Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului

Curs
9.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 102 în total
Cuvinte : 29597
Mărime: 1.85MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: PROF.DR ING. ROMULUS IOSIF SARBU
UNIVERSITATEA DIN PETROSANI, FACULTATEA DE MINE

Extras din document

INTRODUCERE

Economie de piaţă, democraţie şi drepturile omului, modernizare şi eficienţă economică, faliment, privatizare, protecţia mediului , cuvinte care ni se înfăţişează cu încăpăţânare de sute de ori pe zi, în diverse mesaje aruncate pe canalele publice în mass-media, în comunicările ştiinţifice, în discursurile oamenilor politici sau ale analiştilor economici.

Dincolo de cuvinte, acolo unde ar trebui cei mai mulţi dintre noi să ne avântăm scormonind cu uneltele inteligenţei, vom regăsi uriaşa nevoie a societăţii româneşti de modernizare, de adaptare la noile curente ce revoluţionează la acest moment societatea globală. Pentru unii 8 “globalizarea” este ceva ce trebuie să realizăm neapărat dacă vrem să fim fericiţi; după alţii, sursa nefericirii noastre rezidă tocmai în “globalizare”. Este sigur însă pentru toată lumea că “globalizarea” reprezintă destinul implacabil spre care se îndreaptă lumea, un proces ireversibil care ne afectează pe toţi în egală măsură şi în acelaşi mod. Cu toţii devenim “globalizaţi” – ceea ce înseamnă cam acelaşi lucru pentru toţi cei care au fost deja “globalizaţi”.

Cum se răsfrânge asupra noastră, a tuturor, acest fenomen este o chestiune de detaliu.

De exemplu, globalizarea şi crearea/recrearea continuă a pieţelor globale a impus Europei să strângă rândurile. Evident agentul schimbării politicii la nivel continental a fost Occidentul, modern, eficient, bogat. Schimbarea este un proces ce a demarat în ultima decadă a secolului XX, după regulile deja experimentate începând cu Piaţa Comună, continuând cu Comunitatea Europeană şi cu actuala Uniune Europeană. Instinctiv, în estul european mesajul acestui agent al schimbării a fost receptat cu entuziasm, inclusiv de partea conservatoare a societăţii (într-o anumită proporţie) şi a încurajat demararea voluntar asumată de reforme economice, politice şi sociale aproape fără precedent în istorie. Miza pare relativ absurdă unui observator al istoriei statelor moderne după încheierea Tratatului de la Westfalia: topirea statelor din Europa de Est şi a celor din Europa de Vest într-o structură supra-statală, care dezvoltă propriile reguli uniformizatoare, globalizatoare chiar, numai în scopul asigurării unor criterii altădată utopice - libertatea şi bunăstarea cetăţeanului, preeminenţa culturală şi economică la scară globală.

Este însă oare schimbarea o necesitate obiectivă la nivelul societăţii şi, în particular, la nivel corporaţional? “Oamenii, prin natura lor – ne răspunde Tobias Randall, autorul lucrării “Puneţi vânatul pe masă” 43, fost manager general al companiei multinaţionale Elly Lilly – se tem de schimbări şi sunt îngrijoraţi de ceea ce le poate rezerva viitorul. Se tem de schimbare pentru că i-ar putea dezavantaja. Ceea ce înseamnă că cineva va avea un avantaj. Schimbarea trebuie privită ca o oportunitate de a câştiga un avantaj comparativ. Toate evoluţiile notabile au avut loc pentru că s-au produs schimbări. Cel mai important este să fii deschis pentru a beneficia de avantajele schimbării – o mare parte din energie se îndreaptă către rezistenţa la schimbare. Oamenii trebuie să înveţe să gândească în afara zonei lor de confort şi siguranţă.   Este o chestiune de bun-simţ. Avem o dorinţă ciudată de a complica lucrurile.” Dacă, în principiu, soluţia schimbării o avem la dispoziţie ca alternativă, la scara societăţii româneşti de astăzi în fapt nu beneficiem de luxul de a mai putea alege. Schimbarea ne-a ales pe noi şi nu depinde de posibilităţile noastre decât ritmul şi înţelepciunea de a transforma schimbarea într-un proces cu o derulare pozitivă pentru fiecare dintre membrii societăţii.

