Stiinta Solului

Curs
9.2/10 (4 voturi)
Domeniu: Ecologie
Conține 78 fișiere: doc
Pagini : 78 în total
Cuvinte : 19001
Mărime: 495.56KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof. Antohi

Extras din document

ACIDITATEA ACTUALA SAU PH-UL SOLULUI

Apa pe seama careia se formeaza solutia solului provine din precipitatii. Apa de ploaie contine totdeauna dizolvate in ea diferite cantitati de CO2, motiv pentru care are un caracter acid. Daca apa de ploaie nu ar dizolva si dispersa coloidal diferiti compusi din sol ci ar ramane ca atare, ar avea o reactie acida care ar depinde de cantitatea de CO2 dizolvata, care la randul ei este determinata de concentratia CO2 din aerul atmosferei. Daca solul contine compusi cu caracter bazic, solutia formata capata un caracter alcalin. In aceasta situatie se gasesc solurile care contin saruri ce hidrolizeaza alcalin.

De exemplu, CaCO3, MgCO3, NaCO3 sub actiunea apei hidrolizeaza. Prin hidroliza rezulta H2CO3 si bazele respective (Ca(OH)2, Mg(OH)3, NaOH). Aceste baze disociaza eliberand cantitati mari de ioni OH care imprima solutiei solului un caracter puternic alcalin. In seria CaCO3, MgCO3, NaCO3, cea mai mare alcalinitate o da NaCO3, iar cea mai mica alcalinitate CaCO3. Acest lucru se datoreaza caracterului bazic si solubilitatii care cresc in aceasta ordine de la CaCO3 la NaCO3.

NaCO3 (sodă), avand caracterul bazic cel mai accentuat si solubilitatea foarte mare, da o alcalinitate puternica determinand un pH>12.

CaCO3, avand un caracter bazic mai mic si o solubilitate mai redusa, da un pH in jur de 10. O pozitie intermediara o are MgCO3. In sol insa, CaCO3 nu da o reactie prea alcalina deoarece intervine si CO2. Sub influenta apei din sol incarcata cu CO2, CaCO3 se transforma in bicarbonat de calciu Ca(CO3)2. Acesta are un caracter mai slab bazic, ceea ce face ca solutia solului sa capete un pH mai mic.

ACIDITATEA POTENTIALA A SOLULUI

Denumirea de aciditate potentiala vine de la faptul ca ionii de hidrogen adsorbiti de complexul coloidal nu dau aciditate decat prin trecerea lor in solutie. Aciditatea potentiala a solului este cu atat mai amre cu cat acesta este mai debazificat. La acelasi grad de debazificare (V), aciditatea potentiala este cu atat mai mare cu cat capacitatea totala de schimb cationic (T) este mai mare. Pentru a exprima diferentiat aciditatea potentiala a solului s-au introdus termenii de aciditate de schimb, aciditate hidrolitica si aciditate de neutralizare.

Aciditatea de schimb reprezinta acea parte din aciditatea potentiala care este data de ionii de hidrogen pusi in libertate de complexul adsorbtiv prin tratarea solului cu o solutie normala a unei sări neutre. Tratand acest sol cu o solutie normala de KCl.

Aciditatea hidrolitica reprezinta acea parte din aciditatea potentiala data de cantitatea de ioni de hidrogen pusi in libertate de complexul adsorbtiv prin tratarea solului cu o solutie normala a unei sari ce hidrolizeaza alcalin de obicei la tratarea solului cu acetat de calciu.

La tratarea solului cu o baza, intreaga cantitate de ioni de hidrogen este pusa in libertate de complexul adsorbtiv, aceasta reprezentand capacitatea de neutralizare.

Diferentele dintre cele 3 forme ale aciditatii potentiale sunt date de cantitatile de ioni de hidrogen eliberati de complexul adsorbtiv al solului cantitati exprimate in me H+/100 g sol. Dreptunghi ( Ca, Mg, 3 H, H, Na, K, 2 H) + KCl -> Dr (Ca, Mg, 3 H, K, Na, K, 2 H) + HCl.// Dr (Ca, Mg, 3 H, H, Na, K, 2 H) + 2 Ca(CH3COO)2 -> Dr (Ca, Mg, 3 H, K, Na, K, 2H) + 4 CH3COOH.

ROLUL REACTIEI SOLULUI

Reactia solului are o importanta deosebita atat pentru caracterizarea generala a solurilor cat si pentru practica agricola. Valorile pH reprezinta indici deosebit de importanti pentru caracterizarea solurilor. In functie de reactia exprimata prin pH, solurile se impart in: soluri cu reactie extrem de acida, cu reactie puternic acida, moderat acida, slab acida, neutra, slab alcalina, alcalina si puternic alcalina. Reactia are o influenta deosebita asupra numarului si asupra intensitatii activitatii microorganismelor din sol. Ca linie generala, actinomicetele se dezvolta cu precadere in conditii de reactie de pH cuprins intre 7 – 7,5, bacteriile in conditii de pH cuprins intre 6 – 8, iar ciupercile in conditii de pH cuprins intre 4 – 5.

