Managementul Dezastrelor - Secete

Curs
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 112 în total
Cuvinte : 38026
Mărime: 1.08MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Victor Gabor, Ion Giurma
Facultatea de Hidrotehnica, Geodezie si Ingineria Mediului. U.T. ''Gh. Asachi'' Iasi. Specializarea - Ingineria si Managementul Factorilor de Mediu.

Extras din document

CAPITOLUL I

NOŢIUNI GENERALE. DEFINIŢII, DOMENII DE INTERES, IMPACT

1.1 Introducere

Secetele constituie fenomene climatice extreme care, prin efectele lor, reprezintă calamităţi naturale cu manifestare periodică, constând în reducerea drastică a precipitaţiilor şi resurselor de apă, pe perioade lungi de timp (de obicei un sezon sau câteva sezoane sau ani la rând). Deficitul de precipitaţii conduce la reducerea rezervelor de apă disponibile pentru toate folosinţele, ca şi pentru protecţia mediului. Seceta este considerată ca cel mai complex, dar şi cel mai puţin înţeles hazard natural, cu efecte mai mari decât celelalte hazarde (Hagman, 1984).

Fenomenul este specific multor zone de pe glob situate atât la latitudini tropicale, cât şi temperate. Cea mai mare frecvenţă şi impact se remarcă în regiunile aride şi semiaride ale globului (provincii sau zone întinse din Pakistan, Afganistan, India, Iran, China, Australia, zona sub-sahariană a Africii etc.). Şi în zonele temperate seceta are o incidenţă ridicată, ea accentuându-se în ultimele 2-3 decenii, ceea ce poate fi pus în legătură cu schimbările climatice globale.

În funcţie de vulnerabilitatea regiunii afectate, secetele pot avea impacturi serioase socio-economice şi asupra mediului înconjurător. În secolul trecut incidenţa secetei a fost variabilă în SUA, cea mai devastatoare a fost seceta din anii ’30 care a cuprins peste 60% din teritoriul ţării în iulie 1934. Impactul a fost extrem de puternic asupra economiei şi a cauzat migraţia a milioane de oameni din zonele centrale spre vestul SUA. Alte secete, mai puţin severe (din perioadele 1950, 1988 şi 2000) au avut, de asemenea, serioase impacturi economice şi sociale. Deşi şi alte fenomene climatice au produs pierderi economice şi personale mari, seceta a avut cel mai mare impact în privinţa numărului de persoane afectate. Astfel, pierderile produse în sectorul economic de secetele din perioada 1980 şi 1988 au depăşit 40 de miliarde USD şi, mai ales, pierderea a 5000 de vieţi omeneşti, iar seceta din anul 2000 a determinat pierderi de 4 miliarde USD şi 140 de vieţi omeneşti. În China, în anul 2000 seceta a condus la pierderi de producţie agricolă de peste 50 milioane tone. În Iran, pierderile financiare produse de seceta din 1999-2000 au fost de 3,5 miliarde USD. În India, secetele severe, afectând peste 40% din suprafaţa ţării, au survenit de 6 ori în intervalul de timp între 1918 şi până în perioada de dinainte de Revoluţia verde, iar pierderile producţiei de cereale au fost la nivel de 25%. În partea de sud-vest a Asiei, peste 100 milioane de oameni au fost afectaţi în perioadele de secete extinse.

Pe teritoriul României, în secolul trecut, secetele foarte severe s-au manifestat în trei perioade: 1894-1905 (cu anul extrem de secetos 1897), 1942-1953 (cu anul extrem de secetos 1944; cu efecte serioase de ordin social şi economic din cauza manifestării secetei în perioada de sfârşit şi imediat după al doilea război mondial), şi 1982-1996 (cu anii extrem de secetoşi 1988 şi 1991).

Datorită pagubelor produse, secetele sunt incluse în categoria dezastrelor naturale, alături de inundaţii, cutremure, uragane, erupţii vulcanice ş.a. Un element care deosebeşte secetele de celelalte dezastre îl constituie faptul că fenomenul se instalează insidios, devenind marcant după o perioadă de timp.

Problema managementului secetelor este privită în prezent ca management al resurselor de apă, pentru că manifestarile directe sunt în acest sector. Însă, efectele secetelor se manifestă şi pe plan social, afectând condiţiile de viaţă şi starea factorilor de mediu. Acestea depind de mărimea secetei (de care depinde nivelul ofertei de apă), dar şi de cererea de apă. Lipsa de planificare şi de acţiune poate să exacerbeze impactul fenomenelor de secetă, să amplifice pierderile economice, să aibă consecinţe majore asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător.

Seceta agricolă poate fi apreciată corect în relaţie cu bilanţul hidric care cuprinde ca intrări precipitaţiile, ca principal element, şi evapotranspiraţia, ca principală ieşire, şi se raportează la valorile medii multianuale (normale) ale acestui bilanţ. Efectele secetelor sunt legate de durata perioadei fără precipitaţii, de intensitatea sau severitatea secetei, de suprafaţa afectată, ca şi de sezonul când acestea se manifestă, considerat în relaţie cu fazele de creştere ale plantelor, dar şi cu caracteristicile ploilor (intensitate etc.), cu condiţiile de teren (pante, gradul de protecţie a solului etc.) şi de sol (capacitatea de apă utilă etc.).

1.2 Definiţii

Seceta poate fi definită conceptual şi operaţional.