Problemele de mediu au fost percepute global la începutului deceniului 8 al secolului XX, atunci când la solicitarea Clubului de la Roma profesorul Jay Forrester de la Massachusets Institute of Technology (M.I.T.) a prezentat un model general al sistemului mondial. Pe baza acestui model un alt colectiv al M.I.T., condus de profesorul Dennis Meadows a elaborat primul studiu al sistemului mondial, prezentat ca primul raport al Clubului de la Roma şi intitulat “Limitele creşterii”. În acest raport au fost examinaţi cinci factori care limitează dinamica de creştere a economiei mondiale: populaţia, producţia agricolă, resursele naturale, producţia industrială şi poluarea. Autorii raportului au pledat pentru o intervenţie rapidă, care să stopeze tendinţa de creştere necontrolată a economiei mondiale, optând pentru un aşa numit obiectiv de “creştere zero”. Se sublinia că nu poate fi vorba despre o “opoziţie oarbă împotriva progresului, ci de o opoziţie împotriva progresului orb”. Reacţia elitelor mondiale la problemele mediului au fost diferite şi nu puţini sunt cei care neagă evidenţa legăturii dintre problemele globale ale mediului înconjurător – efectul de seră, distrugerea stratului de ozon, despăduririle, dispariţia unor specii etc – şi activităţile antropice. După Întâlnirea la Vârf a Pământului din 1992 de la Rio de Janeiro, Organizaţia Naţiunilor Unite a reuşit să sensibilizeze şi factorul politic în problemele globale ale mediului.

Globalizării i s-a adăugat şi dimensiunea care-i mai lipsea: solidaritatea mondială în problemele mediului. Evident, aşa cum ultimii 12 ani au arătat cu prisosinţă, nu totul va fi rezolvat imediat. Solidaritatea mondială în problemele mediului poate să pară mai degrabă o utopie, dar opinia publică a devenit conştientă şi a crescut presiunea asupra factorului politic.

Mineritul românesc, spre exemplu, a cunoscut o perioadă de amplă dezvoltare în deceniile 8 şi 9 ale secolului XX, într-un ritm dictat în mod artificial de “planurile cincinale” concepute de activiştii puterii comuniste, în baza indicaţiilor dictatoriale ale şefului de atunci al statului. Din cele menţionate anterior se poate deduce că dezvoltarea sectorului a avut doar parţial legătură cu nevoile economiei reale şi s-a aplicat fără a fi respectate scrupulos principiile imuabile ale legilor economice - ce există şi se manifestă obiectiv şi implacabil - în dispreţul metodelor managementului şi marketingului modern. În numele unei axiologii deformate doctrinar şi uzând de metodele unei praxiologii ce s-a dovedit a fi atât de limitată, aceleaşi principii ale organizării şi conducerii au victimizat întreaga economie românească. Efectele au deveni vizibile abia în momentul în care ţara a fost liberă să-şi construiască destinul în acord cu principiile liberale ale economiei de piaţă şi cu respectarea drepturilor omului.

Economia naţională s-a înfăţişat ca un uriaş cu picioare de lut, în mare parte manageriat cu amatorism sau chiar în dispreţul legilor. Cvasitotalitatea organizaţiilor economice s-au dovedit a fi structurate disfuncţional, fiind generatoare de ineficienţă şi purtând stigmatul lipsei de comunicare, atât în interior, cât şi cu mediul în care acţionau. Biologic, astfel de celule din structura întregului se numesc canceroase – există, consumă substanţă economică, dar generează dezorganizare, entropie maximă.

Aceste aspecte leagă marile semne de întrebare pe care le pun comisarii Uniunii Europene reprezentanţilor ţării noastre în negocierea dosarelor de integrare legate de libera concurenţă şi protecţia mediului. România poate asigura respectarea aquis-ului european în materie şi în ce mod, atât timp cât sectorul este nereformat, adică practic neschimbat? Agenţii schimbării nu au bătut cu suficientă tărie încă la porţile organizaţiilor economice miniere din România.

Europa este la acest moment blocul politico-economic cel mai avansat în abordarea problemelor de mediu, atât în propriul teritoriu, cât şi la nivel global. Negociind aderarea la Uniunea Europeană, România se va ralia acestui grup elitist de state, va deveni una din vocile acestui cor de excepţie - din păcate una disonantă, întrucât are de gestionat multe şi grave probleme de mediu. Tuturor ne sunt încă proaspete în memorie “contribuţiile” nedorite ale sectorului minier, prin accidentele de mediu cu consecinţe transfrontaliere provocate în lunile ianuarie şi martie 2000, la deteriorarea imaginii de ansamblu asupra capacităţii României de a gestiona problemele de mediu. Acest trecut proaspăt a permis ca atât din interiorul cât şi din exteriorul ţării să fie emise opinii care să clameze incapacitatea specialiştilor din mineritul românesc de a gestiona problemele de mediu viitoare ale un proiect minier nou, cel al exploatării zăcământului aurifer de la Roşia Montană.

