Știința solului

ACIDITATEA ACTUALA SAU PH-UL SOLULUI

Apa pe seama careia se formeaza solutia solului provine din precipitatii. Apa de ploaie contine totdeauna dizolvate in ea diferite cantitati de CO2, motiv pentru care are un caracter acid. Daca apa de ploaie nu ar dizolva si dispersa coloidal diferiti compusi din sol ci ar ramane ca atare, ar avea o reactie acida care ar depinde de cantitatea de CO2 dizolvata, care la randul ei este determinata de concentratia CO2 din aerul atmosferei. Daca solul contine compusi cu caracter bazic, solutia formata capata un caracter alcalin. In aceasta situatie se gasesc solurile care contin saruri ce hidrolizeaza alcalin.

De exemplu, CaCO3, MgCO3, NaCO3 sub actiunea apei hidrolizeaza. Prin hidroliza rezulta H2CO3 si bazele respective (Ca(OH)2, Mg(OH)3, NaOH). Aceste baze disociaza eliberand cantitati mari de ioni OH care imprima solutiei solului un caracter puternic alcalin. In seria CaCO3, MgCO3, NaCO3, cea mai mare alcalinitate o da NaCO3, iar cea mai mica alcalinitate CaCO3. Acest lucru se datoreaza caracterului bazic si solubilitatii care cresc in aceasta ordine de la CaCO3 la NaCO3.

NaCO3 (sodă), avand caracterul bazic cel mai accentuat si solubilitatea foarte mare, da o alcalinitate puternica determinand un pH>12.

CaCO3, avand un caracter bazic mai mic si o solubilitate mai redusa, da un pH in jur de 10. O pozitie intermediara o are MgCO3. In sol insa, CaCO3 nu da o reactie prea alcalina deoarece intervine si CO2. Sub influenta apei din sol incarcata cu CO2, CaCO3 se transforma in bicarbonat de calciu Ca(CO3)2. Acesta are un caracter mai slab bazic, ceea ce face ca solutia solului sa capete un pH mai mic.

ACIDITATEA POTENTIALA A SOLULUI

Denumirea de aciditate potentiala vine de la faptul ca ionii de hidrogen adsorbiti de complexul coloidal nu dau aciditate decat prin trecerea lor in solutie. Aciditatea potentiala a solului este cu atat mai amre cu cat acesta este mai debazificat. La acelasi grad de debazificare (V), aciditatea potentiala este cu atat mai mare cu cat capacitatea totala de schimb cationic (T) este mai mare. Pentru a exprima diferentiat aciditatea potentiala a solului s-au introdus termenii de aciditate de schimb, aciditate hidrolitica si aciditate de neutralizare.

Aciditatea de schimb reprezinta acea parte din aciditatea potentiala care este data de ionii de hidrogen pusi in libertate de complexul adsorbtiv prin tratarea solului cu o solutie normala a unei sări neutre. Tratand acest sol cu o solutie normala de KCl.

Aciditatea hidrolitica reprezinta acea parte din aciditatea potentiala data de cantitatea de ioni de hidrogen pusi in libertate de complexul adsorbtiv prin tratarea solului cu o solutie normala a unei sari ce hidrolizeaza alcalin de obicei la tratarea solului cu acetat de calciu.

La tratarea solului cu o baza, intreaga cantitate de ioni de hidrogen este pusa in libertate de complexul adsorbtiv, aceasta reprezentand capacitatea de neutralizare.

Diferentele dintre cele 3 forme ale aciditatii potentiale sunt date de cantitatile de ioni de hidrogen eliberati de complexul adsorbtiv al solului cantitati exprimate in me H+/100 g sol. Dreptunghi ( Ca, Mg, 3 H, H, Na, K, 2 H) + KCl -> Dr (Ca, Mg, 3 H, K, Na, K, 2 H) + HCl.// Dr (Ca, Mg, 3 H, H, Na, K, 2 H) + 2 Ca(CH3COO)2 -> Dr (Ca, Mg, 3 H, K, Na, K, 2H) + 4 CH3COOH.

ROLUL REACTIEI SOLULUI

Reactia solului are o importanta deosebita atat pentru caracterizarea generala a solurilor cat si pentru practica agricola. Valorile pH reprezinta indici deosebit de importanti pentru caracterizarea solurilor. In functie de reactia exprimata prin pH, solurile se impart in: soluri cu reactie extrem de acida, cu reactie puternic acida, moderat acida, slab acida, neutra, slab alcalina, alcalina si puternic alcalina. Reactia are o influenta deosebita asupra numarului si asupra intensitatii activitatii microorganismelor din sol. Ca linie generala, actinomicetele se dezvolta cu precadere in conditii de reactie de pH cuprins intre 7 – 7,5, bacteriile in conditii de pH cuprins intre 6 – 8, iar ciupercile in conditii de pH cuprins intre 4 – 5.

Dr (Ca, Mg, 3 H, K, H, K, 2 H) + 6 NaOH -> Dr ( Ca, mg, 3 Na, Na, Na, K, 2 Na) + 6 H2O.

O influenta deosebita exercita pH-ul asupra vegetatiei spontane si cultivate. In decursul timpului, diferitele specii din vegetatia spontana s-au adaptat la anumite conditii de mediu si prin urmare la anumite conditii de reactie a solului. Uneori, intre reactia solului si plante exista o stransa legatura incat plantele respective servesc ca indicatori ai reactiei solului. Reactia solului prezinta o importanta deosebita si in legatura cu plantele cultivate. Solurile acide sunt sarace sau uneori lipsite de calciu, element deosebit de important pentru viata plantelor. Reactia prea acida impiedica cresterea si dezvoltarea plantelor si prin faptul ca provoaca aparitia in solutia solului a unor cantitati mari de fier, aluminiu si mangan care depasind limita de toleranta a plantelor devin toxice.

Influenta negativa in legatura cu cresterea plantelor exercita si reactia puternic alcalina reprezentata de un pH in jur de 9. In functie de cerintele plantelor pentru pH se pot alege culturile corespunzatoare diferitelor soluri. De asemenea, cunoasterea reactiei solului si a fenomenelor din sol legate de aceasta prezinta importanta in stabilirea tipului si a formei sub care ingrasamintele si amendamentele pot fi introduse in sol. Amendamentele sunt substante chimice minerale folosite pentru corectarea reactiei solului.