Rezumat Curs de Microeconomie

REZUMAT MICROECONOMIE

- Problema fundamentală a tuturor economiilor o reprezintă raritatea resurselor, care sunt

limitate şi insuficiente pentru a produce toate bunurile materiale şi serviciile pe care oamenii

ar dori să le consume. De aceea, apare necesitatea alegerii celei mai bune variante de alocare a

resurselor.

- Costul de oportunitate al unei alegeri reprezintă costul celei mai bune alternative sacrificate,

atunci când se face o alegere între mai multe variante posibile. De asemenea, în studierea

alternativelor de a produce se foloseşte curba (frontiera) posibilităţilor de producţie. Aceasta

reflectă toate combinaţiile posibile de producere a două bunuri prin folosirea integrală şi

eficientă a resurselor disponibile la un moment dat. Mişcarea de la un punct la altul pe această

frontieră arată o modificare în cantităţile de bunuri produse care necesită o realocare a

resurselor.

- Frontiera posibilitătilor de productie – exemplu :

Qy [Frontiera Posibilităţilor de Producţie = FPP] Qy = f(Qx)

A

B

D

C

Qx [axa absciselor]

Qx = Cantitate de bunuri x – Reprezentata pe axa absciselor – variabilă independentă

Qy = Cantitate de bunuri y – Reprezentata pe aza ordonatelor – variabilă dependentă

A, B = Combinatii de bunuri fabricate prin folosirea integrala a resurselor si tehnologiei

C = Combinatii de bunuri fabricate cu pierderi si resurse neutilizate

D = Combinatii de bunuri ce nu pot fi produse in conditiile [resurse – tehnologie] actuale

- Legea economica exprimă nevoile umane

 nevoile umane sunt limitate in capacitate si ca număr

 nevoile umane sunt concurente = nevoile se extind una in detrimentul alteia

 nevoile umane sunt complementare = nevoile evolueaza in sensuri identice

 orice nevoie umana se stinge prin satisfacere ei

- Caracteristica raţionamentului de analiză economică este utilizarea faimosului «ceteris

paribus» = «celelalte lucruri fiind egale» , ceea ce se poate exprima astfel: “Care este

influenţa unei variaţii a variabilei Qx asupra variabilei Qy, ştiind că celelalte variabile care ar

putea influenţa eventual variabila Qy sunt considerate ca fiind fixate”.

Echivalent matematic : Qy = f(Qx) [ Adică Qy este funcţie doar de Qx ]

Se calculează derivata funcţiei de mai sus. Exemplu :

Dacă : Qy = 3.Qx + 2

Atunci : [Qy]’ = [3.Qx + 2]’ = 3

Adică : Influenţa variaţiei lui Qx asupra lui Qy este de 3 la 1 sau 3/1

Dacă : Qy = 3.Qx

2 + 2.Qx + 5

Atunci : [Qy]’ = [3.Qx

2 + 2.Qx + 5]’ = 6.Qx + 2

Adică : Influenţa variaţiei lui Qx asupra lui Qy este o funcţie de gradul 1: 6.Qx + 2

- Economişti români : Dimitrie Cantemir “Descriptio Moldaviae”, Nicolae Balcescu, Bogdan

Petriceicu Hasdeu, Virgil Madgearu, Victor Slăvescu

Definiţii

Raritate : Natura limitată a resurselor societăţii

Economia : Studiază alegerile pe care le fac oamenii şi

acţiunile pe care ei le întreprind pentru a da

cea mai bună utilizare resurselor rare,

urmărind satisfacerea intereselor lor.

Principiul 1: Indivizii se confruntă cu renunţări.Se renunţă la prod.A în favoare

lui B

Eficienţă: Capacitatea unei societăţi de a obţine cât mai

mult posibil utilizând resursele rare de care dispune.

Echitate: Capacitatea unei societăţi de a distribui

prosperitatea economică, într-un mod echitabil,

între membrii ei. [după gradul de complexitate al muncii fiecăruia]

Principiul 2: Costul unui lucru este dat de valoarea altui lucru

la care se renunţă pentru a-l obţine.

Cost de oportunitate: Valoarea şanselor sacrificate ca urmare a

deciziei de a folosi resursele disponibile

într-un mod şi nu în altul.

Principiul 3: Indivizii raţionali decid pe baza analizei marginale.

Schimbări marginale: Mici ajustări ale unui plan în curs de desfăşurare.

Principiul 4: Indivizii răspund la stimulente.

Deoarece oamenii decid comparând costurile şi beneficiile deciziilor

lor, comportamentul indivizilor se poate schimba atunci când se

modifică beneficiile sau costurile.

Principiul 5: În urma schimbului de marfuri, fiecare participant

la schimb poate să fie mai bine situat.

Principiul 6: Activitatea economică organizată de piaţă asigură o alocare eficientă

a resurselor

Economie de piaţă: O economie care alocă resursele prin deciziile descentralizate ale unei

multitudini de firme care interacţionează pe piaţă pentru a dobândi

bunuri şi servicii.

Principiul 7: Uneori, guvernul poate îmbunătăţi rezultatele pieţei.

Eşec al pieţei: O situaţie în care piaţa eşuează în alocarea

eficientă a resurselor.

Externalitate: Impactul acţiunilor unei persoane asupra

bunăstării altei persoane din vecinătate.

Putere de piaţă: Abilitatea unui singur actor economic (sau a

unui grup mic de actori) de a influenţa substanţial preţurile pieţei.

Principiul 8: Standardul de viaţă al unei ţări depinde de capacitatea

ei de a produce bunuri şi servicii

Productivitate : Cantitatea de bunuri şi servicii rezultată din

fiecare oră de muncă a unui lucrător.

Principiul 9: Preţurile cresc atunci când autorităţile tipăresc prea mulţi bani

Inflaţie: O creştere a nivelului general al preţurilor în economie.

Principiul 10: Societatea are de ales, pe termen scurt, între inflaţie şi şomaj

Curba Phillips: O reprezentare grafică a compromisului pe termen

scurt între inflaţie şi şomaj.