Microbiologie

Curs
9/10 (3 voturi)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 69 în total
Cuvinte : 26376
Mărime: 1.51MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Deliu I
a fost prezentat la "universitatea Pitesti" cu rezultate excelente la examen

Extras din document

CURS I

INTRODUCERE

Obiectul de studiu al microbiologiei

Obiectul de studiu al microbiologiei este biologia microorganismelor, mai precis forma, structura şi activitatea fiziologică a acestora.

Microorganismele sunt organisme mici, vizibile doar la microscop. Deoarece micros (gr.) = mic, bios (gr.) = viaţă, logos (gr.) = ştiinţă, termenul de microbiologie ar însemna ştiinţa despre organisme cu viaţă scurtă, provenind de la cuvântul „microb”, introdus de Sedillot (1878). Acest termen se referă în special la microorganismele patogene şi, deşi frecvent folosit, nu este ştiinţific.

Noţiunea de microorganism nu are semnificaţie taxonomică, deoarece reuneşte un grup foarte vast, heterogen de organisme diferite ca poziţie sistematică, dar care prezintă o serie de caractere comune:

- au dimensiuni microscopice, dimensiunile lor se exprimă în µm (10-6m), iar ale organitelor lor în nm (10-9m) sau chiar în Å (10-10m);

- prezintă organizare în general unicelulară, sub două forme:

o celule de tip procariot

o celule de tip eucariot. Chiar dacă unele microorganisme formează asociaţii pluricelulare, acestea nu prezintă diferenţiere celulară pentru a forma ţesuturi şi organe, iar o celulă izolată din aceste asociaţii îşi păstrează viabilitatea, creşte, se divide şi reface asociaţia;

- structura lor internă este în general simplă.

Heterogenitatea microorganismelor este definită prin alte caracteristici:

- poziţia sistematică diferită;

- activitatea biologică diversă;

- morfologia şi structura internă a diferitelor grupe de microorganisme sunt de asemenea diverse.

În categoria microorganismelor intră:

- celule procariote:

o Eubacterii (bacterii adevărate)

o Cianobacterii (bacterii albastre-verzi)

o Actinomicete (bacterii filamentoase, cu organizare de tip micelial)

o Arhebacterii (microorganisme foarte asemănătoare din punct de vedere morfologic şi structural cu bacteriile adevărate, care se găsesc în medii de viaţă variate şi corespund bacteriilor extremofile)

- celule eucariote:

o Fungi microscopici, care includ:

 levuri (drojdii)

 mucegaiuri (fungi filamentoşi, cu organizare pluricelulară)

o Alge microscopice

o Protozoare.

Microbiologia studiază şi virusurile şi entităţile moleculare infecţioase cu organizare subvirală (viroizii şi prionii), deşi acestea nu sunt microorganisme şi nu au structură celulară.

Diviziunile microbiologiei

Diversitatea proceselor fiziologice bacteriene, rolul lor esenţial în ecosistemele naturale, capacitatea de a sintetiza substanţe utile sau dea produce procese infecţioase la organismele superioare au determinat diversificarea domeniilor de studiu al microorganismelor.

Clasificarea diferitelor domenii se poate face după criterii taxonomice (bacteriologie, virologie, algologie, micologie, protozoologie), după criterii funcţionale (fiziologia, biochimia, ecologia, genetica microorganismelor), după mediul din care provin microorganismele (microbiologia solului, hidromicrobiologia, geomicrobiologia) şi după aplicaţiile practice ale diferitelor categorii de microorganisme (microbiologie industrială, medicală, biotehnologia).

Ecologia microorganismelor studiază legităţile generale de evoluţie şi interacţiune a microorganismelor în natură, interacţiunile dintre microorganisme şi interrelaţiile microorganismelor cu macroorganismele.

Genetica microorganismelor studiază substratul molecular al eredităţii şi variabilităţii microorganismelor şi mecanismele de transfer al materialului genetic la bacterii.

Microbiologia solului studiază ansamblul microorganismelor din sol, rolul lor în fertilitatea solului şi în circuitul elementelor biogene în natură, precum şi interacţiunile dintre aceste microorganisme şi plante.

Hidromicrobiologia studiază microorganismele din mediile acvatice şi rolul lor în lanţurile trofice.

Geomicrobiologia studiază în principal microbiologia petrolului, având un pronunţat caracter utilitar. Studiază rolul microorganismelor în geneza petrolului şi a zăcămintelor minerale, posibilitatea utilizării acestora în exploatarea, biodegradarea sau recuperarea petrolului şi zăcămintelor.

