Sisteme Ecologice in Structura Combinatelor Chimice

Imagine preview
(9/10 din 3 voturi)

Acest curs prezinta Sisteme Ecologice in Structura Combinatelor Chimice.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 57 de pagini .

Profesor: Onose Cristian

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Ecologie

Cuprins

1 Introducere 4
1.1 Concepte moderne în politica de mediu 4
1.1.1 Eforturi în directia standardizarii 5
1.1.2 Utilitatea LCA 5
2 Cadrul Internaţional şi European al Managementului de Mediu 5
2.1 Ce este Managementul de Mediu? 6
2.2 De ce este Managementul Mediului important? 6
2.3 Standardele Managementului de Mediu şi Sistemele de Management de Mediu 6
2.4 Comisia Europeană Eco-Management şi Schema de Audit (EMAS) 7
2.5 Standardul internaţional ISO 14001 9
2.6 Sistemul Managementului de Mediu (EMS) 12
3 Dezvoltarea unui Sistem de Management de Mediu (EMS). 16
3.1 Analiza generării deşeurilor şi sistemele de depozitare 17
3.1.1 Determinarea practicilor de management a deşeurilor. 17
3.1.2 Analiza operaţiunilor şi parcursului sistemului de management al deşeurilor 18
3.1.3 Analiza materialelor promoţionale şi educative 18
3.1.4 Efectuarea studiului compoziţiei deşeurilor 18
3.1.5 Analiza rezultatelor compoziţiei deşeurilor 18
3.2 Identificarea alternativelor programului de management al deşeurilor 19
3.2.1 Identificarea oportunităţilor de reducere la sursă 19
3.2.2 Identificarea oportunităţilor de reutilizare 19
3.2.3 Cuantificarea impactului reducerii la sursă şi a oportunităţilor de reutilizare. 19
3.2.4 Identificarea oportunităţilor de înlocuire a materialelor 19
3.2.5 Identificarea materialelor rămase 20
3.2.6 Identificarea sistemelor de colectare cerute 20
3.2.7 Evaluarea cerinţelor de depozitare 20
3.2.8 Evaluarea manipulatorilor/reciclatorilor 21
3.3 Studiul de fezabilitate şi de evaluare a alternativelor 21
3.3.1 Determinarea cerinţelor de investiţie 21
3.3.2 Estimarea costurilor continue ale operaţiilor 21
3.3.3 Cuantificarea economiilor de la aşezarea continuă a costurilor 21
3.3.4 Calculul veniturilor potenţiale pentru fiecare material 21
3.3.5 Pregătirea specificaţiilor/justificării programului 22
3.4 Proiectarea programelor 22
3.5 Promovarea programului 23
4 Imbunătăţirea performanţei de mediu 24
4.1 Revizuirea practicilor de management 25
4.2 Instalaţii cu „pierderi-libere” 25
4.3 Introducere în politica de mediu: “cumpărare prietenoasă” 25
4.4 Conservarea energiei 26
4.5 Reducerea deşeurilor periculoase 26
4.6 Proiectarea produselor pentru atingerea performanţelor de mediu 27
4.7 Analiza ciclului de viaţă 27
4.8 Ambalarea 27
4.9 Etichetarea de mediu 27
5 Analiza ciclului de viaţă (Life Cycle Assessment) 27
5.1 Fazele analizei ciclului de viaţă 27
5.1.1 1. Definirea scopului şi obiectivelor studiului 28
5.1.2 2. Analiza de inventar (Life Cycle Inventory Analysis) 28
5.1.3 3. Evaluarea impactului (Life Cycle Impact Assessment) 30
5.1.4 4. Analiza îmbunătăţirii ciclului de viaţă (Life Cycle Improvement Assessment) 32
5.1.5 5. O nouă abordare: analiza socială şi de mediu a ciclului de viaţă 33
5.2 Procesul de analiza a ciclului de viaţă 33
6 Evaluarea ciclului de viaţă pentru industria fontei şi oţelului 34
6.1 Introducere 34
6.2 Evaluarea ciclului de viaţă – primul pas în prevenirea poluării 34
6.2.1 Fabricarea fontei şi oţelului 35
6.3 Evaluarea ciclului de viaţă: Studiu de caz în industria fontei şi oţelului 37
6.3.1 Domeniul de valabilitate 38
6.3.2 Analiza inventarului 38
6.3.3 Analiza impactului 40
6.3.4 Analiza îmbunătăţirilor 42
6.4 Concluzii 42
7 Analiza ciclului de viaţă în industria aliajelor de contact 43
7.1 Producerea aliajelor de contact şi recuperarea produselor secundare 43
7.2 Evaluarea ciclului de viaţă: Studiu de caz în industria aliajelor de contact 45
7.3 Concluzii 49
8 Analiza ciclului de viaţă în industria materialelor fotosensibile 50
8.1 Obţinerea şi structura materialelor fotosensibile 50
8.2 Impactul potenţial asupra mediului 50
8.3 Utilizarea materialelor foto şi recuperarea produselor secundare 50
8.4 Evaluarea ciclului de viaţă: Studiu de caz la prelucrarea materialelor fotosensibile 51
8.5 Concluzii 56
9 Bibliografie 56