Dr (Ca, Mg, 3 H, K, H, K, 2 H) + 6 NaOH -> Dr ( Ca, mg, 3 Na, Na, Na, K, 2 Na) + 6 H2O.

O influenta deosebita exercita pH-ul asupra vegetatiei spontane si cultivate. In decursul timpului, diferitele specii din vegetatia spontana s-au adaptat la anumite conditii de mediu si prin urmare la anumite conditii de reactie a solului. Uneori, intre reactia solului si plante exista o stransa legatura incat plantele respective servesc ca indicatori ai reactiei solului. Reactia solului prezinta o importanta deosebita si in legatura cu plantele cultivate. Solurile acide sunt sarace sau uneori lipsite de calciu, element deosebit de important pentru viata plantelor. Reactia prea acida impiedica cresterea si dezvoltarea plantelor si prin faptul ca provoaca aparitia in solutia solului a unor cantitati mari de fier, aluminiu si mangan care depasind limita de toleranta a plantelor devin toxice.

Influenta negativa in legatura cu cresterea plantelor exercita si reactia puternic alcalina reprezentata de un pH in jur de 9. In functie de cerintele plantelor pentru pH se pot alege culturile corespunzatoare diferitelor soluri. De asemenea, cunoasterea reactiei solului si a fenomenelor din sol legate de aceasta prezinta importanta in stabilirea tipului si a formei sub care ingrasamintele si amendamentele pot fi introduse in sol. Amendamentele sunt substante chimice minerale folosite pentru corectarea reactiei solului.

Preview document

Stiinta Solului - Pagina 1
Stiinta Solului - Pagina 2
Stiinta Solului - Pagina 3
Stiinta Solului - Pagina 4
Stiinta Solului - Pagina 5
Stiinta Solului - Pagina 6
Stiinta Solului - Pagina 7
Stiinta Solului - Pagina 8
Stiinta Solului - Pagina 9
Stiinta Solului - Pagina 10
Stiinta Solului - Pagina 11
Stiinta Solului - Pagina 12
Stiinta Solului - Pagina 13
Stiinta Solului - Pagina 14
Stiinta Solului - Pagina 15
Stiinta Solului - Pagina 16
Stiinta Solului - Pagina 17
Stiinta Solului - Pagina 18
Stiinta Solului - Pagina 19
Stiinta Solului - Pagina 20
Stiinta Solului - Pagina 21
Stiinta Solului - Pagina 22
Stiinta Solului - Pagina 23
Stiinta Solului - Pagina 24
Stiinta Solului - Pagina 25
Stiinta Solului - Pagina 26
Stiinta Solului - Pagina 27
Stiinta Solului - Pagina 28
Stiinta Solului - Pagina 29
Stiinta Solului - Pagina 30
Stiinta Solului - Pagina 31
Stiinta Solului - Pagina 32
Stiinta Solului - Pagina 33
Stiinta Solului - Pagina 34
Stiinta Solului - Pagina 35
Stiinta Solului - Pagina 36
Stiinta Solului - Pagina 37
Stiinta Solului - Pagina 38
Stiinta Solului - Pagina 39
Stiinta Solului - Pagina 40
Stiinta Solului - Pagina 41
Stiinta Solului - Pagina 42
Stiinta Solului - Pagina 43
Stiinta Solului - Pagina 44
Stiinta Solului - Pagina 45
Stiinta Solului - Pagina 46
Stiinta Solului - Pagina 47
Stiinta Solului - Pagina 48
Stiinta Solului - Pagina 49
Stiinta Solului - Pagina 50
Stiinta Solului - Pagina 51
Stiinta Solului - Pagina 52
Stiinta Solului - Pagina 53
Stiinta Solului - Pagina 54
Stiinta Solului - Pagina 55
Stiinta Solului - Pagina 56
Stiinta Solului - Pagina 57
Stiinta Solului - Pagina 58
Stiinta Solului - Pagina 59
Stiinta Solului - Pagina 60
Stiinta Solului - Pagina 61
Stiinta Solului - Pagina 62
Stiinta Solului - Pagina 63
Stiinta Solului - Pagina 64
Stiinta Solului - Pagina 65
Stiinta Solului - Pagina 66
Stiinta Solului - Pagina 67
Stiinta Solului - Pagina 68
Stiinta Solului - Pagina 69
Stiinta Solului - Pagina 70
Stiinta Solului - Pagina 71
Stiinta Solului - Pagina 72
Stiinta Solului - Pagina 73
Stiinta Solului - Pagina 74
Stiinta Solului - Pagina 75
Stiinta Solului - Pagina 76
Stiinta Solului - Pagina 77
Stiinta Solului - Pagina 78
Stiinta Solului - Pagina 79

