Sisteme Ecologice

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 37 în total
Cuvinte : 15690
Mărime: 72.24KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Nicolae Găldean

Extras din document

Mediul de viaţă al unei biocenoze este biotopul.

Din considerente didactice, studiile prin care este cercetat biotopul sunt separate de cele prin care este cercetată biocenoza fără însă ca aceasta să fie soluţia înţelegerii ecosistemului.

Biotopul, ca parte integrantă a ecosistemului, este definit drept totalitatea condiţiilor abiotice în care se desfăşoară existenţa unei biocenoze şi a resurselor primare de care depinde existenţa populaţiilor.

Condiţii abiotice: temperatură, umiditate, pH, oxigen etc

Resurse primare: lumina solară ca resursă energetică şi sărurile minerale, necesare pentru desfăşurarea procesului de fotosinteză; apa

Deci, putem folosi biotopul ca un criteriu de clasificare a ecosistemelor:

- Ecosisteme terestre, condiţiile abiotice fiind determinate de compoziţia şi umiditatea aerului, de compoziţia solului, de mişcările maselor de aer, de precipitaţii, temperatură etc

- Ecosisteme arctice şi alpine

- Păduri de răşinoase

- Păduri de foioase

- Păduri tropicale

- Ecosisteme de stepă

- Păşuni tropicale şi savana

- Deşerturi

- Ecosisteme acvatice, condiţiile abiotice fiind determinate de sărurile minerale dizolvate în apă, de cantitatea de oxigen dizolvată în apă, de vâscozitatea apei (de 800 de ori mai densă decât aerul), temperatură, pH etc

- Ecosisteme marine şi oceanice

- Ecosisteme din largul mării

- Ecosisteme din zona platformei continentale

- Ecosisteme abisale

- Estuare, lagune, recifi de corali

- Ecosisteme dulcicole

- Lacuri şi bălţi

- Fluvii, râuri, pâraie

- Zone umede

Biotopul este alcătuit din componente ale celor trei sfere anorganice ale Pământului:

litosfera, hidrosfera şi atmosfera. Structura biotopului cuprinde factori geografici, mecanici şi chimici, care nu au valori fixe, ci acţionează după o anumită dinamică. Astfel, există variaţii cu caracter de regim, pe de o parte, şi perturbări sau "zgomote", pe de altă parte.

Variaţiile cu caracter de regim sunt ritmice având astfel un caracter previzibil: de exemplu alternanţa zi-noapte, fazele lunii, mareele, viiturile fluviilor, succesiunea anotimpurilor etc.

Biocenoza modifică biotopul, datorită activităţii permanente a speciilor care o alcătuiesc.

- Prin pierderile de apă prin transpiraţie, copacii unei păduri menţin o umiditate mai mare a aerului decât într-un ecosistem agricol; umiditatea pădurii este benefică pentru multe alte specii, atât de plante cât şi de animale dar şi pentru om.

- Râmele afânează solul în care trăiesc, favorizând astfel pătrunderea oxigenului şi totodată, folosind solul ca hrană, îi menţin o structură fină, necesară dezvoltării bacteriilor, protozoarelor, ciupercilor,

- Jneapănul fixează stratul subţire de pămând din zona alpină, împiedicând astfel erodarea acestuia din cauza ploilor şi vântului.

- Mâlurile depuse pe fundul bălţilor sunt aerate datorită mişcării permanente a oligochetelor şi larvelor de insecte care trăiesc acolo (fenomenul se numeşte bioturbare).

- La nivel planetar, vegetaţia este răspunzătoare de schimbarea fundamentală a compoziţiei aerului:

Compoziţia atmosferei La începutul existenţei Terrei Înainte de apariţia vieţii Astăzi

Bioxid de carbon 98% 50% 0,03%

Azot 1,9% 50% 78%

Oxigen urme urme 20,9%

Datorită fotosintezei, plantele au modificat raportul dintre gazele atmosferei, crescând cantitatea de oxigen şi reducând-o pe cea de bioxid de carbon. Aerul pe care-l respirăm astăzi îl datorăm plantelor.

Această dublă relaţie dintre biotop şi biocenoză poate fi înţeleasă numai în cadrul ecosistemului.

