Sinteze Ecologie

Curs
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 47 în total
Cuvinte : 31169
Mărime: 118.59KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Oana Rezeanu

Extras din document

Obiectul de studiu al disciplinei Ecologie îl constituie studiul relaţiilor interacţiunilor dintre lumea vie ca sistem biologic major şi mediul său de viaţa natural şi / sau modificat.

Ecologia reprezintă o cerinţă de aprofundare a cunoştinţelor ştiinţifice a complexităţii naturii, de cunoaştere a relaţiilor organismelor vii cu mediul natural şi a relaţiilor dintre specii şi dintre populaţiile care convieţuiesc în aceleaşi teritorii ( ecosisteme), a cerinţelor de protejare şi de asigurare a menţinerii biodiversităţii, a echilibrului natural şi al productivităţii ecosistemelor precum şi pentru asigurarea protecţiei mediului biotic şi abiotic de pe Terra.

Cunoasterea fenomenului ecologic s-a dovedit deosebit de importanta si necesara pentru toate profesiunile si toate domeniile si nivelele de activitate umana, - productiva, economica si de management.

Factorul ecologic contribuie si permite realizarea ,,actului major de planificare si de exploatare a resurselor naturale, antropice sau antropizate” – facilitand elaborarea de programe adecvate pe etape, inclusiv pentru protectia continuitatii resurselor .

Scurt istoric al dezvoltării ecologiei ca ştiinţă

Ecologia a luat naştere in a doua jumătate a secolului XIX ca urmare a unor necesitaţi economice ale societaţii umane. In acestă perioadă industria şi agricultura s-au dezvoltat vertiginos atrăgand după sine apariţia unor probleme majore legate de mediu. Astfel, exploatarea neraţională a resurselor naturale, defrişarea pădurilor in avantajul creşterii suprafeţelor agricole, creşterea demografică a populaţiei umane şi dezvoltarea intensivă a industriei, au dus la modificarea substanţială a climei şi solului.

In acest context a apărut necesitatea soluţionării problemelor legate de ameliorarea solurilor degradate, s-a impus nevoia studierii relaţiilor dintre plante şi sol, precum şi a multiplelor probleme legate de protejarea mediului înconjurător în vederea menţinerii sănătaţii omului şi asigurării vieţii pe Terra.

Termenul de „ecologie” a fost definit pentru prima data in anul 1866 de către biologul german Ernst Haeckel drept „domeniul investigării şi cunoaşterii tuturor relaţiilor animalelor cu mediul lor anorganic şi organic de viaţă”. Din acest punct de vedere etimologic, termenul are inţelesul de ştiinţa care abordează studiul fiinţelor vii „acasă la ele”, definiţie care derivă din inţelesul de ştiinţă care abordează studiul fiinţtelor vii „acasă la ele”, definiţie care derivă din inţelesul cuvintelor de origine greacă oikos (cu intelesul de casă, loc de viaţa sau loc de trai) şi logos (cu semnificaţia de stiinţa sau studiu). Pornind de la originea sa, se poate spune ca ecologia este stiinţa despre gospodărirea naturii.

Ulterior, numeroasele studii şi cercetări efectuate în acest domeniu de către renumiţii savanţi au pus bazele ecologiei ca stiinţă interdisciplinară. Astfel in intervalul de peste 100 de ani de existenţa, ecologia cunoaşte o dezvoltare din ce in ce mai dinamică fiind cauzată de conexiunile multiplelor curente ştiinţifice, venite din sfera ştiinţelor biologice (botanică, zoologie, fiziologie, genetică, etc) precum şi a altor ştiinţe corelate (geografia, fizica, chimia, pedagogia, antropologia, etc.). In ultimul timp, ecologia pătrunde în numeroase alte domenii ştiinţifice contribuind la dezvoltarea unor discipline noi asa cum sunt: biogeografia, radioecologia, ecologia umana, etc.

Ecologia este o ştiinţă biologică de sinteză cu un profund caracter interdisciplinar, care studiaza relaţiile complexe ale omului şi ale celorlalte vieţuitoare cu mediul inconjurător planetar.