Conținut arhivă zip

  • Aciditatea actuala sau pH.doc
  • Aciditatea potentiala a solului.doc
  • Adezivitatea, variatia de volum si rezistenta la arat.doc
  • Aeratia solului.doc
  • Alcatuirea acizilor humici si compozitia lor elementara.doc
  • Alcatuirea micelei coloidale.doc
  • Alterarea biochimica.doc
  • Alterarea prin dizolvare.doc
  • Alterarea prin hidratare.doc
  • Alterarea prin hidroliza.doc
  • Alterarea prin O-R si carbonatare.doc
  • Apele freatice si stagnante.doc
  • Ascensiunea capilara a apei in sol.doc
  • Bilantul apei in sol.doc
  • Capacitatea de adsorbtie a coloizilor.doc
  • Capacitatea de adsorbtie anionica.doc
  • Capacitatea de adsorbtie cationica.doc
  • Capacitatea de adsorbtie moleculara.doc
  • Capacitatea de peptizare si coagulare a coloizilor.doc
  • Capacitatea de tamponare a solului.doc
  • Clima.doc
  • Consistenta si plasticitatea.doc
  • Continutul de aer al solului.doc
  • Culoarea profilului de sol.doc
  • Curba de suctiune.doc
  • Degradarea si refacerea structurii solului.doc
  • Densitatea. Densitatea aparenta.doc
  • Descompunerea resturilor organice in sol.doc
  • Dezagregarea datorita apei.doc
  • Dezagregarea.doc
  • Formarea structurii si factorii determinanti ai starii structurale a solului.doc
  • Formele de apa si din sol.doc
  • Fortele care actioneaza asupra apei din sol.doc
  • Humificarea.doc
  • Indicii de caracterizare a capacitatii de schimb cationic.doc
  • Indicii hidrofizici ai solului.doc
  • Interactiunea coloizilor din sol.doc
  • Miscarea apei in sol.doc
  • Neoformatiunile din sol.doc
  • Omul.doc
  • Organismele vii.doc
  • Originea partii minerale a solului.doc
  • Originea partii organice a solului.doc
  • Orizontul B.doc
  • Orizontul C.doc
  • Orizontul de sol.doc
  • Orizontul E (eluvial).doc
  • Orizontul G.doc
  • Orizontul gleic de reducere.doc
  • Orizontul hiposalic.doc
  • Orizontul natric.doc
  • Orizontul salic.doc
  • Orizontul W.doc
  • Orizonturi minerale principale. Oriz A.doc
  • Orizonturi organice hidromorfe.doc
  • Orizonturi organice.doc
  • Orizonturile de tranzitie.doc
  • Pierderea apei din sol.doc
  • Porozitatea solului.doc
  • Potentialul apei din sol. Suctiunea solului.doc
  • Potentialul de oxido-reducere al solului.doc
  • Procesele de alcanizare si salinizare.doc
  • Procesele de bioacumulare.doc
  • Procesele de eluviere - iluviere.doc
  • Procesele de gleizare si pseudogleizare.doc
  • Procesele specific de alterare.doc
  • Procesele vertice si vermice.doc
  • Produsele dezagregarii si alterarii.doc
  • Relieful.doc
  • Roca.doc
  • Scheletul solului si volumul edafic util.doc
  • Solutia solului si proprietatile ei (P. chimice).doc
  • Structura moleculara a acizilor humici si proprietatile acestora.doc
  • Structura solului.doc
  • Temperatura solului.doc
  • Textura solului.doc
  • Timpul.doc
  • Tipuri de humus.doc

Alții au mai descărcat și

Impactul Mineritului Asupra Solului

1.POLUAREA SOLULUI. Poluarea solului prin lucrări de excavare la zi se refera la distrugerea solului prin lucrări de exploatare minieră la zi,...

PH-ul Solului

I. pH-ul solului 1.1. Definiţia pH-ului solului PH-ul solului sau de reacţie a solului este un indicator de aciditate sau alcalinitate a solului...

Tratarea Namolurilor

Istoric si evolutie Primele staţii de epurare au apărut în Anglia în secolul XIX. Iniţial s-au realizat canalizări, care au rezolvat problema...

Protectia Solului si a Subsolului

Solul poate fi poluat : -direct prin deversari de deşeuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din îngrăşăminte şi pesticide aruncate pe terenurile...

Reconstructia Ecologica

RECONSTRUCTIA ECOLOGICA Prin acest curs se urmăreşte acumularea cunoştinţelor minime necesare pentru înţelegerea fenomenului de reconstrucţie dar...

Capacitatea de adsorbtie a solului

6.1 Coloizii solului, originea, compozitia, alcatuirea si proprietatile lor. Solul se caracterizeaza cu fertilitatea care se datoreaza...

Structura si proprietatile fizice ale solului

8.1. Structura solului, notiuni si tipurile de structura, procesele de formare si de degradare, masurile de mentinere a structurii pretioase...

Ecologie si Protectia Mediului

Notiuni fundamentale de ecologie generala Ecologia a luat nastere in a 2 jumatate a sec xlx –lea, ca urmare a unor necesitati economice ale...

Ai nevoie de altceva?