Microbiologia insectelor studiază relaţiile dintre microorganisme şi artropode, care pot avea un rol important ca vectori în patologia umană, animală şi vegetală.

Microbiologia industrială s-a dezvoltat pornind de la descoperirea proceselor fermentative de către Louis Pasteur. Ea studiază utilizarea diferitelor microorganisme producătoare de substanţe utile pentru alimentaţie, terapeutică sau industrie.

Microbiologia medicală studiază microorganismele patogene pentru om şi animale, patogenitatea şi virulenţa acestora, factorii care condiţionează virulenţa, modul lor de transmitere şi modalităţile de combatere.

Microbiologia generală este o ştiinţă biologică fundamentală, care studiază particularităţile organizării structurale şi funcţionale ale celulei bacteriene, biologia şi sistematica bacteriilor, răspândirea lor în natură, relaţiile lor ecologice cu alte microorganisme sau cu macroorganismele, originea şi evoluţia lor, fenomenele de ereditate şi variabilitate microbiană. Este o ştiinţă de sinteză şi se bazează pe date din domeniile aplicative ale microbiologiei. Cunoaşterea principiilor fundamentale ale microbiologiei generale este o necesitate pentru orice biolog, indiferent de domeniul său de activitate.

Istoricul microbiologiei

Descoperirea microorganismelor datează din 1676, când olandezul Anton van Leevenhoek a examinat picături de apă din diferite surse naturale, picături de salivă, picături de puroi cu ajutorul unui un aparat optic propriu de mărire a imaginii. Cu ajutorul acestui microscop special, care mărea de 270 de ori, el a observat o lume fascinantă, într-o mişcare perpetuă. În descrierile sale, printre alte organisme, se recunosc şi bacteriile, pe care Leevenhoek le-a denumit animalcule, considerându-le nişte „pui” ale animalelor acvatice mai mari. El nu a sesizat noutatea lumii pe care a văzut-o, de aceea, deşi 24 aprilie 1676 este considerată ziua de naştere a microbiologiei, Leevenhoek nu este considerat întemeietorul microbiologiei ca ştiinţă.

Botanistul Carl Linaeus, în lucrarea sa „Systema naturae” (1735), grupează sistematic toate vieţuitoarele cunoscute, introducând microorganismele în categoria „chaos”.

Întemeietorul microbiologiei ca ştiinţă este considerat Ferdinand Cohn (1875), cercetător care a intuit caracterele aparte ale microorganismelor, iar lucrările lui Louis Pasteur (1822 - 1895) au avut o importanţă deosebită pentru evoluţia acestei ştiinţe.

Pasteur a înfiinţat primele laboratoare de cercetare microbiologică şi a studiat procesele fermentative. A demonstrat că fermentaţiile sunt procese biologice produse de acţiunea unor microorganisme facultativ anaerobe, fiecare fiind determinată de o categorie specifică de germeni. A studiat bolile fermentaţiilor, cauzate de contaminarea acestora cu organisme străine care le deviază cursul normal şi a pus la punct o metodă de evitare a contaminării fermentaţiilor cu agenţi nedoriţi (pasteurizarea).

Preview document

Microbiologie - Pagina 1
Microbiologie - Pagina 2
Microbiologie - Pagina 3
Microbiologie - Pagina 4
Microbiologie - Pagina 5
Microbiologie - Pagina 6
Microbiologie - Pagina 7
Microbiologie - Pagina 8
Microbiologie - Pagina 9
Microbiologie - Pagina 10
Microbiologie - Pagina 11
Microbiologie - Pagina 12
Microbiologie - Pagina 13
Microbiologie - Pagina 14
Microbiologie - Pagina 15
Microbiologie - Pagina 16
Microbiologie - Pagina 17
Microbiologie - Pagina 18
Microbiologie - Pagina 19
Microbiologie - Pagina 20
Microbiologie - Pagina 21
Microbiologie - Pagina 22
Microbiologie - Pagina 23
Microbiologie - Pagina 24
Microbiologie - Pagina 25
Microbiologie - Pagina 26
Microbiologie - Pagina 27
Microbiologie - Pagina 28
Microbiologie - Pagina 29
Microbiologie - Pagina 30
Microbiologie - Pagina 31
Microbiologie - Pagina 32
Microbiologie - Pagina 33
Microbiologie - Pagina 34
Microbiologie - Pagina 35
Microbiologie - Pagina 36
Microbiologie - Pagina 37
Microbiologie - Pagina 38
Microbiologie - Pagina 39
Microbiologie - Pagina 40
Microbiologie - Pagina 41
Microbiologie - Pagina 42
Microbiologie - Pagina 43
Microbiologie - Pagina 44
Microbiologie - Pagina 45
Microbiologie - Pagina 46
Microbiologie - Pagina 47
Microbiologie - Pagina 48
Microbiologie - Pagina 49
Microbiologie - Pagina 50
Microbiologie - Pagina 51
Microbiologie - Pagina 52
Microbiologie - Pagina 53
Microbiologie - Pagina 54
Microbiologie - Pagina 55
Microbiologie - Pagina 56
Microbiologie - Pagina 57
Microbiologie - Pagina 58
Microbiologie - Pagina 59
Microbiologie - Pagina 60
Microbiologie - Pagina 61
Microbiologie - Pagina 62
Microbiologie - Pagina 63
Microbiologie - Pagina 64
Microbiologie - Pagina 65
Microbiologie - Pagina 66
Microbiologie - Pagina 67
Microbiologie - Pagina 68
Microbiologie - Pagina 69