Ecologia are ca obiect de studiu relaţiile dintre organisme şi mediul lor de viaţă, alcătuit din ansamblul factorilor de mediu (abiotici şi biotici), precum şi structura, funcţia şi productivitatea sistemelor biologice supraindividuale (populatii, biocenoze) şi a sistemelor mixte (ecosisteme).

Ea studiază in principal:

- Relaţiile dintre vieţuitoare (plante si animale) cu mediul lor. Raporturile dintre organisme şi mediul inconjurător

- Nivelurile de organizare (populaţii, biocenoze, ecosisteme, biosfera)

- Corelaţiile dintre mediul inconjurător şi treptele supraindividuale

- Relaţiile ce se stabilesc între organisme şi diverse comunitaţi

- Fluxul de materie, energie şi informaţie care străbate un ecosistem bine delimitat.

In România ecologia a patruns în preocupările biologilor români încă de la apariţia ei ca ştiinţă. Astfel, Grigore Antipa, a fost unul dintre primii savanţi care a aplicat principiile ecologiei în studiile sale hidrobiologice.

Continuând aceste direcţii de cercetare, M. Băcescu, E. Pora, N. Bontariuc şi alţii au întreprins numeroase studii de ecologie marină şi de ecologia apelor din lunca Dunarii. De asemenea, importante studii şi lucrări stiinţtifice au fost realizate în domeniul ecologiei terestre de către Al. Borza, Tr. Săvulescu, E. Racoviţă,

Direcţiile de cercetare şi ramurile ecologiei

Ecologia este o ştiinţă interdisciplinară care foloseşte cunoştiinţele unor discipline ale ştiinţelor naturii precum: biochimia, fiziologia, geografia, pedologia, meteorologia, genetica, fizica, cibernetica, climatologia, morfologia, taxonomia.

In ecologie se disting două direcţii sau ramuri de cercetare:

- autoecologia care studiază relaţiile unei specii sau indivizi cu mediul lor de viată (factori biotici si abiotici)

- sinecologia care se ocupă cu interrelaţiile factorilor de mediu cu populaţiile din cadrul biocenozei precum si interrelaţiile dintre biocenoze in cadrul biosferei

- demecologia care studiază impactul demografic asupra mediului înconjurător (raporturile populaţiilor cu anumiţi factori ecologici)

Diversificarea domeniilor de activitate umană şi apariţia numeroaselor discipline tehnologice, a determinat dezvoltarea unor noi ramuri de ecologie aplicată: ecologie agricolă (vegetală şi animală), ecologie forestieră, ecologie urbană, ecologia mediului ambiant, ecologie umană, ecologia resurselor naturale, etc. Toate acete ramuri nou dezvoltate studiază şi oferă modele şi soluţii pentru o mai bună relaţie dintre om şi natură, prin aplicarea în practică a principiilor ecologiei.

Ecologia animală este o ramura a ecologiei generale care se ocupă cu studiul animalelor dintr-o biocenoză şi a relaţiilor intra- sau interspecifice, precum şi acţiunea factorilor abiotici, producţia secundară, structura şi dinamica populaţiilor, distribuţia indivizilor intr-un habitat, productivitatea unor grupe de animale de interes economic, amenajarea şi ocrotirea zoocenozelor, etc.

Ecologia umană este o altă ramură a ecologiei, care studiază relaţiile dintre oameni (ca indivizi), dintre populaţiile umane şi mediul lor abiotic, biotic şi social.

Ecologia plantelor (vegetală) se ocupa cu studiul relaţiilor dintre plante (ca indivizi), dintre populaţiile şi speciile vegetale şi mediul lor de viaţă.

Ecologia terestră este un capitol al ecologiei generale care studiază biomurile terestre (grupe de ecosisteme cu fizionomie şi structură asemănătoare care îsi păstrează funcţia specifică într-un anumit areal), atât pe plan structural cât şi funcţional pentru mentinerea echilibrului biologic natural respectiv a structurii şi funcţiilor biosferei.

Ecologia marină se ocupă cu studiul ecosistemelor marine (oceanice).

