pentru achiziţionarea...

Circuit peșterile din Munții Bihor

TRASEU: PLOIEŞTI – SINAIA – BRAŞOV – SIGHIŞOARA – TÂRGU MUREŞ – CLUJ NAPOCA – ORADEA – DEVA – SIBIU – RÂMNICU VÂLCEA – PITEŞTI – TÂRGOVIŞTE –...

Munții Trascăului

I. FONDUL MORFOTURISTIC Muntii Trascaului sunt situati in partea sud-estica a Muntilor Apuseni, dominand valea Muresului in aval de confluenta cu...

Politică de produs la SC Ficus SRL

ARGUMENT Politica de produs este o conduita pe care o adopta intreprinderea producatoare sau comerciala privitor la dimensiunile , structura si...

Strategii și politici de firmă

INTRODUCERE Prezentul proiect are ca temă Elaborarea și implementarea strategiei de produs, calității, înoirii, diversificării și diferențieri în...

Ai nevoie de altceva?