Ecosistemul este un sistem ecologic care integrează biotopul şi biocenoza. Nu se poate vorbi despre existenţa biotopului în absenţa biocenozei (este un nonsens!) şi nici despre existenţa biocenozei în afara biotopului.

Biocenoza se menţine ca sistem deoarece între populaţiile diferitelor specii care o alcătuiesc există relaţiile interspecifice.

În privinţa ecosistemului, lucrurile sunt mai complicate: biotopul determină o anumită structură a biocenozei iar biocenoza, la rândul ei, modifică biotopul. Structura ecosistemului cuprinde deci atât relaţiile interspecifice cât şi relaţiile reciproce biotop-biocenoză.

Preview document

Sisteme Ecologice - Pagina 1
Sisteme Ecologice - Pagina 2
Sisteme Ecologice - Pagina 3
Sisteme Ecologice - Pagina 4
Sisteme Ecologice - Pagina 5
Sisteme Ecologice - Pagina 6
Sisteme Ecologice - Pagina 7
Sisteme Ecologice - Pagina 8
Sisteme Ecologice - Pagina 9
Sisteme Ecologice - Pagina 10
Sisteme Ecologice - Pagina 11
Sisteme Ecologice - Pagina 12
Sisteme Ecologice - Pagina 13
Sisteme Ecologice - Pagina 14
Sisteme Ecologice - Pagina 15
Sisteme Ecologice - Pagina 16
Sisteme Ecologice - Pagina 17
Sisteme Ecologice - Pagina 18
Sisteme Ecologice - Pagina 19
Sisteme Ecologice - Pagina 20
Sisteme Ecologice - Pagina 21
Sisteme Ecologice - Pagina 22
Sisteme Ecologice - Pagina 23
Sisteme Ecologice - Pagina 24
Sisteme Ecologice - Pagina 25
Sisteme Ecologice - Pagina 26
Sisteme Ecologice - Pagina 27
Sisteme Ecologice - Pagina 28
Sisteme Ecologice - Pagina 29
Sisteme Ecologice - Pagina 30
Sisteme Ecologice - Pagina 31
Sisteme Ecologice - Pagina 32
Sisteme Ecologice - Pagina 33
Sisteme Ecologice - Pagina 34
Sisteme Ecologice - Pagina 35
Sisteme Ecologice - Pagina 36
Sisteme Ecologice - Pagina 37

Conținut arhivă zip

  • Sisteme Ecologice.doc

Alții au mai descărcat și

Studiul Calitatii Principalilor Factori de Mediu in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii pe Teritoriul Romaniei

CAPITOLUL 1: APA 1.1. Calitatea apei fluviului Dunărea pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" Dunãrea, ecosistemul deltaic precum şi...

Ecosistemul Delta Dunarii

CAP. I. ISTORIC 1. Asezare, intindere Dunarea, izvorand din Germania, adunand afluentii din zece tari si traversand patru capitale, dupa un...

Proprietatile Chimice ale Solului

ARGUMENT Solul este un amestec de materie din plante, minerale şi animale care se formează într-un proces foarte lung, poate dura mii de ani....

Poluarea cu Pesticide

ARGUMENT După cel de-al doilea război mondial, producţia industrială a pesticidelor înregistrează o creştere din ce în ce mai mare. Un număr enorm...

Degradarea Stratului de Ozon

Introducere: Preocupările pentru un mediu sănătos şi durabil au condus la schimbarea atitudinii omului în relaţia cu natura. Mult timp exploatată...

Influenta Mediului Biotic asupra Structurii Biocenzei - Interactiuni Specifice

CAPITOLUL I STRUCTURA BIOCENOZEI Definitia. Termenul de biocenoza a fost introdus de Mobius in 1887. El defineste biocenoza ca fiind o comunitate...

Poluarea Atmosferei in Localitatile Urbane

CAPITOLUL I 1. MEDIUL URBAN Mediul urban indeplineste mai multe functii: de locuit,economica,cultural-administrativa,de comunicare ecologica,de...

Tratarea Apelor de Suprafata

ARGUMENT Apa este un factor indispensabil vieţii. De aceea, în jurul surselor de apă s-a dezvoltat o diversitate de biocenoze şi chiar civilzaţia...

Ai nevoie de altceva?