Ecologia industrială, este o ramură a ecologiei care studiază interacţiunile dintre ecosistemele naturale sau antropogene şi diferite industrii, respectiv cu efectul produselor secundare rezultate din activitatea industriala asupra mediului ambiant.

Ecopedologia este o disciplina de sinteză intre ecologie şi pedologie, care studiază interacţiunile dintre componentele abiotice (umiditate, textură, porozitate, apa accesibilă, aer, compoziţie chimică, alcalinitate, aciditate, consistentă, etc) şi biotice (microorganisme, rizosfera, microfite si macrofite) din sol.

CONCEPTE FUNDAMENTALE ALE ECOLOGIEI MODERNE

Conceptul de ecosistem

Termenul de "ecosistem" a fost inventat in 1930 de catre Roy Clapham, dar ecologul britanic Sir Arthur George Tansley a fost primul care a descris sistemele naturale ca o continua interactiune dintre componenta vie si nevie a acestora, conferind termenului semnificatia sa actuala. Sensul acestui cuvânt derivă din componentele sale: oikos, din greceşte cu înţelesul de sat sau casă şi systema, din latineşte cu sensul de ansamblu de elemente.

Prin ecosistem înţelegem unitatea elementară a biosferei formată dintr-un biotop, ocupat de o biocenoză. Un ecosistem cuprinde întreaga materie vie dintr-un spaţiu finit, deci toate animalele, plantele, microorganisme (ciuperci, bacterii şi virusuri), împreună cu toată substanţa organică moartă existentă în acel teritoriu. Ecosistemul se caracterizează printr-o organizare specifică, fiind alcătuit din două structuri funcţionale: structura de biotop (mediul neviu sau componenta abiotică) şi structura de biocenoză (mediul viu sau componenta biotică):

Ecosistemul este un sistem complex format din vieţuitoare şi mediul lor de viaţă fizico-chimic. Vieţuitoarele, reprezentate de ansamblul de organisme vegetale şi animale care trăiesc pe un teritoriu determinat, alcătuiesc biocenoza. Condiţiile de mediu incluzând spaţiul în care trăiesc aceste vieţuitoare cu factorii de mediu fizici şi chimici (lumina, temperatura, umiditatea, sărurile minerale, etc.), care influenţează viaţa acestora, constituie biotopul.

Preview document

Sinteze Ecologie - Pagina 1
Sinteze Ecologie - Pagina 2
Sinteze Ecologie - Pagina 3
Sinteze Ecologie - Pagina 4
Sinteze Ecologie - Pagina 5
Sinteze Ecologie - Pagina 6
Sinteze Ecologie - Pagina 7
Sinteze Ecologie - Pagina 8
Sinteze Ecologie - Pagina 9
Sinteze Ecologie - Pagina 10
Sinteze Ecologie - Pagina 11
Sinteze Ecologie - Pagina 12
Sinteze Ecologie - Pagina 13
Sinteze Ecologie - Pagina 14
Sinteze Ecologie - Pagina 15
Sinteze Ecologie - Pagina 16
Sinteze Ecologie - Pagina 17
Sinteze Ecologie - Pagina 18
Sinteze Ecologie - Pagina 19
Sinteze Ecologie - Pagina 20
Sinteze Ecologie - Pagina 21
Sinteze Ecologie - Pagina 22
Sinteze Ecologie - Pagina 23
Sinteze Ecologie - Pagina 24
Sinteze Ecologie - Pagina 25
Sinteze Ecologie - Pagina 26
Sinteze Ecologie - Pagina 27
Sinteze Ecologie - Pagina 28
Sinteze Ecologie - Pagina 29
Sinteze Ecologie - Pagina 30
Sinteze Ecologie - Pagina 31
Sinteze Ecologie - Pagina 32
Sinteze Ecologie - Pagina 33
Sinteze Ecologie - Pagina 34
Sinteze Ecologie - Pagina 35
Sinteze Ecologie - Pagina 36
Sinteze Ecologie - Pagina 37
Sinteze Ecologie - Pagina 38
Sinteze Ecologie - Pagina 39
Sinteze Ecologie - Pagina 40
Sinteze Ecologie - Pagina 41
Sinteze Ecologie - Pagina 42
Sinteze Ecologie - Pagina 43
Sinteze Ecologie - Pagina 44
Sinteze Ecologie - Pagina 45
Sinteze Ecologie - Pagina 46
Sinteze Ecologie - Pagina 47

Conținut arhivă zip

  • Sinteze Ecologie.doc

Alții au mai descărcat și

Ecologia Sistemelor Antropice

Capitolul I Ecosistemele antropice in prezent si perspectiva Definire, componente si tipuri Sistemele antropizate sunt formate prin...

