Legislația mediului

Curs 1

Mediul, notiuni generale

Mediul reprezinta ansamblul factorilor ecologici in cadrul carora omul a facut modificari.

Din punct de vedere geographic mediul reprezinta totalitatea elementelor geografice: fauna , flora.

Din punct de vedere juridic se foloseste notiunea de mediu ambient, mediu biologic sau mediu uman reflectand legaturile dintre statutul social al omului si contextual ecologic.

Definitie: Prima lege a mediului inconjurator: ’’Mediul inconjrator reprezinta totalitatea factorilor nat. si ai celor create prin activitati umane care in stransa legatura influenteaza echillibrul ecologic determinand conditiile de viata pentru om si pentru dezvoltarea sociala.’’

Legislatia mediului inconjurator sau ecologica vizeaza problemele protectiei mediului care implica mentinerea, ameliorarea, dezvoltarea si utilizarea rationala a factorilor de mediu.

Factorii care actioneaza asupra mediului si necesita masuri legislative sunt: explozia demografica ; supaindustrializarea; megaurbanizarea; criza resurselor energetic; criza resurselor alimentare.

Impactul cel mai important asupra omului il are poluarea care reprezinta acel fenomen creat de activitatea umana ce conduce la degradarea mediului sau a factorilor de mediu.

Articolul 2 din legea mediului defineste poluantul ca fiind orice substanta solida , lichida, gazoasa sau sub forma de energie, care introdusa in mediu modifica echilibrul constituentilor si organismelor vii din mediu si aduc daune bunurilor material.

Poluarea transfrontiera este un proces de poluare in lant care afecteaza mai multe state.

Combaterea poluarii revine nu numai unor norme tehnice incluse ca anexe in acte normative capatand valoare juridical si devenind norme ale dreptului mediului.

Poluarea este o violare a normelor sociale , o nerespectare a obligatiilor de prevenire.

Ocrotirea naturii este o problema international si presupune adoptarea legislatiei la problemele mediului inconjrator.

Organismele in domeniul protectiei mediului:

FAO- Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura

PNUE- Programul Natiunilor Unite pentru Mediu

UICN- Comitetul International pentru Ocrotirea Padurilor

Comitetul European pentru salvarea materiilor si resurselor natural

Rezervatia Delta Dunarii sub egida UNESCO

Agentia Europeana pentru mediul inconjurator

CURS 2

DREPTUL MEDIULUI

1. OBIECTUL DREPTULUI MEDIULUI

Obiectul dreptului mediului reuneste raporturile legate de 2 activitati fundamentale si anume: protectia mediului inconjurator si crearea mediului inconjurator.

Protectia mediului se refera la aplicarea conceptiilor si masurilor cu privire la mediul inconjurator susceptibile sa impiedice factorii negativi ce actioneaza in mediul natural si antropic.

Crearea mediului presupune efortul de dezvoltare a factorilor ce conditioneaza refacerea si reproducerea elementelor cadrului natural si antropic.

Dreptul mediului e o ramura de sine statatoare cu caracter interdisciplinar. Recunoasterea acestei ramuri are ca rezultat instituirea de proceduri ce garanteaza gestiunea patrimoniului mediului care include: patrimoniul natural, cultural, biolgic, architectural,urban si rural.

Obiectul dreptului mediului il reprezinta reglementarea relatiilor sociale specifice referitoare la dezvoltarea si conservarea resurselor naturale si a celorlalte component ale mediului.

Raporturile juridice intre indivizi sau organizatii vizeaza reglementari prin norme juridice specifice a caror realizare se poate face prin forte de constrangere a statului.

Obiectul raportului juridic este reprezentat de actiunile sau de inactiunile intreprinse de individ sau organizatie.

Subiectul raportului juridic este o persoana fizica sau institutie, romana sau straina, si poate fi si statul.

Continutul raportului juridic este dat de drepturile si obligatiilor corelative ce apartin subiectului de drept.

In Constitutia Romaniei sunt prevazute urmatoarele drepturi:

-dreptul la viata, la integritate fizica si psihica,

-dreptul la ocrotirea societatii,

-dreptul la propietate,

-dreptul la acces la informatie

Locul dreptului este dat de:

-importanta relatiilor sociale reglementate,

-valoarea si puterea izvoarelor sale adica valoarea formelor juridice prin care vointa de a apara relatiile sociale devine drept,

-mediul inconjurator are caracter planetar la fel ca si dreptul ceea ce implica cooperarea internationala uzand de normele juridice adevcate.

2.IZVOARELE FORMALE ALE DREPTULUI MEDIULUI

Izvorul de drept al mediului este o forma specifica de exprimare a normelor de drept care privesc comportamentul subiectilor de drept in legatura cu dezvoltarea conservarii si protectia componentelor materiale si antropice a mediului.

Relatiile sociale care se nasc cu privire la gestionarea factorilor de mediu au avut in vedere raporturile juridice privind regimul de propietate, circuitul civil al mediului,etc.

Normele de protective a mediului sunt necesare pentru inlaturarea efectelor negative produse pentru refacerea echilibrului om-natura, pentru lichidarea agresivitatii factorului antropic, precum si pentru compensarea efectelor negative ale poluarii.

Izvoarele interne de drept al mediului:

-Constitutia Romaniei;

-Legi organice(legea protectiei mediului);

-legi sectoriale(legea apelor,padurilor, ariilor protejate);

-decrete cu putere de lege care reglementeaza relatii cu privire la protectia mediului;

-ordonante, hotarari ale Guvernului;

-tratate si conventii international care trebuie sa aiba aplicabilitate directa si nemijlocita, sa fie licite(legale) si ratificate de Parlamentul Romaniei.

Izvoarele internationale la care Romania este parte sunt conventii la care Romania este parte.

3.SURSE ALE DREPTULUI INTERNATIONAL AL MEDIULUI

Izvoarele de drept internationale sunt explicite in statutul Curtii Internationale de Justitie. Conform acestui statut sunt izvoarele de drept international:

-conventii internationale generale si speciale;

-cutuma (obiceiuri) internationala care prevede o practica generala acceptata ca princiupiu de drept ;

-principii generale de drept recunoscute de state ale lumii;

-declaratii de principiu;

-decizii juridice internationale.

In mod frecvent sunt considerate ca izvoare traditionale de drept reguli si norme juridice desprinse din documentele oficiale elaborate de conferinte internationale.

Trasatura actuala privind izvorul de drept o constituie izvoarele sectoriale privind componentele sectoriale ale mediului care implica aparitia unei jurisdictii regionale.

Una dintre caracteristicile dreptului intern si international este adaptabilitatea sa la modificarile privind conditiile de mediu.

Regulile cutumiale sunt unanim acceptate si se refera la reguli acceptate prin conventii internationale, la obligatii ale statului.

Deciziile judiciare rezulta din practica judiciara desfasurata de Curtea Internationala de Justitie constituind mijloace auxiliare de determinare a normelor de drept. Doctrina juridica este consacrata ca izvor prin contributia unor lucrari de specialitate.