Conținut arhivă zip

  • Microbiologie.doc

Alții au mai descărcat și

Boli si Daunatori

1.INFLUENTA FACTORILOR ECOLOGICI ASUPRA EVOLUŢIEI PATOGENILOR Totalitatea factorilor de mediu care condiţionează creşterea şi dezvoltarea...

Curs Ecologie 2010

1 Consideraţii introductive 1.1. Ecologie. Definiţie, obiect, domenii, importanţă Termenul de ecologie, din punct de vedere etimologic, are la...

Ecologie Juridică

1.2. GENEZA ECOLOGIEI CA STIINTA Prima definitie a ecologiei a fost data de profesorul german EFNST HAKEL, unul din marii evolutionisti ai...

Microbiologie

Ce este Microbiologia ? Microbiologia – Ştiinţa al cărei obiect de studiu îl reprezintă organismele microscopice = microorganismele (den. veche...

Elemente de Ecologie

1. Definirea si evolutia ecologiei 1.1.Definirea ecologiei Biologul german Ernst Haeckel publica în anul 1866 volumul „Generelle Morphologie der...

Factori poluanți ai mediului

Poluarea reprezinta, in principiu, orice alterare a mediului cauzata direct sau indirect prin activitatea sau omisiunea omului, alterare care ar...

Pedologie - Note de Curs

Capitolul 1 OBIECTUL ŞI ROLUL PEDOLOGIEI ÎN PRODUCŢIA AGRICOLĂ TUL 1.1. Definiţia şi rolul pedologiei Pedologia este ştiinţa care cercetează...

Microbiologie

OBIECTIVUL CURSULUI  Evidentierea specificului si caracterului interdisciplinar al Ecocomicrobiologiei in contextul stiintelor biologice prin...

Te-ar putea interesa și

Caracteristici fizico-chimice și Microbiologice ale Laptelui și ale Produselor Lactate Acide

CAPITOLUL I INTRODUCERE Laptele şi produsele obţinute din el conţin majoritatea substanţelor nutritive necesare organismului, într-o proporţie...

Microbiologia Vinului si Microorganismele de Fermentatie Implicate in Obtinerea de Distilate

1. Definitia vinului 1. Definitia data vinului de Oficiul International al Viei si Vinului este urmatoarea: „Bautura obtinuta pe calea fermentarii...

Cercetarea indicilor microbiologici ai preparatelor culinare de carne congelate rapid

1. Studiul documentar 1.1. Valoarea nutritivă și compoziția chimică a carnii Valoarea nutritivă a cărnii este exprimată prin conținutul său în...

Microbiologia Fructelor și Condimentelor - Microorganisme de Alterare a Fructelor și Condimentelor

1.MICROBIOLOGIA FRUCTELOR Fructele joaca un rol important in alimentatie, valoarea lor nutritiva depinzand de compozitia lor chimica – continutul...

Microbiologia Cerealelor, a Painii si Laboratorul Microbiologic

CAPITOLUL I: Laboratorul de microbiologie si echipamentul microbiologic Laboratorul de microbiologie este considerat prima linie de detectare a...

Metode Moderne de Control Microbiologic al Alimentelor

I. Microorganismele patagone transmisibile la om prin alimente 1. Microbiologia produselor alimentare Microbiologia produselor alimentare,...

Microbiologia Produselor Alimentare - Lactobacilii

Cap.1 Introducere 1.1 Morfologie Lactobacilii sunt bacili gram pozitivi, nesporulaţi, obişnuit imobili, acilaţi şi acapsulaţi. Se prezintă sub...

Microbiologia ouălor

INTRODUCERE Valoarea alimentara a oualor Oul reprezinta un aliment deosebit de valoros pentru hrana omului datorita bogatiei lui in factori...

Ai nevoie de altceva?