Conceptual, seceta poate fi considerată ca o perioadă cu deficit de precipitaţii, care conduce la pierderi mari în agricultură, ca şi la celelalte folosinţe. Definiţiile conceptuale pot să prezinte interes pentru stabilirea politicilor de combatere a secetelor. De ex. legile australiene consideră o variabilitate climatică normală în definirea secetelor şi, având în vedere această viziune, statul acordă despăgubiri fermierilor numai în condiţiile când secetele depăşesc un anumit prag de intensitate şi durată. Sub acest prag se apreciază că managementul lor poate fi la îndemâna fermierilor.

Definiţii operaţionale. Ajută la identificarea începutului şi sfârşitului secetei,.

Pentru agricultură, începutul secetei poate fi evidenţiat prin calcularea bilanţului hidric zilnic al solului (funcţie de precipitaţii şi evapotranspiraţie), stabilirea rezervei de apă a solului şi compararea acesteia cu un anumit plafon minim sub care este afectată creşterea şi dezvoltarea plantelor. Acest plafon diferă funcţie de faza de dezvoltare a plantelor.

O astfel de definiţie a începutului secetei poate fi utilă pentru stabilirea operaţională a severităţii secetei şi a impactului ei asupra nivelului producţiei agricole, în pas cu monitorizarea zilnică a variabilelor climatice, a umidităţii solului şi stării culturii agricole.

Definiţiile operaţionale sunt utile şi pentru studiul frecvenţei, severităţii, duratei secetei, ca şi al suprafeţei afectate de secete. Pentru aceste analize este nevoie de date climatice orare, zilnice, săptămânale sau decadale, lunare, precum şi de date privind impactul secetelor (mărimea producţiei agricole, stocul de apă al râurilor, nivelul apelor subterane, etc.), natura acestora din urmă fiind în funcţie de domeniul care este interesat în ceea ce priveşte efectul secetelor.

1.3 Domenii de interes

Seceta meteorologică

Pentru regiunile cu climat caracterizat de diferenţe intersezonale mari în privinţa precipitaţiilor, ca şi cu o variabilitate extinsă şi în interiorul sezoanelor, seceta meteorologică este definită în raport cu gradul de reducere a precipitaţiilor faţă de o valoare medie multianuală sau „normală” şi cu durata perioadei cu precipitaţii reduse. Deficitul de precipitaţii are variaţii mari atât în timp, pe intervale lunare, sezonale, anuale, cât şi ca extindere teritorială.

Unele definiţii ale secetei meteorologice identifică perioadele de secetă pe baza numărului de zile cu precipitaţii sub un anumit prag. Aprecierea de acest gen este recomandată pentru regiuni cu regim pluviometric bogat şi bine repartizat în timpul anului.

Seceta agricolă

Pentru caracterizarea ei sunt considerate şi analizate elementele climatice care au influenţă asupra mărimii producţiei agricole, respectiv: precipitaţiile, evapotranspiraţia actuală şi potenţială, ca şi bilanţul hidric al solului, ş.a.

Preview document

Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 1
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 2
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 3
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 4
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 5
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 6
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 7
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 8
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 9
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 10
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 11
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 12
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 13
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 14
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 15
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 16
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 17
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 18
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 19
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 20
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 21
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 22
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 23
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 24
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 25
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 26
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 27
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 28
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 29
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 30
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 31
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 32
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 33
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 34
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 35
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 36
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 37
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 38
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 39
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 40
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 41
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 42
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 43
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 44
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 45
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 46
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 47
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 48
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 49
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 50
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 51
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 52
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 53
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 54
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 55
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 56
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 57
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 58
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 59
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 60
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 61
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 62
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 63
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 64
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 65
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 66
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 67
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 68
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 69
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 70
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 71
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 72
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 73
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 74
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 75
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 76
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 77
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 78
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 79
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 80
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 81
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 82
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 83
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 84
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 85
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 86
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 87
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 88
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 89
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 90
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 91
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 92
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 93
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 94
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 95
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 96
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 97
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 98
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 99
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 100
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 101
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 102
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 103
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 104
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 105
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 106
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 107
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 108
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 109
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 110
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 111
Managementul Dezastrelor - Secete - Pagina 112

Conținut arhivă zip

  • Managementul Dezastrelor - Secete.doc

Alții au mai descărcat și

Diversitatea Biologica si Poluarea - Lista Rosie a Specilor

Introducere Diversitatea biologică sau biodiversitatea este unul dintre termeni cheie în domeniul conservării incluzănd bogăţia vieţii şi...

Deșerturile și Deșertificarea - Probleme Stringente ale Lumii Contemporane

1. Deşerturile şi deşertificarea – aspecte generale Deşerturile sunt zone cu ploi extrem de rare, în care trǎiesc puţine specii de plante şi...

Metode de Valorificare a Nămolurilor

Introducere Primele staţii de epurare au apărut în Anglia în secolul XIX. Iniţial s-au realizat canalizări, care au rezolvat problema epidemiilor...

Hazarde Hidrologice - Inundatiile

Hazardele hidrologice sunt fenomene naturale, ce implica existenta apei, care au o influenta negativa directa asupra vietii oamenilor, asupra...

Circuitul oxigenului în natură

Caracterizarea generală a Oxigenului Oxigenul este primul element din grupa a VI-a A se deosebește esențial de celelalte elemente atât în stare...

Prevenirea poluarii solului

SOLUL, ca mijloc de producţie în agricultură şi silvicultură este o resursă naturală a cărei regenerare este condiţionată de modul de utilizare....

Tehnici Moderne de Protectie a Solului

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII ASUPRA MĂSURILOR DE PROTECŢIE ŞI CONSERVARE A SOLULUI Referitor la studiul degradării erozionale a solurilor şi la...

Populații Umane

1. Natalitatea populaţiilor - Factorii care influenteaza decisiv natalitatea unei populatii sunt: - potentialul biotic (ereditar) al speciei de a...

Ai nevoie de altceva?