Preview document

Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 1
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 2
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 3
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 4
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 5
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 6
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 7
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 8
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 9
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 10
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 11
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 12
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 13
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 14
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 15
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 16
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 17
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 18
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 19
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 20
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 21
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 22
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 23
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 24
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 25
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 26
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 27
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 28
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 29
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 30
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 31
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 32
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 33
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 34
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 35
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 36
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 37
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 38
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 39
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 40
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 41
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 42
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 43
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 44
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 45
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 46
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 47
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 48
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 49
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 50
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 51
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 52
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 53
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 54
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 55
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 56
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 57
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 58
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 59
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 60
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 61
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 62
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 63
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 64
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 65
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 66
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 67
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 68
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 69
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 70
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 71
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 72
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 73
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 74
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 75
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 76
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 77
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 78
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 79
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 80
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 81
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 82
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 83
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 84
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 85
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 86
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 87
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 88
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 89
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 90
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 91
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 92
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 93
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 94
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 95
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 96
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 97
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 98
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 99
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 100
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 101
Normative și Legislație Privind Controlul Calității Mediului - Pagina 102

Conținut arhivă zip

  • Normative si Legislatie Privind Controlul Calitatii Mediului.doc

Alții au mai descărcat și

Politica de Mediu in Romania

Tinand cont ca un mediu sanatos este esential pentru asigurarea prosperitatii şi calitatii vietii si de realitatea ca daunele si costurile produse...

Deseuri de Zinc

Rezumat Aproximativ 47% din producţia mondială de zinc este utilizată în procesele de zincare. În procesul de zincare termincă rezultă o serie de...

Silvicultura - Stratul Arborilor

STRATUL ARBORILOR Silvicultura este o stiinta complexa ce are ca obiect de studiu padurea si consta în ansamblul de preocupari privind cunoasterea...

Ecologie Juridică

1.2. GENEZA ECOLOGIEI CA STIINTA Prima definitie a ecologiei a fost data de profesorul german EFNST HAKEL, unul din marii evolutionisti ai...

Sisteme Ecotehnologice

Prin definitie, ecologia este o disciplina care studiaza interactiunile reciproce dintre mediul ambiant si organismele vii. Organismele de pe...

Globalizare și Regionalizare

Capitolul 1 GLOBALIZAREA – CONTINUT SI SEMNIFICATII Intensificarea globalizarii constituie trasatura fundamentala a economiei mondiale la...

Ecologie - Apele

5. POLUAREA SI PROTECTIA ECOSISTEMELOR ACVATICE 5.1. Eutrofizarea apelor - fenomenul de crestere a productivitatii biologice, a biomasei algelor...

Elemente de Ecologie

1. Definirea si evolutia ecologiei 1.1.Definirea ecologiei Biologul german Ernst Haeckel publica în anul 1866 volumul „Generelle Morphologie der...

Te-ar putea interesa și

Comerțul Mondial cu Produse Petroliere

INTRODUCERE Actualitatea temei investigate. Una dintre cele mai actuale probleme ale economiei mondiale contemporane este problema energetică....

Protecția Factorilor Naturali și Antropici în Așezările Umane

INTRODUCERE Problematica protecţiei mediului, în contextul dezvoltării durabile, se concentrează pe prevenirea şi combaterea fenomenelor de...

Impactul Mediului Competitiv asupra Perspectivelor de Piata ale Firmei - Studiu de Caz Realizat la SC Upetrom-1 mai SA Ploiesti

CAP. I COMPETIŢIE ŞI COMPETITIVITATE LA NIVEL MICROECONOMIC 1.1. Rolul competiţiei în contextul economic actual Concurenţa reprezintă...

Impactul Aderarii Romaniei la Uniunea Europeana asupra Marketingului Intreprinderilor Romanesti

Cap. 1 Efectele si pretul real al aderarii asupra IMM Marketingul intreprinderilor din Romania prezinta anumite probleme structurale, derivate din...

Dreptul Comunitar al Mediului

I. Politica de mediu în Uniunea Europeana 1. Istoric Politica de mediu a Uniunii Europene a apărut ca domeniu separat al preocupării comunitare...

Politica de mediu în România postdecembristă

I. Politica de mediu în Romania 1. Scurt istoric Industrializarea rapidă de la al Doilea Razboi Mondial a cauzat de apă pe scară largă şi...

Metode de Determinare a Ozonului din Aer

CAPITOLUL I Introducere Apărută pe agenda de lucru europeană la începutul anilor 1970, preocuparea pentru mediu dobândeşte un caracter distinct...

Politica de Mediu in UE - Romania

Introducere Apărută pe agenda de lucru europeană la începutul anilor 1970, preocuparea pentru mediu dobândeşte un caracter distinct odată cu...

Ai nevoie de altceva?