Extras din document

1 INTRODUCERE

Considerată responsabilă pentru multiplele deteriorări ale mediului, activitatea în sectorul industrial este supusă din ce în ce mai mult unor severe analize care îşi propun găsirea unor căi de "împăcare" între producţie (în continua dezvoltare) şi mediu (scos din echilibrul iniţial).

Produsul final constituie principala preocupare a oricărei industrii. Principalele cerinţe la care produsul final trebuie să răspundă sunt:

- cererea

- aşteptările clienţilor

- rentabilitatea în anumite condiţii de piaţă

- concordanţă cu standardele de calitate

Dacă produsul răspunde acestor cerinţe în cazul multor companii, atunci întrecerea dintre acestea poate consta în dezvoltarea unor bunuri care să fie produse, folosite şi eliminate cu cel mai redus efect asupra mediului, devenind astfel produse durabile.

În ultimii ani, mediul şi calitatea lui s-au regăsit din ce în ce mai des pe "listele de priorităţi" ale managerilor întreprinderilor industriale, în unele cazuri datorită presiunii pieţei, în altele datorită conştientizării importanţei adoptării unei atitudini şi a unor acţiuni consistente pro-mediu.

1.1 Concepte moderne în politica de mediu

Recunoscând importanţa etapei de concepţie a produsului sau procesului în minimizarea sau împiedicarea apariţiei poluării, conceptul recent dezvoltat de "proiectare pentru mediu" (Design for Environment), îşi propune înţelegerea şi integrarea costului de mediu în preţul produselor, altfel spus internalizarea externalităţilor.

Analogia cu sistemele ecologice naturale stă la baza conceptului de “ecologie industrială” (Industrial Ecology), definită ca fiind "studiul modului în care fluxurile de materiale şi energie sunt transformate în cadrul activităţilor de producţie şi consum, efectele acestor fluxuri asupra mediului şi influenţa unei varietăţi de factori asupra sistemului."

Mult mai cunoscut, deşi aflat în plin proces de definitivare a metodelor de lucru şi de interpretare, este conceptul de "analiza ciclului de viaţa", (Life Cycle Assessment, prescurtat LCA). Produsul este privit dintr-o perspectivă de mediu integratoare, de la materiile prime utilizate la fabricarea lui, până la eliminarea finală a acestuia.

Precursorii analizei ciclului de viaţă au fost studiile de modelare globală şi auditul energiei de la sfârşitul anilor `60 şi începutul anilor `70. Acestea încercau să evalueze costul utilizării resurselor şi implicaţiile pe care le au asupra mediului înconjurător diferitele comportamente umane.

Interesul companiilor, şi guvernelor, pentru realizarea unor analize ale ciclului de viaţă al unor produse a determinat iniţierea în anii `80-'90 a unor demersuri legislative sau a unor programe bazate pe monitorizarea intrărilor şi a ieşirilor dintr-un sistem de producţie (programul de eco-etichetare lansat în 1992 de către Uniunea Europeană, directiva Comisiei Europene referitoare la ambalaje etc.).