Degradarea Stratului de Ozon

Introducere: Preocupările pentru un mediu sănătos şi durabil au condus la schimbarea atitudinii omului în relaţia cu natura. Mult timp exploatată...

Fenomene Electrice cu Impact asupra Mediului

Capitolul 1 1. 1. Generalitãti privind compatibilitatea electromagneticã Disciplina „Fenomene electrice cu impact asupra mediului” face parte...

Protectia Mediului

I. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI FIZICO -CHIMICE ALE AERULUI. Mediul – noţiune des utilizată, fără un sens juridic précis, desemnează natura...

Metode Fizice de Extractie a Poluantilor din Soluri si Ape Subterane

Metode de depoluare a solurilor si apelor subterane Metodele de depoluare cuprind intreaga gama de tehnici menite sa neutralizeze sau sa blocheze...

Evaluarea Impactului Ecologic

1. SURSE REGENERABILE DE ENERGIE: NOTIUNI GENERALE 1.1. Introducere Omenirea a avut multe probleme de rezolvat pe parcursul istoriei sale de...

Tratarea Apelor Industriale

7.1. Caracteristicile calitative şi cantitative ale apelor uzate industrial Stabilirea originii şi a caracteristicilor calitative ale apelor uzate...

Curs atmosferă

1.3. Poluare - poluanţi Dezvoltarea economică, creşterea populaţiei la nivel mondial, criza resurselor naturale, inarmarea şi utilizarea armelor...

Te-ar putea interesa și

Comunicații prin Satelit

1.NOŢIUNI GENERALE DE COMUNICAŢII PRIN SATELIT 1.1.DESCRIEREA SATELITULUI 1.1.1. Introducere În aceasta secţiune se va descrie un satelit de...

Acțiuni întreprinse pe plan mondial pentru realizarea echilibrului ecologic și al unei dezvoltări durabile

CAPITOLUL I: Ce este stiinta mediului - Probleme - solutii. PRINCIPII ECOLOGICE 1. STRUCTURA ECOSISTEMELOR. Ecologia ca ramura sinbiologica de...

Efectele poluării pădurilor asupra mediului

A. SILVICULTURA B. EXPLOATAREA, TRANSPORTUL SI PRELUCRAREA LEMNULUI ARGUMENT Lucrarea de fata are drept scop identificarea efectelor produse de...

Ecosistemul in Padurea Cernica

INTRODUCERE Cea mai matura expresie ecologica a vegetatiei naturale o constituie padurea. Acest ecosistem a suferit cel mai mult de pe urma...

Caractere ce se Transmit la Nivel de Populație

Sistemul populaţional Din punct de vedere ecologic,populaţia este reprezentată de un grup de indivizi ce aparţin aceleaşi specii şi ocupa acelaşi...

Tehnologii de fabricare a sulfatului de zinc

PARTEA I 1. OBIECTIVELE PROIECTULUI În prezenta lucrare s-au urmărit următoarele obiective: - un studiu general în privința sulfatului de zinc...

Exploatarea Multifuncțională a Covorului Vegetal

Judetul Ilfov reprezinta zona verde a capitalei Romaniei, Bucuresti. Caracteristic pentru judet este salba de lacuri piscicole, de acumulare si de...

Relațiile între organisme și mediul lor înconjurător

CAPITOLUL 1 DEFINIȚIA ȘI OBIECTUL ECOLOGIEI Din punct de vedere etimologic termenul ecologie provine din limba greacă “oicos” – casă, gospodărie,...

Ai nevoie de altceva?