Cadrul conceptual şi metodologic al analizei ciclului de viaţă a fost stabilit în urma discuţiilor iniţiate de către Societatea pentru Chimia şi Toxicologia Mediului (SETAC) cu toţi factorii interesaţi în dezvoltarea acestui nou instrument de lucru.

Potrivit SETAC, "Code of Practice", LCA reprezintă “analiza din leagăn până în mormânt” a unui produs, proces sau activitate, şi impactul pe care acesta îl are asupra mediului. În acest proces au loc:

A. evaluarea impactului de mediu asociat cu un produs, proces sau activitate prin identificarea şi cuantificarea energiei şi a materialelor folosite şi a deşeurilor eliminate în mediu;

B. evaluarea impactului energiei şi a materialelor utilizate şi eliminate în mediu;

C. identificarea şi evaluarea posibilităţilor de îmbunătăţire a mediului.

1.1.1 Eforturi în directia standardizarii

Standardele internaţionale în domeniul protecţiei mediului devin din ce în ce mai complexe, încercând să ofere companiilor oportunitatea de a obţine certificarea controlului calităţii mediului pentru produse sau/şi pentru unităţile lor de producţie, precum şi recunoaşterea internaţională a angajamentului în dezvoltarea unei politici de mediu corecte.

În această direcţie se înscriu şi eforturile Subcomitetului Nr. 5 din cadrul Comisiei Tehnice 207 a ISO (Internaţional Organisation for Standardisation) de a stabili standarde pentru LCA Nevoia standardizării acestui concept derivă din lipsa de uniformitate şi de criterii metodologice existentă în analizele efectuate până în prezent în ţări precum : Norvegia, Suedia, Franţa, Danemarca, Marea Britanie, Japonia, Canada, Statele Unite etc.

Abordarea diferită a LCA poate prejudicia anumite produse sau poate oferi altora avantaje nemeritate pe piaţa mondială, afectând în ultima instanţă chiar mediul care se doreşte a fi protejat.

Standardizarea LCA se află în stadiul de finalizare, în studiu în cadrul mai multor grupuri de lucru ale Subcomitetului 5 al TC 207 care trebuie să stabilească cadrul general al lucrului cu LCA (principii, linii directoare şi proceduri), şi să elaboreze standarde pentru fiecare etapă a analizei ciclului de viaţă. Ca şi în cazul celorlalte standarde din seria ISO 14000 (excepţie ISO 14001), propunerile de standard pentru LCA au doar un rol îndrumător, nu conţin specificăţii în vederea certificării.

Viitorul standard va trebui să îndepărteze îndoielile care planează asupra modului de utilizare a LCA:

 este LCA suficient de sofisticat pentru a fi performant în evaluarea unor produse complexe precum calculatorul, automobilul, telefonul etc.?

 sunt datele inventariate pentru mai multe studii, comparabile în substanţă şi calitate?

 deşi aparent unele produse îndeplinesc functii similare, în realitate nu este aşa; va fi capabil LCA să sesizeze diferenţele şi să permită comparaţii pertinente?

1.1.2 Utilitatea LCA

Conceptualizarea şi standardizarea nu trebuie să piardă din vedere aspectele practice ale instrumentului pe care îl dezvoltă.

Metodologia LCA permite atât identificarea punctelor slabe în producţia unui bun, cu repercusiuni negative asupra mediului, propunând soluţii în vederea ameliorării situaţiei, cât şi compararea mai multor produse existente pe piaţă. De asemenea, LCA poate constitui un important instrument în promovarea anumitor politici sau programe de mediu (exemplu: programul de eco-etichetare al unor bunuri de larg consum etc.).

Iniţial, în Europa, autorităţile locale au acordat un interes moderat studiilor LCA, cei mai multi "clienţi" ai acestor analize fiind companiile private, şi în special unele sectoare: industria chimica, producţia de cauciuc şi mase plastice, producţia de motoare electrice şi alte componente de autovehicule, industria alimentară.

Fisiere in arhiva (1):

  • Sisteme Ecologice in Structura Combinatelor Chimice.doc